712 matches
-
redusă, cu atât mai mult scopul social-constructivismului este atins. Regulile și normele lui Onuf pot fi înțelese și cu ajutorul teoretizărilor altor constructiviști. John Ruggie, de exemplu, distinge între "reguli regulative", respectiv "reguli constitutive". Ca și Wendt, Ruggie consideră că teoriile "materialiste" ale RI (pozitiviste în contextul prezentei discuții) iau statele și sistemul internațional ca pe ceva dat și fix, fără a chestiona conținutul sau procesul formării lor. Dar statele nu preexistă sistemului internațional, cum susțin "materialiștii", nici sistemul nu este conceptibil
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concesie revendicării de renunțare la predarea marxism-leninismului în universități: "neînsușirea concepției materialismului dialectic și istoric lipsește pe student de o viziune de ansamblu a lumii". Mai mult, promotorii unei astfel de atitudini "au concepții dușmănoase socialismului, vor să înlocuiască educația materialistă cu propovăduirea idealist-mistică" (Lungu, Rețegan: 1996, 214). Într-adevăr, mișcările studențești au fost cele mai organizate acțiuni de protest din România acelui an, la care PMR a răspuns cu o suită de măsuri a căror represivitate a rămas la cote
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sfârșit, ai unei literaturi militante, și nici nu putem concepe un alt gen de literatură". "Diversitatea de concepții" prin care s-a încercat contracararea acestei tendințe a fost redusă de Ceaușescu la "formă"; conținutul nu era decât unul singur: "concepția materialistă despre lume și o atitudine militantă împotriva concepției idealiste, a tot ceea ce servește concepțiilor claselor exploatatoare" (Pavelescu, Dumitru: 2007, 158). Sau, cu alte cuvinte, "În domeniul ideologic trebuie să avem o fermitate de fier" (Pavelescu, Dumitru: 2007, 328). La începutul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regulilor și normelor care asigură liantul funcțional dintre cele două părți. Deși demersul presupune la rândul său un anumit grad de abstractizare și are dificultăți majore în ceea ce privește nivelul empiric, putem considera că, spre deosebire de teoriile pozitiviste sau, în termenii lui Ruggie, "materialiste" ale RI socio-constructivismul propune o abstractizare endogenă a fenomenelor sociale, nu una exogenă; în ceea ce privește lipsurile empirice, îmi propun să demonstrez mai jos că modelul constructivist onufian poate fi aplicat cu succes asupra orientării internaționale a leninismului romantic. Să începem însă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rând, în ce privește intelectualii. Poate din punct de vedere ideologic, cum s-a spus aici, vom găsi multe confuzii, și nu numai la aceștia care au suferit diferite influențe mistice sau idealiste, dar chiar și la unii care au suferit influențe materialiste. Tov. Leonte Răutu: Poate chiar în mai mare măsură. Tov. Nicolae Ceaușescu: Da. Așa că, dacă pe baza acestor confuzii, se trage concluzia că în rândul intelectualilor ar fi o bază mai largă de recrutare a elementelor de sprijin pentru reacțiune
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu acei ani, stupidele cenzuri proferate la adresa acestui subiect s-au volatilizat treptat, ridicând ecluze, degajând terenul și, mai ales, impulsionând cercetările din domeniu. Așa se cristalizează insidios, dar neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu orientarea materialistă, care a tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
țațe, bani, ad]post, întreținere și altele de acest fel, toate fiind resurse necesare oric]rui proiect sau inițiativ] personal] a individului. Acest aspect nu se adreseaz] tuturor preocup]rilor care i-au motivat pe adepții utilitarismului idealist. Potrivit principiilor materialiste, valorile de adev]r și frumos trebuie protejate și promovate doar în m]sura în care asigur] bun]starea omenirii, iar acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel dac] ei nu apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist] a moralei începe totuși cu Marx însuși. Și eu voi susține c] este un punct de vedere ușor de ap]rât, o consecinț] natural], dup] cum spune Marx, a concepției materialiste asupra istoriei. Chiar dac] nu accept]m celelalte puncte de vedere ale lui Marx, atacul s]u asupra moralei ridic] probleme semnificative privind felul în care ar trebui s] percepem morală. îi. Antimoralismul lui Marx Marx nu prea vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și la Marx însuși - tocmai pentru c] este o idee atât de radical], de periculoas] și de original] - mai ales de când, dup] cum am incercat s] susțin, este in acelasi timp o idee deranjant de bine motivat] în contextul concepției materialiste a lui Marx despre istorie. Totuși, chiar dac] nu suntem convinși de materialismul istoric, critică lui Marx asupra moralei ridic] întreb]ri care ne ridic] probleme. Pretindem noi c] înțelegem adev]rata semnificație social] și istoric] a standardelor morale pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
europeană a viitorului este transformarea personală și nu acumularea materială individuală. Noul vis se concentrează nu pe acumularea bogăției, ci pe ridicarea spiritului uman. Visul european Încearcă să lărgească empatia umană și nu posesiunile teritoriale. El scoate omenirea din Închisoarea materialistă, În care a fost prizonieră din primele zile ale Iluminismului din secolul al XVIII-lea, la lumina unui nou viitor motivat de idealism. Aceasta este o carte despre vechiul vis american și noul vis european pe cale de apariție. Este numai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teoreticienii capitalismului, cât și cei ai socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist și iluminist. Așa cum am discutat În capitolul 4, Locke, Descartes, Smith și alți filosofi moderni timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist și iluminist. Așa cum am discutat În capitolul 4, Locke, Descartes, Smith și alți filosofi moderni timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate pe religie a Bisericii. În timp ce unii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist și iluminist. Așa cum am discutat În capitolul 4, Locke, Descartes, Smith și alți filosofi moderni timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate pe religie a Bisericii. În timp ce unii dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altfel, se știe că toți cei considerați ca "jetatore" sunt, pretutindeni, oameni diferențiați, "însemnați", care impresionează printr-o particularitate anumită. * Deși practicile specific etnoiatrice sunt tot mai rare, superstițiile oferă încă numeroase fapte interesante. Menționăm, în privința superstițiilor, că, datorită educației materialiste, aplicată perseverent în ultimele decenii, depistarea lor este tot mai dificilă. Ni se pare semnificativ însă că, deși adulții sunt rezervați și le comunică parcimonios, le-am putut afla cu mai multă ușurință de la copiii ceva mai mari care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la acelea psihice, domeniu în care modificările anatomice erau (și încă sunt) mai greu de individualizat. Sub acest aspect, credem că nu greșim dacă subliniem că, în evoluția Școlii ieșene de psihiatrie, Al. Brăescu a stabilit premisele unei orientări psihiatrice materialiste, orientare care va fi apoi decisivă (completată pe parcurs cu ideile de psihiatrie socială aparținând lui Zosin și, în special, cu aportul unei vederi umorale biochimice, datorat Școlii lui C. I. Parhon). Reflectând concepția școlii anatomo-clinice a școlii de la Salpêtrière
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ideile de psihiatrie socială aparținând lui Zosin și, în special, cu aportul unei vederi umorale biochimice, datorat Școlii lui C. I. Parhon). Reflectând concepția școlii anatomo-clinice a școlii de la Salpêtrière, opera științifică a lui Al. Brăescu stabilește o interpretare strict materialistă în etipatogenia bolilor mentale. Sunt semnificative nu numai lucrările, dar și titlurile sub care le comunică: tulburări vasomotoare psihogenetice în istorie (oedemul albastru), creșterea acidității gastrice în melancolie și confuzia mintală, etiologia neurogenă a claudicației intermitente și altele. Al. Brăescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
factori diverși. De aceea e greu de a spune în multe cazuri dacă alienația provine mai lesne dintr-o cauză morală decât dintr-o cauză fizică"121. Convins de caracterul științific al psihiatriei, pe care o vedea edificată pe criterii materialiste, Zosin stabilea relațiile acestei discipline cu alte științe. Relațiile menționate de Zosin sunt, în general, cele clasice, admise și astăzi. Ele au devenit mai complexe ca urmare a dezvoltării firești a științei. Este de remarcat însă cum interpreta Zosin relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Zoe Caraman, dr. Cahane, soții dr. Ornstein, dr. C. Popa Radu, chimiști, fiziologi, ca acad. I. Nițulescu, etc. au polarizat în jurul lui C. I. Parhon, conturând viitoarea Școală de la Socola. În linii generale, această școală se caracterizează printr-o concepție materialistă și dialectică în interpretarea fenomenelor biologice și psihologice. În spiritul acestei școli, orice boală psihică este un fenomen bio-psiho-social, neputându-se concepe o tulburare psihică, oricât de ușoară, fără un substrat corespunzător biologic. Acest substrat nu este totdeauna numai anatomic
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ușoară, fără un substrat corespunzător biologic. Acest substrat nu este totdeauna numai anatomic sau histologic; el este cel mai adesea și biochimic și deseori extrem de fugace, deci greu de surprins. În contextul etapei medico-istorice în care s-a conturat, concepția materialistă a Școlii de la Socola semnifică depășirea gândirii anatomo-clinice și abordarea unei gândiri biologice, în special biochimice. Gândirea anatomo-clinică, cu relații precise între cauza anatomică și efectul patologic era aplicabilă unui sector restrâns (în psihiatrie, în special, foarte restrâns, doar la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se apropie progresiv de biochimie. În cadrul procesului respectiv, una din căile cele mai moderne era optica endocrină. Enorma cantitate de fapte descoperită în cazuistica endocrină și psihiatrică, întărind, confirmând suportul materialului anatomic, dar și biochimic, a conturat o concepție medicală materialistă. Etapa istorică a coincis cu apariția altor concepții, a unor școli cu interpretări excesiv psihologizante (Freud). Respingând nu realitatea faptului psihologic, ci simplismul unor interpretări subiective, în colectivul profesorului Parhon s-a respectat obiectivul medical al cercetărilor și substratul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
organic, C. I. Parhon nu s-a simțit atras de teoriile psihoanalizei lui Freud (așa-zisa "psihanaliză" nu dă, în genere, rezultate favorabile și poate fi vătămătoare) sau de concepții similare, în care biologul nu regăsea nimic din concepția sa materialistă despre determinarea bolilor. Încadrând fenomenul psihic în contextul său biologic, C. I. Parhon se înscrie printre psihologii fiziologiști sau materialiști. El a lăsat câteva interesante lucrări de psihologie, printre care cele mai remarcabile ni se par: "Asupra legăturilor existente între
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la articolul "L'anatomie et la pathologie de mongoloïdosme", semnat de prof. W. Stefko și L. Ivanova, Moscova, publicat în 1935, în al 15-le an al Buletinului, nr. 2, p. 57-59). În privința orientării psihiatriei românești spre o concepție patogenică materialistă, Buletinul a deținut un rol deosebit de important. Acest fapt rezultă din evoluția conținutului său care, într-o primă etapă a conturat nosografia psihiatriei românești, iar într-o a doua etapă a profilat concepția de neuro-endocrino-psihiatrie a lui C. I. Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rând, ideile mai vechi ale Școlii de la Socola, conturate încă în epoca lui Brăescu și concretizate prin opera prof. C. I. Parhon. Contactul îndelungat cu fiziologia experimentală în care prof. Ballif s-a format în tinerețe a întărit această concepție materialistă. Ne explicăm deci viziunea biochimică și fiziologică cu care a abordat profesorul Ballif studiul bolilor psihice, lucru care rezultă din întreaga sa activitate științifică. Într-o vreme când psihiatria a fost agitată de unele curente excesiv de psihologizante, optica profesorului Ballif
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
funcțională, structurală - nu includ conștiința ca unul dintre factorii lor explicativi. Ca știință a faptelor sociale, sociologia a trebuit să opteze, lucru valabil pentru cele mai multe dintre abordările pe care le găsim în cadrul ei, chiar dacă nu întotdeauna explicit, pentru o poziție materialistă, respingând idealismul ce explică fenomenele sociale ca fiind determinate de conștiința actorilor. Capitolele de până acum au acumulat o datorie. Ele au dezvoltat o sociologie fără subiect. În explicațiile fenomenelor sociale trecute în revistă, subiectul uman (conștiința) a fost pus
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în explicarea fenomenelor sociale. Prima este poziția tipic idealistă, în sensul dat termenului de Karl Marx: conștiința este aceea care, în ultimă instanță, explică fenomenele sociale. Celelalte trei caută să identifice rolul conștiinței în cadrul unui determinism obiectiv mai general (poziția materialistă în explicarea fenomenelor sociale). Conștiința ca factor determinant. Însăși constituirea sociologiei a eliminat interpretările idealiste naive ale vieții sociale care atribuiau conștiinței un rol determinant exclusiv. Analiza sociologică a pus în evidență rolul contextului obiectiv în explicarea oricărui fenomen social
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]