7,982 matches
-
poate fi cultivată, poate crește cu fiecare nouă experiență. Dacă nu există, atunci ar fi mai bine ca acele femei să nu devină mame. Dar cine să evalueze și după ce criterii să aprecieze dacă o femeie are disponibilități afective pentru maternitate? Mai ales atunci când, în contextul general, se sugerează că a nu avea instinct matern ar fi ceva nefiresc, chiar nenatural. Ajungem, astfel, într-un tip de etică naturalistă (eticile naturaliste pornesc de la presupunerea că binele poate fi definit cu ajutorul unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a nu avea instinct matern ar fi ceva nefiresc, chiar nenatural. Ajungem, astfel, într-un tip de etică naturalistă (eticile naturaliste pornesc de la presupunerea că binele poate fi definit cu ajutorul unui obiect natural, existent aici și acum, perspectivă din care maternitatea este asumată naturalității). Erich Fromm arăta că diferența față de iubirea erotică, unde doi oameni care au fost separați devin una, este că, în iubirea maternă, doi oameni ce au fost una se separă (1995, p. 50). Din această perspectivă, mitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și a celor naturale pentru sfera privată. Temeiul naturalității este deseori invocat mai ales când se justifică raporturi de tip ierarhic, cum ar fi subordonarea femeilor față de bărbați, a copiilor față de părinți. Naturalitatea este baza de asociere a femeilor cu maternitatea, dar și a obligațiilor care rezultă prin derularea relației de îngrijire a copilului. Atunci când ceva este etichetat drept natural, se subînțelege că va avea loc cu obligativitate, în mod necesar, ca decurgând din sfera lăuntrică profundă și în nici un caz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
conjugă cu nevoia de siguranță, de liniște, cu dorita retragere din sfera publică agitată, competițională. Poate chiar șansa de a redescoperi „un sine interior mai bun, pe care l-am pierdut în varii circumstanțe” (M. Miroiu, 1995, p. 19). Mitul maternității este o constantă a imaginarului social 20. Desigur, a maternității fericite (alături de un soț iubitor și o familie binevoitoare). Maternitatea în singurătate este un context de viață care permite reconfigurarea așteptărilor privind maternitatea. Aceasta nu înseamnă că a fi mamă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din sfera publică agitată, competițională. Poate chiar șansa de a redescoperi „un sine interior mai bun, pe care l-am pierdut în varii circumstanțe” (M. Miroiu, 1995, p. 19). Mitul maternității este o constantă a imaginarului social 20. Desigur, a maternității fericite (alături de un soț iubitor și o familie binevoitoare). Maternitatea în singurătate este un context de viață care permite reconfigurarea așteptărilor privind maternitatea. Aceasta nu înseamnă că a fi mamă este în mod obligatoriu ceva dificil și puțin probabil fericit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
redescoperi „un sine interior mai bun, pe care l-am pierdut în varii circumstanțe” (M. Miroiu, 1995, p. 19). Mitul maternității este o constantă a imaginarului social 20. Desigur, a maternității fericite (alături de un soț iubitor și o familie binevoitoare). Maternitatea în singurătate este un context de viață care permite reconfigurarea așteptărilor privind maternitatea. Aceasta nu înseamnă că a fi mamă este în mod obligatoriu ceva dificil și puțin probabil fericit. Cei mai mulți oameni au nevoie de idei pozitive prin care să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
circumstanțe” (M. Miroiu, 1995, p. 19). Mitul maternității este o constantă a imaginarului social 20. Desigur, a maternității fericite (alături de un soț iubitor și o familie binevoitoare). Maternitatea în singurătate este un context de viață care permite reconfigurarea așteptărilor privind maternitatea. Aceasta nu înseamnă că a fi mamă este în mod obligatoriu ceva dificil și puțin probabil fericit. Cei mai mulți oameni au nevoie de idei pozitive prin care să se legitimeze. În fața celorlalți, dar mai cu seamă în fața propriei lor conștiințe. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de idei pozitive prin care să se legitimeze. În fața celorlalți, dar mai cu seamă în fața propriei lor conștiințe. Pentru multe dintre mamele singure (ca o alternativă mult mai onorabil de acceptat față de aceea a victimei neajutorate), este ceea ce am numit maternitatea haiducească. Aceasta este o stare de receptare a maternității ca fapt de viață unic, înălțător, asumat cu demnitate în toate coordonatele sale, ca un fapt de excepție, care poate da sens vieții. Desigur, are și o dimensiune tragică. Asemenea haiducilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
celorlalți, dar mai cu seamă în fața propriei lor conștiințe. Pentru multe dintre mamele singure (ca o alternativă mult mai onorabil de acceptat față de aceea a victimei neajutorate), este ceea ce am numit maternitatea haiducească. Aceasta este o stare de receptare a maternității ca fapt de viață unic, înălțător, asumat cu demnitate în toate coordonatele sale, ca un fapt de excepție, care poate da sens vieții. Desigur, are și o dimensiune tragică. Asemenea haiducilor care nu și-au găsit locul în comunitate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au preferat să ia drumul codrului, un astfel de fapt de viață mai poate însemna și că există o dezicere față de ceilalți, mai ales față de cei care, în conformitate cu așteptările comune, ar fi trebuit să-și exercite rolurile de persoane semnificative. Maternitatea haiducească este rareori un proiect intenționat. De cele mai multe ori este o rezultantă, care are în spate nereușite, limitări. În cadrul maternității haiducești nu mai este loc de vise romantice sau de sacrificii urmate de regrete. Dezvrăjirile sunt posibile, viața e luată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
față de ceilalți, mai ales față de cei care, în conformitate cu așteptările comune, ar fi trebuit să-și exercite rolurile de persoane semnificative. Maternitatea haiducească este rareori un proiect intenționat. De cele mai multe ori este o rezultantă, care are în spate nereușite, limitări. În cadrul maternității haiducești nu mai este loc de vise romantice sau de sacrificii urmate de regrete. Dezvrăjirile sunt posibile, viața e luată așa cum este. Prejudecățile, miturile, vrăjirile au un rol social de ordonare, de stabilire a unor parametri, între care viața în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
într-un dezavantaj, în comparație cu persoane de sex opus, cu excepția cazului când prevederea, criteriul sau practica se justifică în mod obiectiv printr-un scop legitim, iar mijloacele de atingere a scopului sunt adecvate și necesare. În art. 9 se menționează că maternitatea nu poate constitui motiv de discriminare. Față de precizările menționate, prin ordonanța citată, se pot anticipa dificultăți în măsurarea unui tratament presupus mai puțin favorabil aplicat unei persoane. Sintagma mai puțin trimite la o situație comparativă față de care mai puțin, echivalent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al interesului pentru problematica familiei monoparentale, remarc prevederile legislative anterioare (Legea nr. 202/2002), în care prin discriminare directă se înțelegea „diferența de tratament al unei persoane în defavoarea acesteia, datorită apartenenței sale la un anumit sex sau datorită gravidității, nașterii, maternității ori acordării concediului paternal”48. Observația era aceea că persoana poate fi discriminată din cauza sexului, a stării în care se află (graviditate, naștere) sau a relațiilor în care este implicată (maternitate, respectiv paternitate). Legea nr. 120, din 1997, privind concediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sale la un anumit sex sau datorită gravidității, nașterii, maternității ori acordării concediului paternal”48. Observația era aceea că persoana poate fi discriminată din cauza sexului, a stării în care se află (graviditate, naștere) sau a relațiilor în care este implicată (maternitate, respectiv paternitate). Legea nr. 120, din 1997, privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 2 ani, menționa că pot beneficia de prevederile prezentei legi, opțional, oricare din părinții copilului 49. În conformitate cu această formulare, terminologia corectă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
legile discutate. Legea definește discriminarea pozitivă sau măsurile stimulative drept acele măsuri speciale prin care se intenționează accelerarea realizării în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați (art. 4). Conform art. 5, sunt prevăzute măsuri speciale pentru protecția maternității, a nașterii și a alăptării. Tot aici sunt menționate măsuri stimulative, temporare, pentru protecția anumitor categorii de femei și bărbați. În acest punct, pot fi articulate măsuri care să îmbunătățească situația părinților singuri. Art. 9 conține mențiuni legate de maternitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
maternității, a nașterii și a alăptării. Tot aici sunt menționate măsuri stimulative, temporare, pentru protecția anumitor categorii de femei și bărbați. În acest punct, pot fi articulate măsuri care să îmbunătățească situația părinților singuri. Art. 9 conține mențiuni legate de maternitate. Conform acestui articol, se stipulează că maternitatea nu constituie un motiv de discriminare în selecția candidatelor la angajare și că este interzisă solicitarea unui test de graviditate. Nu se prevede însă nimic privind discriminarea la locul de muncă al mamelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aici sunt menționate măsuri stimulative, temporare, pentru protecția anumitor categorii de femei și bărbați. În acest punct, pot fi articulate măsuri care să îmbunătățească situația părinților singuri. Art. 9 conține mențiuni legate de maternitate. Conform acestui articol, se stipulează că maternitatea nu constituie un motiv de discriminare în selecția candidatelor la angajare și că este interzisă solicitarea unui test de graviditate. Nu se prevede însă nimic privind discriminarea la locul de muncă al mamelor care au în îngrijire copii mici și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este că familia monoparentală e receptată drept un cadru de viață rezistent la schimbările relațiilor de gen. Acest fapt poate fi observat indiferent de mediu sau de regimul politic: femeile sunt cele care își cresc copiii în mod prioritar, iar maternitatea ca relație socială este inclusă în mecanismul de dominare a femeilor de către bărbați. De îndată ce devin mame, pentru cele mai multe femei participarea în sfera publică este diminuată, apare un tip de disponibilitate unidirecționată, mă refer la atenția deosebită acordată copilului. Maternitatea ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
iar maternitatea ca relație socială este inclusă în mecanismul de dominare a femeilor de către bărbați. De îndată ce devin mame, pentru cele mai multe femei participarea în sfera publică este diminuată, apare un tip de disponibilitate unidirecționată, mă refer la atenția deosebită acordată copilului. Maternitatea ca stare de parentitate în singurătate este favorabilă victimizării sociale. Carole Pateman arăta că „patriarhatul are două dimensiuni: dimensiunea paternă (tată/fiu) și cea masculină (soț/soție)” (1989, p. 105). În cazul familiei monoparentale, aparent, nici una din acestea nu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
femeilor și tinerilor) prevede, în art. 152: Femeile gravide și cele care alăptează nu pot fi folosite la locuri de muncă cu condiții vătămătoare, grele sau periculoase. Art. 154 reglementează munca de noapte. Art. 155 prevede dreptul la concediu de maternitate plătit, care se compune din concediu prenatal de 52 de zile și un concediu postnatal de 60 de zile. Art. 156 prevede acordarea unor pauze în programul de lucru pentru alimentarea și îngrijirea copilului și reducerea programului la cerere. Art.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pot cere ca pensionarea să aibă loc mai devreme într-un raport corelativ cu numărul de copii: cu un an pentru 3 copii, 2 ani pentru 4 copii, 3 ani pentru mai mulți copii. Prin lege se instituie indemnizația de maternitate (asiguratele au dreptul la 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină și lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate). Cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform cu art. 99. Indemnizația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copii, 2 ani pentru 4 copii, 3 ani pentru mai mulți copii. Prin lege se instituie indemnizația de maternitate (asiguratele au dreptul la 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină și lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate). Cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform cu art. 99. Indemnizația pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav Art. 121: Asigurații au dreptul la: a) Indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
3 ani pentru mai mulți copii. Prin lege se instituie indemnizația de maternitate (asiguratele au dreptul la 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină și lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate). Cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform cu art. 99. Indemnizația pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav Art. 121: Asigurații au dreptul la: a) Indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și, în cazul copilului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală; Legea nr. 41/11 martie 2004 pentru aprobarea O.U. nr. 105/2003 În România sunt recunoscute, având caracter de lege, o serie de prevederi internaționale: Convenția privind protecția maternității, nr. 3/1919; nr. 103/1952 (document al Organizației Internaționale a Muncii, în vigoare din 1921, reformulat în 1952; intră în vigoare în 1955) - art. 3, art. 4 prevăd dreptul la concediu de maternitate și dreptul mamei să primească sume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de prevederi internaționale: Convenția privind protecția maternității, nr. 3/1919; nr. 103/1952 (document al Organizației Internaționale a Muncii, în vigoare din 1921, reformulat în 1952; intră în vigoare în 1955) - art. 3, art. 4 prevăd dreptul la concediu de maternitate și dreptul mamei să primească sume acordate ca ajutor medical, ajutoare alocate din fondurile de asigurări sociale și din fondurile publice. Pactul internațional cu privire la drepturile economice sociale și culturale (adoptat în 1966; România ratifică pactul în 1974). Art. 10 menționează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]