1,562 matches
-
comunicare intrapersonală (cu sinele); comunicare interpersonală (cu alții); comunicare de grup (cu adresabilitate extinsă); comunicare de masă (comunicatorii profesioniști se adresează unei mulțimi etero gene, dispersate geografic); b. după contextul spațiotemporal al mesajelor: comunicare directă (față în față); comunicare indirectă (mediată); c. după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Alexandru Mușina, Andrei Bodiu etc. 3.2. Genul epic. Elemente structurale în creația epică 3.2.1. Narațiunea. Tipologia textelor narative GENUL EPIC (gr. épos, epikós; lat. epicus - cuvânt, spunere, discurs, povestire) însumează clase de opere care apelează la „prezentare mediată a unor evenimente“ (E.M. Forster), utilizând narațiunea ca mod principal de expunere. Paul Valéry definește textul epic drept „un text care poate fi povestit“. Conceptul de narațiune (fr. narration, lat. narratio - povestire, istorisire, diegeză) desemnează un mod de expunere specific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
desfășoară și mai ales de dubla poziție a profesorului -adult și conducător- În raport cu elevul, de regulă receptor de influență instructiv educativă. În relația profesor-elev, influența de la profesor la elev este directă, explicită; cea de la elev la profesor, este implicită, oarecum mediată. La nivelul celuilalt plan, interacțiunile elev- elev sunt mai puțin determinate, desfășurându-se În toate direcțiile. Mijloacele de realizare a acestor interacțiuni sunt diferite Între cele două planuri; În planul profesor- elev, forma principală de interacțiune este comunicarea verbală; În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de exterminare? Pentru supraviețuitori, transmiterea acestei experiențe ținea de o voință de a da sens, chiar și unul minim, celor întâmplate și de a avertiza în privința posibilelor pericole noi. Dar, pentru generațiile cărora memoria evenimentului le fusese transmisă în mod mediat, ea servea mai ales pentru construirea unei comunități transnaționale, sefarzi și așkenazi laolaltă, în Europa, unde se produsese oroarea, și în afara Europei, Israelul și diaspora fiind reunite într-o nouă religie comună, recognoscibilă imediat din exterior și ușor de practicat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
noțiunea de „ecosistem” se aplică atât organizației, cât și mediului exterior al acesteia, care include organizația respectivă. Deci noțiunea de ecosistem complex coevolutiv este una de interacțiuni și relații intricate și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe, cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de-echilibru și istoria Un alt concept-cheie în definirea CAS este structura
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ce l-a urmat (a structurii instituționale, a managementului, a curriculumului universitar, a resurselor umane și materiale, a proceselor didactice propriu-zise etc.). Dar ea este o rezultantă a altor „calități”. Corelativitatea dintre acestea nu este directă, univocă, cumulativă, ci este mediată, pluridirecțională, selectivă. E posibil ca într-o structură de formare necalitativă să se „miște” indivizi performanți. E de domeniul vizibilului că în structuri performative „încap” și persoane necompetitive. În același timp, structura se dovedește a fi de calitate oarecum a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
procedurile raționale și de raționalitate ale interactivării procesuale prin care nevoile existenței implică transformarea resurselor, în condiții de presiuni și constrângeri specifice complexității subîntinse de intersubiectivitate. Funcția randamentală a Economiei, în ambele ipostaze înfășurate, de știință și acțiune, răspunde diversității mediate social a conținuturilor dinamice nevoi-resurse. Dacă este să vorbim despre staționaritatea sistemului economic, ea are ca reper definitoriu mereu acest culoar de interacțiune, în care excesele se temperează ciclic prin fluctuația de confirmare volumică și structurală dintre nevoi și resurse
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
modernitate”. Distincția între reflexivitate tare și slabă am adoptat-o prin analogie cu cea clasică dintre legăturile tari și cele slabe identificate de Granovetter, 1973. În ambele distincții tare are semnificația de direct, apropiat iar slab trimite la indirect, depărtat, mediat. O primă formă a acestui subcapitolul este inclusă în caietul ce prezintă rezultatele sondajului Eurobarometrul Rural, finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă ( D. Sandu, 2006). Document Of The World Bank Report No. 18409-RO Project Appraisal Document on a Proposed
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și mediu care semnifică nu atât schimbul nemijlocit de substanțe, cât mai ales schimburile de ordin „funcțional”, a căror realizare se efectuează la „distanțe spațio-temporale tot mai mari și după traiectorii tot mai complexe” (deci acelea care au un caracter mediat). Aceasta a și determinat pe unii psihologi să înlocuiască termenul de „comportament în înțelesul lui mecanicist, cu termenul de „conduită”, luat în sensul lui mai larg, care implică reacțiile subiectului la propriile sale trăiri în sensul prezentat de psihologul P.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
puterii în cadrul organizațiilor, alături de sistemul instituționalizat al recompenselor și pedepselor. 2.4. Nivelul comunicării publice Este nivelul la care individul comunică un mesaj unui public larg, de obicei față în față (discursuri publice în Parlament, în piața publică etc.), uneori mediat (discursuri adresate de oficialități cu ocazia unor sărbători cum ar fi Anul Nou, Ziua Națională sau cu ocazia unor evenimente, cum ar fi o catastrofă naturală, declanșarea unui război etc.). Scopurile comunicării publice sunt diverse: informare (asupra unei decizii, asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
organizațiile multinaționale, în care lucrează persoane provenite din culturi diferite), a comunicării de masă (atunci când personalități ale unei culturi țin un discurs public în fața unor ascultători dintr-o altă cultură), a comunicării de masă (atunci când o organizație transmite un mesaj mediat membrilor unei culturi străine). Adeseori comunicarea în masă mediată tehnic a fost numită comunicare internațională. Dezvoltarea comunicării interculturale este rezultatul globalizării, adică al integrării economice, politice, sociale, religioase, culturale ale unor populații din întreaga lume. 3. Variabile care modelează comunicarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferite), a comunicării de masă (atunci când personalități ale unei culturi țin un discurs public în fața unor ascultători dintr-o altă cultură), a comunicării de masă (atunci când o organizație transmite un mesaj mediat membrilor unei culturi străine). Adeseori comunicarea în masă mediată tehnic a fost numită comunicare internațională. Dezvoltarea comunicării interculturale este rezultatul globalizării, adică al integrării economice, politice, sociale, religioase, culturale ale unor populații din întreaga lume. 3. Variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea interpersonală reprezintă principala modalitate de relaționare în cadrul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dialog să aibă loc trebuie satisfăcute următoarele reguli constitutive: a) să existe cel puțin doi participanți la actul de comunicare; b) participanții la dialog să se afle într-o situație comună de interacțiune (față în față sau într-o situație mediată tehnic - telefon, calculator, televizor, radio etc.), care să le permită interlocutorilor o legătură interacțională; c) între participanții la dialog să existe interes reciproc (vorbitorul trebuie să se orienteze spre interlocutor, manifestând intenția/dorința de a comunica; ascultătorul trebuie să reacționeze
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
plângerii asupra interlocutorului se invocă posibile scuze pentru partener, se sugerează o soluție de rezolvare și totodată de validare a conținutului plângerii de către adresant. Cultura impune restricții și în privința canalului de comunicare. Într-o anumită situație, unele culturi acceptă comunicarea mediată (telefon, e-mail, fax), în timp ce altele o refuză sau preferă comunicarea față în față, fie pentru că o percep mai eficientă, fie pentru că o percep mai politicoasă. 2.4. Construirea semnificației Semnificația se construiește prin mecanisme complexe, bazate pe interacțiunea mai multor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
structurat (cu reveniri, paranteze, repetiții, treceri de la o idee la alta, adică bazat pe un limbaj al momentului neprecedat de planificare atentă). Se preferă comunicarea orală, comunicării scrise („facem înțelegeri” verbale și „batem palma” în loc să semnăm contracte), comunicarea directă, comunicării mediate (dialogul „ochi în ochi” îl percepem mai eficient decât convorbirea telefonică). Comunicarea este centrată pe vorbitor - important este ca acesta să spună ce are de spus, în forma în care o dorește, iar problema înțelegerii cade exclusiv în sarcina interlocutorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
multiple, unde un loc important revine acelor forme de inteligență care permit omului o adaptare superioară la mediu (H. Gardner, 1993Ă. Obiectivul principal al acestei cercetări a vizat stabilirea relației dintre inteligența emoțională și confortul psihosomatic (anxietateaă medicilor practicieni, confort mediat de atitudinea față de stres. Ca obiective secundare s-a urmărit investigarea influenței unor dimensiuni ale inteligenței emoționale (empatia, prejudecățile, conștientizarea emoțiilor etc.Ă asupra nivelului de anxietate resimțit de medici an activitatea profesională. În cadrul comunicării în relația medic-pacient empatia, lipsa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sau din alte motive, dar consecințele sunt dezastruoase atât pentru organizație cât și pentru majoritatea indivizilor din organizație, mai ales pe termen mediu și lung. Înțelepciunea este definităde Sternberg (în cadrul modeluluiă ca fiind folosirea inteligenței eficiente, a creativității și cunoașterii mediate de anumite valori cu scopul de a: urmări atingerea unui bine comun; ba echilibra interesele intrapersonale (ale sineluia, interpersonale(ale altoraă și extrapersonale (organizaționale, instituționale și/sau spiritualeă pe termen scurt și lung pentru a se adapta la, a modela
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
20 de casete audio înregistrate cu ședințe de consiliere psihologică (minimum două pentru fiecare caz); condițiile și momentul înregistrării vor fi stabilite cu fiecare supervizor în parte. Feedbackul va fi oferit prin întâlniri directe, individuale și în grup, și/sau mediate prin telefon/e-mail. Echivalarea orelor se face respectând normele internaționale de consiliere psihologică cognitivă și comportamentală: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
deja, confirmă acest lucru prin trimiterea la date le furnizate de statisticile din SUA. Mai mult decât atât, dacă tehnologia este relativ sigură și previzibilă, oamenii sunt schimbători, imprevizibili în esența lor, capabili de reacții neprogramate, iar comunicarea dintre ei, mediată sau nu de mijloace artificiale, își păstrează caracterul „autogenerator”, „autospecific”, conform modelului unic de interacțiune dintre participanți. Dacă revenim la oportunitățile oferite de investițiile în NTI și la evoluția caracteristicilor culturale ale diverselor grupuri (de la națiuni, până la organizații sau chiar
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
prin raportare la situația concretă a comunității și la resursele disponibile în comunitate. Diagnoza se referă atât la mediul intern al organizației, cât și la mediul extern (cel imediat, apropiat - cuprinde factorii de mediu care afectează direct funcționarea organizației; cel mediat, depărtat - cuprinde factorii de mediu care nu influențează decât indirect organizația). Formele principale de diagnoză și de analiză a nevoilor sunt: • analiza informațiilor de tip cantitativ - numărul probabil de potențiali beneficiari ai ofertelor și serviciilor educaționale, vârsta acestora, date cantitative
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
poziții nu înseamnă însă că virtualității, i se acordă doar această (unicăă accepție umană și că tehnologiile virtuale nu operează și ca metode de amputare a umanului. De asemenea, nu poate fi omis faptul că, în lumea virtualității umanul este mediat, suplimentat sau coroborat tehnologicului, în contexte fie existențiale, fie sociale. Dimpotrivă, ceea ce contribuie la maleabilitatea conceptului de virtual este acceptarea unei suite de înțelesuri și negocieri noționale, de intersecții semantice și de contradicții. Astfel, condiția virtualității suportă analogii, hibridizări și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postumană moderată va putea permite conviețuirea punctelor de vedere merleau-pontyene, deleuzo-guattariene, baudrillardiene și transumane într-un spațiu al diferențelor și al hibridărilor, al tensiunilor existențiale și epistemologice, culturale și sociale. De pildă, fenomenologia poate contrabalansa umanul material-corporal, concret-perceptiv, cu identitatea mediată tehnologic, fără ca acest lucru să fie considerat un paradox inacceptabil. Un fenomenolog umanist precum Virilio deplânge dispariția trăirii nemijlocite, anularea naturaleței pecepției și pierderea viziunii concrete a realității și este tulburat de invazia cibernetică a trupului. Pe când postumanismul temperat recunoaște
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este uman și critica anumitor viziuni umaniste (antropocentriste, patriarhale, naționalisteă care întrețin aroganța și iluzia superiorității umane asupra naturii, a altor specii sau a tehnologiei. Postumanul este un construct discursiv în cultura digitală, dar și o realitate contingentă, o identitate mediată tehnologic și o corporalitate concretă. Ne ocupăm de ambele accepții ale postumanului întrucât problematicile ontologiei virtuale devin cu atât mai acute la începutul mileniului al treilea cu cât, prin intermediul noilor tehnologii, nu doar se teoretizează sau imaginează ontologia postumană, ci
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
toate planurile și dimensiunile acesteia. Spre deosebire însă de subiectul uman situat în spațiul realității fizice și care are acces imediat, direct la acesta, subiectul postuman, situat în spațiul virtualității (ca întrepătrundere între realitatea fizică și cea computaționalăă, are acces mediat, prin proteză, prin interfață sau prin transgenă, la acesta din urmă. În ultimă instanță, corpul postuman devine un agent al experienței în lumea virtuală și fundamentul existențial al acesteia. Chiar dacă „a fi în lumea” virtuală denotă mediere sau simulare ontologică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deschide în funcție de modalitatea discursivă utilizată, fiecărei imagini fiindu-i specifică o strategie discursivă ontologică. Descifrarea imaginii arhetipale este posibilă prin intermediul ritului. Ritul are menirea de a reconstrui ființa umană și ființa cosmică, re-semantizând continuu dimensiunea existențială și convertind semnificațiile i-mediate la primatul imaginii. Ființa arhetipală se deslușește în devenire 46, pătrunderea pe tărâmul înțelesurilor fiind posibilă prin recunoașterea simbolurilor primare existențiale. Re-cunoașterea reprezintă o cunoaștere de gradul al doilea a formelor arhe-tipologice, descifrate deja și supuse unei re-semantizări în devenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]