14,595 matches
-
dintre ele resimțite și astăzi. Decesul a mii de femei ca urmare a complicațiilor produse de întreruperile ilegale de sarcină reprezintă consecința cea mai dramatică a proiectului demografic ceaușist. La nivelul anului 1989, în România se înregistrau 169 de decese materne la 100 000 de nașteri vii, adică 1.193 decese, cifră fără precedent în Europa. Conform datelor Ministerului Sanătății, în perioada 1965-1989, circa 9.452 de femei și-au pierdut viața în urma complicațiilor post-abortive. Creșterea numărului de copii nedoriți, abandonați
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
din el era gata „să adulmece” un posibil „subiect” de foileton. Îl încântă faptul că, după mai multe schimburi de replici, ea pare interesată de preocupările lui. Încercă să-i ghicească „problemele”, îl cercetează cu blândețe, pe un ton aproape matern (deși atât de tânără față de el!). Este destul de relaxată (liniștea oferită de somnul copiilor) și, la un moment, îi ia mâna ca să-i ghicească în palmă. Un gest spontan, „natural”! Este, pare-se, impresionată de mâna lui mare, de țăran
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dăruită. „-Să nu te superi dacă îți spun că admir în tine mai întâi pe mama iubitoare! Nimic nu-mi pare mai de preț decât devotamentul tău pentru aceste două, cum să le zic?, «ființe fragedeă. Îmi place simțul tău matern și felul cum te controlezi, cu inteligență și umor. Îți «jociă rolul cu har, fără ostentație.” Teodora îl ascultă în tăcere, zâmbind. Cu siguranță, gândește Profesorul felicitându-se în gând, nimeni nu i-a mai spus așa ceva. Se teme „totuși
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să nu fi căzut în capcana propriilor cuvinte. „-Gafezi cu sinceritate, bătrâne! Dar sinceritatea nu poate fi o scuză! - își spune în sinea lui. Îți complici situația, pe când Teodora așteaptă de la tine doar iubire, și nu filosofare în marginea simbolismului matern!” În același timp, știe foarte bine că nu o poate trata ca pe o fetișcană îndrăgostită: cu vorbe dulci și... dulciuri. Inteligența și caracterul Teodorei impun altceva. Domnul R. va trebui să „lucreze” zi de zi și minut cu minut
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
aflat, totuși, la o vârstă „coaptă”. Absorbit aproape „periculos” de iubirea sa pentru Teodora, Domnul R. uită mobilul predestinat al oricărei acuplări: procreația. Se pare că numai femeia îl trăiește permanent în adâncul ființei sale, cu forța indelebilă a instinctului matern. Bărbatul, indiferent de vârstă, pare mai superficial, mai limitat, chiar dacă are capacitatea de a „prelucra” în mod corect toate „datele subiectului”. În fața argumentației simple, expusă pe un ton calm de Teodora, Profesorul s-a simțit „școlar”. Tot ce spune ea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dăruirii trupești. Acceptă, dar cu oarecare melancolie. Teodora încearcă să-l încurajeze: sunt femei la care sarcina mărește apetitul sexual! Domnul R. zâmbește neîncrezător. De data aceasta întrevede clar perspectiva încetării „poveștii” lor de iubire. Teodora îl mângâie cu duioșie maternă: „Dar ești încă tânăr!...” „Situația concretă” arată însă altceva: în viața tinerei femei „intră victorios” un alt personaj, atît de mic, de fragil, dar concentrând un potențial afectiv ce schimbă esențial relația de cuplu. „O consolidează!” - observă Teodora. „Și acest
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
o necunoscută. (Sau mai ales în acest caz?!) I-a mărturisit totul Teodorei, inclusiv acest gând parșiv care, rațional și sentimental, i se pare aberant. Dar trebuie să scape de el! Ea îl ascultă zâmbind și îl mângâie pe obraz, matern. „De ce rămân bărbații mereu niște copii?” „Da, bună întrebare! Oare de ce? Nu cumva pentru că adesea îi avantajează?” - o dă el pe glumă. Au închis capitolul suspiciunilor, ca ținând de „firea lui cea păcătoasă”. Speră că nu a supărat-o și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
i-a prilejuit unele corective, după ce a beneficiat de prietenia unor colege de școală, fetele acelea în care înmugureau, sub ochii lui uimiți, toate calitățile pe care avea să le descopere mai târziu la femeia împlinită: prietenie, generozitate, afecțiune aproape „maternă”, dar și provocarea discretă a unei senzualități fruste. Ele au fost „materialul didactic” viu, cald, familiar, care i-a permis viitorului bărbat să ajungă la o mai corectă abordare a „feminității în ansamblu” și a femeii în particular. Adolescentele care
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
încordă auzul. Dădu cu disperare la o parte cîntecul păsărilor și zumzetul albinelor, foșnetul vîntului și susurul apelor și așteptă cu răsuflarea tăiată. Căpriorul o privea nedumerit, dar n-o întrebă nimic. Știa că poate avea încredere în instinctele ei materne. Și scîncetul durerii și-al fericirii răsună dintr-o dată distinct, consolidîndu-le amîndurora încremenirea. Le trebui cîteva secunde să-și recapete suflul. Ochii căprioarei, rotunzi și calzi, străluceau. Lacrimile uscate țîșniră din nou dar cîtă fericire duceau cu ele acum! Atenție
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
trebuie să fi fost cea mai puternică și mai curajoasă. Și cea mai iubitoare. În toată această vreme, nu se îndoise nici o clipă de dragostea mamei sale. Și oricare ar fi fost motivul înstrăinării lui, știa că nu lipsa dragostei materne îl aruncase departe de părinți! Din păcate, nu știu nici măcar cît știi dumneata, domnule. Cînd m-au găsit în pădure, eram singur. Așa cum nu te-am întîlnit pe dumneata pînă astăzi, tot așa am rămas departe și de mama. Nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
opiniile folosind gândirea critică și creativă, ceea ce reprezintă și finalitatea sistemului de învățămînt general. Pe lângă studiul bibliografiei geografice și didactice, s-au efectuat cercetări geografice pe teren în toate localitățile vizate, iar în cadrul orelor de geografie și de limbă rusă maternă au fost realizate aplicații practice și concursuri geografice. Studierea, cunoașterea și prezentarea în diferite contexte a caracteristicilor geodemografice și etnografice ale rușilor-lipoveni pot contribui la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a acestora, precum și la creșterea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor demografice referitoare la staroveri trebuie sa ținem cont de faptul că de-a lungul timpului autoritățile au folosit termeni diferiți pentru membri acestui grup etnic (ruși, lipoveni sau ruși-lipoveni), iar indicatorii referitori la etnie, limbă maternă și religie nu s-au regăsit constant sub aceeași formă la toate recensămintele. La acestea se adaugă contextul sociopolitic care a influențat declararea în mod liber la momentele de recensământ a naționalității reale a fiecărei persoane. Așa cum rezultă din fig
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pot fi explicate logic și științific, fiind o consecință a aspectelor de natură subiectivă. Între situațiile neconforme cu realitatea le putem aminti pe cele de la : Tg.Frumos - în 1930: 24 persoane de etnie rusă și 652 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 20 persoane de etnie rusă; - în 1966: 17 etnici ruși și 91 persoane de limbă rusă maternă. Iași - în 1930: 996 ruși, aici intrând atât lipovenii cât și rușii nestaroveri, în general negustori. Focuri - în 1956 și 1966
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
le putem aminti pe cele de la : Tg.Frumos - în 1930: 24 persoane de etnie rusă și 652 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 20 persoane de etnie rusă; - în 1966: 17 etnici ruși și 91 persoane de limbă rusă maternă. Iași - în 1930: 996 ruși, aici intrând atât lipovenii cât și rușii nestaroveri, în general negustori. Focuri - în 1956 și 1966 : nu era nici un etnic rus, toată populația având ca limba maternă limba română. Lespezi - în 1956 și 1977: nici un
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
etnici ruși și 91 persoane de limbă rusă maternă. Iași - în 1930: 996 ruși, aici intrând atât lipovenii cât și rușii nestaroveri, în general negustori. Focuri - în 1956 și 1966 : nu era nici un etnic rus, toată populația având ca limba maternă limba română. Lespezi - în 1956 și 1977: nici un etnic rus. Brătești - în 1930: 0 etnici ruși și 561 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 3 etnici ruși; - în 1966: 0 etnici ruși, populația totală fiind românească și de limbă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
general negustori. Focuri - în 1956 și 1966 : nu era nici un etnic rus, toată populația având ca limba maternă limba română. Lespezi - în 1956 și 1977: nici un etnic rus. Brătești - în 1930: 0 etnici ruși și 561 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 3 etnici ruși; - în 1966: 0 etnici ruși, populația totală fiind românească și de limbă maternă limba română; Datele statistice arată că până în 1930 evreii dețineau peste 30% din populația orașului Tg.Frumos și reprezentau cel mai important
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
limba română. Lespezi - în 1956 și 1977: nici un etnic rus. Brătești - în 1930: 0 etnici ruși și 561 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 3 etnici ruși; - în 1966: 0 etnici ruși, populația totală fiind românească și de limbă maternă limba română; Datele statistice arată că până în 1930 evreii dețineau peste 30% din populația orașului Tg.Frumos și reprezentau cel mai important grup etnic . În 1912 Tg. Frumos avea 4.980 locuitori dintre care, conform unei statistici făcute în 1913
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu puține fiind și situațiile în care copiii etnicilor lipoveni au terminat studiile ca șefi de promoție sau în eșalonul fruntașilor. În ultimii ani, în localitățile Iași, Tg. Frumos, Focuri și Brătești, copiii rușilor lipoveni pot opta pentru studiul limbii materne Ăpentru mulți dintre ei aproape o limbă străină) în școlile în care învață, spre mulțumirea în primul rând a bunicilor și a celor care conștientizează importanța acestui demers pentru transmiterea generațiilor următoare a caracteristicilor culturale și spirituale care particularizează această
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
poate deveni om decât dacă este educat”. Acest pedagog propunea idei valoroase pentru educația copilului preșcolar:”în copilăria mică(0-6ani) el preconizează dezvoltarea simțurilor, formarea reprezentărilor despre lume prin metoda intuitive. Totodată, el insista asupra vorbirii corecte, a însușirii limbii materne. Comenius a remarcat rolul educativ al jocurilor și al muncii în educarea copiilor, în pregătirea pentru viață și în dezvoltarea fizică și psihică. În acestă lucrare a sa menționată mai sus, Comenius preciza care sunt cunoștințele, deprinderile și activitățile potrivite
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
în acest secol lipsit de aplecare către cultură, cărți din acelea... Grele. Cărțile, se știe, vor face într-o bună zi din ea, cum s-ar zice, un om cultivat. De vreme ce picioarele ei lungi până în amigdale, moștenire directă pe linie maternă, nu-i aduseseră nici un avantaj social, în afară de acela că o ajutau la deplasarea bipedă, nu-i rămăsese decât să se retragă în lumea ei mioapă și să mediteze, cum altfel decât adânc, la rostul vieții, ajutată, desigur, de alde Aristotel
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
singure, ca și când vorbind cu sine: puchulili, pachulila, titamimi, tatapupa, pachulili. Nu-l înțeleg, nu ajung să-l înțeleg, nu-l înțeleg își zice tatăl în drum spre casa filosofului vor fi fatale indicii? A fost o cădere... o cădere... sângele matern... și acest om.... dar revenindu-și, adaugă printre dinți: "Taci! taci!". În timp ce copilul se joacă de-a creatorul formând din toate piesele cuvinte, creându-le, își afirmă originalitatea originară pentru ca mai târziu să se înțeleagă cu ceilalți; exersează forța creatoare
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
prin viscere, cântându-i cântece stranii. Of, fata! fata! Cupă de dragoste! Și fata, Rosa pentru că don Avito își lasă acum soția să-i pună numele, ce importanță are cum se numește femeia? crește împreună cu Apolodoro, crește mimoza, atașată sânului matern. Și începe să meargă și să vorbească mai devreme de cum a început fratele său. Mă surprinde, don Fulgencio, faptul că fata pare mai ageră decât băiatul!... Cu cât mai inferioară specia, prietene Carrascal, cu atât ajunge mai devreme la maturitate
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mare geniu ca geniul poetic. Fă poezie, Apolodoro! Capitolul IX Cu câtă neliniște Apolodoro se urcă în pat nopțile. Atunci sunt aurorele sale, sărbătorile sufletului. Se atinge în răcoarea cearceafurilor, ghemuit cum a fost înainte de a se naște, în pântecul matern, și așa, în poziție fetală, așteaptă somnul, așteptând de la divinul somn, pios refugiu al vieții sale, tărâm sigur în care recâștigă pofta de a trăi. Înainte de a se culca, citește din vreo carte, din cele pe care i le-a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
copil capabil de îndrăgostire așa de tânăr, cum s-a îndrăgostit el însuși odinioară. Dragostea! Mereu dragostea, punându-se de-a curmezișul în calea marilor întreprinderi! Cât timp nu a pierdut umanitatea din așa-zisa dragoste! Este inevitabil poate, moștenire maternă! Nu s-a îndrăgostit oare de el Marina? Nu urmează, peste toate, și bine considerate lucrurile, să fie îndrăgostită mereu? Nu pierde timpul și merge să-l vadă pe don Fulgencio. S-a îndrăgostit! Și când speră altceva, aude vocea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de Clitemnestra lui Victor Eftimiu numai când mama trebuie să pedepsească pe ucigașul fiicei sale; ea nu mai acționează ca soție înșelată sau regină jignită de prezența amantei căreia i se dau onoruri demne de o frunte încoronată. Această afecțiune maternă dă consistență dramatică personajului, salvându-l de schematism. De aceea satisfacția cu care privește decăderea socială a celeilalte fiice, Electra sau bucuria pe care o manifestă la primirea veștii morții lui Oreste sunt în contradicție cu evoluția anterioară a personajului
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]