1,165 matches
-
locale. Finanțări de aproape 3,5 milioane de euro înregistrate pentru cele 35 de proiecte asociate cu acțiunile PL constituie o premisă serioasă pentru așteptarea unor efecte pozitive la nivelulvieții comunitare. Pentru a preveni însă falsele așteptări și pentru a maximiza impactul noilor mecanisme de dezvoltare locală, sunt utile interogațiile critice pe baza evidențelor empirice limitate, disponibile. Cum poate fi prevenită rutinizarea muncii PL integrați în primării? Ei pot fi ușor transformați în funcționari obișnuiți, cu performanțe determinate nu atât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
individuale, excluzându-se implicarea autorităților statale. Originea acestei doctrine se regăsește în multe din lucrările fiziocraților, dar elementele fundamentale datează încă din timpul lui Adam Smith. El considera că oamenii, acționând în propriul lor interes, sunt forțați până la urmă să maximizeze avuția totală a colectivității. Autoritățile trebuie să aibă numai rolul de a crea aparatul legal de protecție, care să îngăduie acțiunea individuală. Amestecul autorităților în funcționarea liberă a acestei ordini firești determină o îngrădire a creșterii avuției naționale și poate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
de o reclamă negativă, este incorect să minimalizăm importanța acesteia pentru organizație. Practica confirmă necesitatea intensificării eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de investiții interactiv. Printre cele mai importante beneficii ale implementării unor standarde înalte de administrare a companiilor se numără: utilizarea eficientă a resurselor, scăderea costului capitalului, creșterea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mai reduse. Obiectivele abordării managementului riscului de către organizație sunt asigurarea că: gestionarea riscului este o parte-cheie a managementului strategic al firmei; există o abordare pozitivă a adoptării riscului; riscurile sunt luate în calcul în momentul adoptării oricărei decizii. oportunitățile sunt maximizate gestionând activ riscurile și amenință rile care pot împiedica apariția succesului. Pentru a atinge aceste obiective compania va adopta următoarea abordare: răspunderi clare, roluri și linii de raportare pentru gestionarea riscurilor vor fi înființate și menținute în cadrul tuturor funcțiilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în activitatea practică de desfășurare a misiunilor se conformează cu standardele IIA sau echivalente ale acestora. Auditul intern și auditul extern sunt resursele fundamentale de care dispune comitetul de audit pentru îndeplinirea activităților și responsabi lităților sale. Pentru a-și maximiza eficienta, ambele categorii de auditori trebuie să aibă acces direct și nerestricționat către comitetul de audit. Capitolul 4. Comitetele de audit 321 321 În vederea realizării acestui acces, sunt necesare eforturi din partea tuturor, și auditorii trebuie să fie dispuși să discute
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la timpul personal, ca și cum ar fi o achiziție sau un „bun” privat. Neputând să ne proiectăm la o temporalitate mai largă, cosmică, divină, intrăm rapid În criză și ne apucă amețeala. Ne mișcăm la repezeală, sorbim timpul pe nerăsuflate, Îl maximizăm, facem mai multe decât ne permit limitele lui. În acest fel, Îl deteriorăm, „ieșim” din timp sau ne „păcălim” prin fabricarea unor iluzii ale eternității (confecționăm strategii de prelungire a vieții, de perpetuare a tinereții și de izgonire a morții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a reduce rolul Parlamentului. Părăsindu-și familia pentru a se muta la Paris, deputatul este obligat să-și adapteze existența la cerințele de a fi "un reprezentant al națiunii". Prânzurile sale devin mese de afaceri o manieră de a-și maximiza timpul. La Paris acesta apără interesele circumscripției sale pe lângă diverse ministere. Maximizează cu ușurință fiecare ocazie pentru a construi apoi relații care îl pot ajuta să avanseze în carieră. I-ar plăcea să întâlnească membrii cabinetului, lideri de partid, președinți
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Paris, deputatul este obligat să-și adapteze existența la cerințele de a fi "un reprezentant al națiunii". Prânzurile sale devin mese de afaceri o manieră de a-și maximiza timpul. La Paris acesta apără interesele circumscripției sale pe lângă diverse ministere. Maximizează cu ușurință fiecare ocazie pentru a construi apoi relații care îl pot ajuta să avanseze în carieră. I-ar plăcea să întâlnească membrii cabinetului, lideri de partid, președinți de asociații, redactori de ziare și jurnaliști acreditați la Parlament, lideri de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
naționale și locale. Circumscripția a constituit o preocupare importantă în ultimii ani"24. Acești autori au adus o contribuție importantă în a descrie convingător maniera în care parlamentarii americani și englezi se îndreaptă spre grădina lor electorală pentru a-și maximiza șansele de a fi realeși. Mai întâi aceștia subliniază că mulți parlamentari locuiesc cu familiile lor la nivel de circumscripție sau, dacă își creează un cămin la Washington sau Londra, vizitează frecvent circumscripția lor, fie lunar fie de două ori
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
și de import + Subvențiile. În teoria microeconomică, consumatorul este un individ rațional care știe să clasifice în ordine de preferințe (sau de echivalențe) bunurile disponibile în funcție de utilitatea pe care aceste bunuri i-o procură. El va căuta deci să-și maximizeze utilitatea, consumînd cît mai mult posibil din ceea ce preferă. Dar aici intervine o constrîngere de natură bugetară: nu poate cheltui decît în limita venitului său. Pentru fiecare bun dorit, consumatorul va transmite către piață o cerere ce va crește o dată cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ale consumatorului ne va permite apoi să deducem legile de evoluție ale cererii pentru un anumit bun. Influențați de către filosofia utilitaristă, economiștii neoclasici de la sfîrșitul secolului al XIX-lea au dezvoltat o teorie în care individul rațional caută să-și maximizeze satisfacția obținută sau utilitatea resimțită. Mai întîi, se presupune că individul este capabil de a măsura, printr-un indice cantitativ precis, utilitatea pe care și-o procură prin consumarea unui bun. Această abordare "cardinală" a utilității conduce către un principiu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
toate imperfecțiunile și criticile de rigoare ulterioare. Un schimb între doi participanți se realizează atunci cînd unul dintre ei posedă un bun care prezintă o utilitate mai mare pentru celălalt. Aceștia reacționează potrivit acestei legități, fiecare participant urmărind să-și maximizeze utilitatea. De exemplu, dacă unul dintre participanți are de răspuns la dilema cît va alege dintre bunurile X și Y, el va decide cantitățile respective din cele două bunuri astfel încît să răspundă egalității utilităților marginale specifice, adică UmX = UmY
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
influență decisivă asupra evoluției ulterioare a doctrinei economice. Keynes a calificat-o drept cea mai importantă contribuție la teoria monetară în Anglia, după Ricardo. 5.3. ALEGEREA OPTIMALĂ A CONSUMATORULUI Într-o situație de abundență, individul rațional caută să-și maximizeze utilitatea. Dacă bunurile sînt abundente, nimic nu-i va limita acestuia posibilitățile de consum. El nu suportă nici un cost, nu trebuie să consimtă la nici un sacrificiu pentru a-și procura o anumită cantitate dintr-un bun. În acest caz, atît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
El trebuie să țină cont de costul de oportunitate al acestei consumații, adică de satisfacția pe care ar putea-o obține renunțînd la bunul X. Să presupunem că nu există decît două bunuri substituibile: X și Y. Individul își va maximiza, în acest caz, satisfacția, alegînd o combinație (X, Y), astfel încît utilitatea marginală a celor două bunuri să fie egală. Într-adevăr, dacă UmX > UmY, consumatorul îi va crește utilitatea totală prin substituirea unei unități din bunul Y cu o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ofertă. Funcție de prețul comunicat de piață, el poate stabili cantitatea de produs și va produce pînă în situația în care ultima unitate (tranșă) fabricată îi va aduce un venit la nivelul costurilor de producție. Altfel spus, cantitatea care-i va maximiza profitul va fi cea pentru care prețul este egal cu costul său marginal. Oferta întreprinzătorului va fi deci crescătoare cu prețul pieței, plecînd de la un minimum care este costul său mediu minimal. Sub acest cost, el va produce în pierdere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
costul său marginal. Oferta întreprinzătorului va fi deci crescătoare cu prețul pieței, plecînd de la un minimum care este costul său mediu minimal. Sub acest cost, el va produce în pierdere. Dacă întreprinderea este în situație de monopol, ea își va maximiza profitul producînd cantitatea pentru care prețul de vînzare va fi egal cu venitul (încasarea) său marginal (venitul adus de ultima unitate de produs vîndută). În economia reală, comportamentul întreprinderii este diferit de cel descris în teoria concurenței perfecte. Plecînd de la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
în care cererea totală pentru un produs se adresează unui singur ofertant. El va adopta un comportament diferit de întreprinderea concurențială. Aceasta din urmă își adaptează producția în funcție de prețul pe care i-l comunică piața, cu scopul de a-și maximiza profitul, ceea ce o determină să producă pînă cînd costul său marginal (sau costul ultimei unități produse) devine egal cu prețul de piață. Dimpotrivă, monopolistul este liber în fixarea prețului. Pentru a-și maximiza profitul, acesta este determinat să-și raționeze
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
comunică piața, cu scopul de a-și maximiza profitul, ceea ce o determină să producă pînă cînd costul său marginal (sau costul ultimei unități produse) devine egal cu prețul de piață. Dimpotrivă, monopolistul este liber în fixarea prețului. Pentru a-și maximiza profitul, acesta este determinat să-și raționeze oferta în maniera egalizării prețului nu cu costul său marginal, ci cu venitul său marginal (venitul adus de ultima cantitate vîndută). Acest comportament se traduce printr-o ofertă mai redusă și un preț
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
tehnică (RMST) între capital și muncă măsoară variația cantității de capital ce este necesară, de-a lungul unei izocante, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității de muncă. c) Combinația optimală a factorilor O dată determinată cantitatea de producție ce maximizează profitul, din ansamblul combinațiilor tehnic posibile descrise de izocantă, pe cea al cărei cost este minim. Combinația capital-muncă optimală este cea pentru care productivitățile marginale ale celor doi factori, ponderate cu prețurile lor, sînt egale. Într-adevăr, atît timp cît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de rapiditatea cu care ele se deplasează, ușurința lor de deplasare fiind mult superioară fluxurilor de bunuri și servicii. d) Speculația A specula înseamnă a face previziuni asupra evoluției viitoare a piețelor și a lua decizii privind acele plasamente care maximizează profiturile, în cazul în care previziunile sînt corecte. Spre exemplu, agenții care se așteaptă la o depreciere a lui euro în raport cu dolarul vor vinde euro și vor cumpăra dolari ușori pentru a-i revinde cînd se vor întări și a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea statul să naționalizeze monopolul, cu scopul de a evita efectele sale perverse în alocarea resurselor. Statul, care nu caută să-și maximizeze profitul, poate practica prețuri la nivelul costului marginal, dar în acest caz întreprinderea publică administratoare va realiza o pierdere ce trebuie finanțată. Cum? Prin subvenționare de la buget. Intervenția statului nu este deci neutră pentru restul economiei, pentru că mobilizarea resurselor necesare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de indiferență colective, de tip W1, W2 sau W3. Statul este însărcinat să caute maximizarea bunăstării colective. În consecință, alegerea publică optimă constă în a o selecționa din ansamblul de soluții eficace (optimale în sensul lui Pareto) pe cea care maximizează W, adică pe cea care permite atingerea celei mai ridicate curbe de indiferență colectivă. Soluția optimală este dată de punctul 0, punct de tangență între funcția utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
funcția utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea formei matematice și a conținutului ce trebuie să caracterizeze o asemenea funcție, dacă se dorește, grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie aritmetică ponderată a satisfacțiilor individuale. Printre contribuțiile aduse în acest sens, o reținem pe cea a lui John Harsanyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma FBS, asemănătoare cu cea propusă de Bergson și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Structurile economice Structurile economice sînt constituite în principal din: a) întreprinderea privată: ea se caracterizează prin separația dintre cei ce aduc ca aport capitalul (capitaliștii) și cei ce contribuie cu munca (salariații). Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 16.1.2. Structurile mentale și culturale Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra statului; b) utilitarismul: orice act
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
nu este exclus și acesta este pericolul cel mai mare nici ca tranziția să fie o hibridare, o congruență negativă a economiilor socialiste cu aspectele cele mai nedorite ale capitalismului. Puterea trece din ce în ce mai mult de la decidenții politici doritori a-și maximiza privilegiile (birocrații centrale, potentați locali, nomenclaturiști etc.), la decidenții economici urmărind a-și maximiza cîștigurile monetare (manageri, antreprenori și alți afaceriști), chiar dacă adesea nu putem fi siguri că e vorba de indivizi diferiți. Perioada actuală este deschisă diverselor tipuri de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]