5,675 matches
-
un timp suspendat, ce poate fi etern, devin personaje de-a dreptul; dematerializează ca să câștige în idee. Toată experiența din spatele său se regrupează în formule din care nu lipsesc citatele, cum ar fi secvențele ce amintesc de scenariile folosite de meșterii Antichității române, când sunt puși să povestească sintetic, în piatra sarcofagelor, biografii ușor recognoscibile. O face cu atâta îndemânare, încât decelarea secvențială a compozițiilor nu intră niciodată în remisie, ba dimpotrivă, participă la un complot de seducție căruia nu i
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
nevoia, cu alte cuvinte, să le fotografiezi îndelung, să pleci cu ele acasă... Deși ele sunt încă acolo, au și plecat cu tine, ca martore ale unui gând ce nu vrea să apună, după o rețetă prea bine știută a meșterilor barochiști dintotdeauna. 3. Dana Acea acoperă și descoperă o idee mai aproape de poezie Și aș fi putut continua pe această direcție, pentru că arta sa transformă semnul plastic în poezie, dar a fă- cut-o înaintea mea criticul Ruxandra Demetrescu, când a
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
masă de familie, Marius a trecut cu fetița lui ca să aducă flori sărbătoritei. Peste mine, i-a șoptit lui Radu Beligan: „Mă duce cu vorba de doi ani. Trebuie să facem ceva la Teatrul din Caracal pentru Iordache. Am promis.” Meșterul s-a întors, m-a privit și a rostit precipitat: „Hai să o facem și pe asta!...” Așa s-a născut ceva ce avea să devină cea mai uluitoare și neașteptată experiență pe care am trăit-o. Fără prejudecăți, fără
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
mult cu intervenția abuzivă a organelor de cenzură și cu aberantul „plan editorial”), și această abatere de la cronologie trebuie acceptată, întrucât servește celuilalt imperativ al ediției: reliefarea unui univers poetic articulat infinitezimal, de un poet care nu e numai un meșter artifex, ci și o minte teoretică îndrăzneață, chiar vizionară. Ion Bogdan Lefter a ales să respecte calendarul interior al acestei minți teoretice, nu cronologia exterioară, adesea dictată de factori fără tangență cu esteticul. Ediția critică Dimov este remarcabilă și prin
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
astăzi că Goga a scris și teatru. Domnul notar, din 1914 mai are, în parte, valoarea unui document politic. La premieră, pe fondul tratativelor dintre guvernul de la București și contele Tisza, piesa a fost ovaționată la scenă deschisă. Lâncedă este Meșterul Manole din 1927, limba, prea literară ca să poată fi rostită pe scenă, caracterele, lipsite de pregnanță. Publicistica lui Goga rămâne călcâiul vulnerabil al acestui intelectual ardelean care a pariat la început pe naționalism, ca să joace mai târziu un rol politic
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
Maliție, un grăunte sprinten, dar și comuniune încorporîndu-ne firesc vieții umile, fără vreun dizgrațios, - asemenea componente sufletești se aflaseră puse laolaltă, voluntar proiectate într-o emblematică întruchipare ce devenise sigla favorită a lui Max Ernst. Laplop, așadar, - cum îi plăcuse meșterului să-și numească ficțiunea - concentra culminant lumea lui inventivă, exercita o magică preeminență. În domnia imaginarului, îi era hărăzit să fie «staretul pasarilor». Dar dacă ne îmbie într-acolo inspirația, dorul plutirilor semețe, nu înseamnă să reiterăm numaidecît cutare ipostaze
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
adevărat în ruptul capului.” De unde o fi știut? O văd pe T cum, nici ea prea dotată, scotocește hârtii, chitanțe, lumină, gaz, declarații de venit, și îmi dau seama că singur n-aș fi știut să trăiesc. Despre reparații și meșteri, nu mai e nevoie să spun... Corina îmi recomandă Iov, al lui Joseph Roth. Citesc și spun da, e bun, și tot mai puternic pe parcurs, dar ce păcat de sfârșitul hoolywoodian! Ea spune da, dar eu cred că tot
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4509_a_5834]
-
fost cu adevărat „inventată”? Sau anii din preajma Primului Război Mondial au fost, așa cum susține Marcel Brion în superba sa carte dedicată acestui fenomen cultural, culminarea unei tendințe inerente creației plastice care și-a găsit exprimarea de-a lungul secolelor în arta anonimilor meșteri arabi, în cea a lui Uccello și Piero della Francesca, a lui Turner și Whistler? Continuând tradiția instituției new yorkeze de a face evoluția artei moderne să pară mai clară decât a fost și este de fapt, expoziția definește arta
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
la mine acasă”). Mai aflăm și că pretextul a fost o provocare din viața publică: ce chip feminin ar merita să fie imprimat pe bancnote? Tot astfel, în Două balade, T.C. se oprește asupra semnificațiilor destinale pe care Miorița și Meșterul Manole le sugerează. Observând că spațiul mioritic e o matrice geografică, dar și spirituală - „Noi, românii, nu ne fixăm nici în piscul dealului, cu orgoliu și dispreț (ca unele popoare), dar nici nu ne pierdem în golul văii (ca alte
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
văzut cândva pe la bunica, pe la mămica, dar s-au pierdut", spune și o săteancă. „Vizitatori avem destui, de prin toate părțile, și noi le mai îngrijim din când în când, le mai punem la locul lor", recunoaște Elena Curecheriu, soția meșterului popular. Drept răsplată, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură l-a declarat „Tezaur Uman Viu", distincție oferită doar celor care dovedesc că sunt purtători, păstrători și transmițători de modele culturale tradiționale.
Un român, distins de UNESCO cu titlul de "Tezaur Uman Viu" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35862_a_37187]
-
sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20 de ani. Meșteșugul ca atare nu va mai reînvia. Există însă o revenire la tradiția cositorarilor, la sfârșitul sec. al XIX-lea, când pentru o perioadă scurtă, de data aceasta cu procedee semiindustriale, se
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
care îl va intitula: Fanteziile unui om lipsit de frumusețe (idem, op.cit., pp. 173-174), menajându-și cu delicatețe funcția deținută în cadrul Legației. Cu alte cuvinte să nu pară a fi un protest partizan. Astfel va folosi dramaturgul, care tocmai încheiase Meșterul Manole inspiratul pseudonim: Un Român din Varșovia, deci unul care cunoaște mai bine realitățile din cele două state aliate. Conștientizarea faptului că România și mai ales cultura românească nu erau prea bine cunoscute în Polonia, îl determină pe sârguinciosul diplomat
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
să extragem din el o singură idee. Fără îndoială că el ne va vorbi despre modelele și influențele artistice care s-au exercitat asupra picturii medievale din Țara Românească, oferindu-ne totodată acces la mesajele explicite pe care ctitorul sau meșterii ni le transmit prin fragmentele de frescă. Toți cei care intră pentru prima oară în contact cu ansamblul fragmentelor de frescă păstrate de la Curtea de Argeș sunt surprinși, de exemplu, de prezența numeroaselor imagini de sfinți militari, firească, pentru spiritul epocii în
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
a operat în consecință. * Paris, 19 oct[ombrie] 1952 Iubite prieten, Iată îndoielile și sugestiile pe care mi le inspiră ultimele capitole ale cărții și pe care ți le supun frățește, ca și până acum. Cartea III, cap[itolul] 5 - Meșterul Manole este, cred, adevăratul titlu al baladei lui Alecsandri - să se adauge în paranteze, ca subtitlu la Mănăstirea Argeșului. În loc de Legenda Sf[ântului] Nicodim (Vlahuță) să se pună ca titlu: Nicodim, ctitorul Tismanei, ca să se răspundă mai direct la obiectul
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
aș dărui; dar fac ce spun”. M-a strâns la dulce sânul ce-n tumult e, De parcă n-ar fi ca la pieptu-mi loc mai bun. Ochii-i sărut și gura, să exulte, Dar, ce ciudat: deodată mă transpun, Iar meșterul, de obicei năpraznic, Ca un școlar dă înapoi și-i naznic. XII. Copilei, sărutări pe ochi, pe gură Păruseră a-i fi de-ajuns; sfioasă, Mă-nlănțuia cu dulcea ei făptură, Cu împlinite forme, mângâioasă, Destinsă-apoi și fericită, pură, Ca și cum
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Puneau pe-atunci făptura în mișcare. Grăbit duceai iubita-n dans, și mai mișcate Ca brațele, în piept bat inimi tare. Parc-o voiai din tine dobândită Și-atunci creșteau deodată în vibrare Minte și duh, puteri până-n călcîie, Iar meșterul, din toate, cel dintâi e. XVII. Așa dorințele-au crescut întruna Și până-n primăvară am fost miri, Mai mândră floare-n mai, ca ea, niciuna, Și cum se încingeau de dor simțiri! Iar când am dus-o la altar, spun
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
mai, ca ea, niciuna, Și cum se încingeau de dor simțiri! Iar când am dus-o la altar, spun una Ce-i, Doamne iartă-mă, mai abitir: Deși stam lângă crucea unde Crist e, Tot l-am simțit mișcând pe Meșter Iste4. XVIII. Iar voi, brodate draperii ce-s trase, Voi, perne-n noaptea nunții răvășite, Voi învelișuri, aripi de mătase Acoperind înlănțuiri ispite, Voi, păsări ce ne deșteptați când ceas e De noi plăceri mereu neobosite, Voi ați fost martori
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
holde sau ogradă, În locuri unde nici n-ai fi gândit, Mereu slujiți de servul-meșter cu bravadă, De câte ori voiam, și nesmintit. Al naibii serv ce-mi stă azi în somnie, Lipsindu-mă de ce noroc a fi e!” XX. Dar Iste, meșterul, prin hachițe-i știut, Nu-i poruncești, nici joc nu-ți bați de el. Cum stam așa, deodată a-nceput Să se ridice-n fală și cu zel. Cum să nu bea drumețul cel pierdut Lângă izvor, dac-a ajuns
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Versurile poetului elegiac roman Tibullus (55 î.Chr- 19 î.Chr.) mai conțin un saepe (adeseori). 4 Pronumele demonstrativ în latină: Iste nu înseamnă pur și simplu „acesta”, ci desemnează independența, chiar caracterul opus al celuilalt. E sugerat faptul că „meșterul Iste” are viața lui separată.
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
un aer de melancolie, redescoperind în subteranele unei memorii traumatizate de angoasa distanțelor câteva din figurile emblematice ale vechiului București. Alteori Mioara Cremene explorează profunzimile memoriei colective, redescoperind resursele poeziei ritualice, așa cum se întâmplă în Șoapte și strigăte, Balada unui meșter zidar și a muierii lui mult smerite, rescriere, într-o cheie personală, a legendei despre Meșterul Manole, cu excese baroce materie prețioasă, cu discrete anacronisme pline de pitoresc, cu accente de parodie benignă, ce-i conferă poemului ceva din aerul
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
emblematice ale vechiului București. Alteori Mioara Cremene explorează profunzimile memoriei colective, redescoperind resursele poeziei ritualice, așa cum se întâmplă în Șoapte și strigăte, Balada unui meșter zidar și a muierii lui mult smerite, rescriere, într-o cheie personală, a legendei despre Meșterul Manole, cu excese baroce materie prețioasă, cu discrete anacronisme pline de pitoresc, cu accente de parodie benignă, ce-i conferă poemului ceva din aerul naiv al unei icoane pe sticlă. Dar Mioara Cremene nu are doar nostalgia trecutului, o are
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
strâns lipiți unul de altul, șoptindu-și pe întuneric: Ți-aduci aminte de întâia noastră oară? Nici nu mai știu bine cum a fost când ai intrat în mine" (Incognito). Nemulțumit pesemne de nepreciziunea și de vagul acestui dialog nocturn, meșterul pornograf adaogă o notă mai "intimist-naturalistă": " Și sărmana micuță, al cărei sex "pétait" (se pârțâia) ca un cal pus în buiestru". Partea întâi a acestei constatări e furată, fără fasoane, din Amintirile lui Casanova, ca pentru a ne dovedi că
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
mască în lut de Ion Vlasiu și un facsimil. Sibiu, Editura „Gazeta ilustrată”, 1942, 19 pagini + 2 foi planșe. (Extras din Gazeta ilustrată, 10, nr. 1-2, 1941, Sibiu). 8. Nicolae Brana (1905-1986), pictor și gravor, autorul memorabilelor albume: Miorița și Meșterul Manole. 9. Perpessicius - Ion Vlasiu - „Am plecat din sat” în România, 2, nr. 70, miercuri, 1 martie 1939, p. 2, col. 3-5, sus. (Mențiuni critice).
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
fără frecvență, ca să nu vă gândiți la cine mai știe ce aiureli) tot atâta carte cât inginerul, cât medicul, cât profesorul, ba cât toată lumea ce a mers la școală și ziua, și noaptea. În plus, idea conform căreia, doar el, meșterul securisto ciocănar, ar fi ținut În spate intelectualitatea, era lozinca strigată dimineața, la prânz și seara... Lupta de clasă și securistojigodismul Îi permitea.,, Bă tataie” Îmi zise zilele trecute un nepot - ești depășit, chiar expirat de tot. Păi, la vremurile
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
Marius Ianuș În lumina blândă, albă a amiezii au venit în taină meșterii zăpezii și-au țesut cu grijă un covor frumos ca să-L veselească pe Pruncul Hristos. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții ! Și-au țesut cu grijă un frumos covor ca să nu-și rănească Pruncu-al
Colind cu zăpadă by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/2919_a_4244]