3,630 matches
-
fenestrate, iar cele descendente au un endoteliu continuu, cu proteine transportori pentru uree și aquaporine. Vasa recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul unui mecanism numit schimb în contracurent. Electroliții și alți solviți, mai ales ureea, cere sunt prezenți în concentrații mari în medulară, difuzează în vasa recta descendente, deoarece acestea sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot trece prin peretele capilar. Astfel, electroliții rămân captivi în medulară, iar apa este recuperată în circulație. Ansa Henle este un component esențial al nefronului deoarece permite concentrarea urinii (creșterea osmolarității acesteia peste osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de apă, cu atât ansele sunt mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al nefronului deoarece permite concentrarea urinii (creșterea osmolarității acesteia peste osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de apă, cu atât ansele sunt mai lungi (la animalele de deșert coboară de la corticală până la limita inferioară a medularei, cu un gradient cortico-medular foarte mare), în timp ce la animalele acvatice practic nu există sau sunt foarte mici. 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal Tubul distal este un segment mai mic decât cel proximal, iar cantitățile de Na și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de aceea au un rol de maximă importanță în determinarea cantității finale de urină. Celulele epiteliale sunt aproximativ cuboidale ca formă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de aceea au un rol de maximă importanță în determinarea cantității finale de urină. Celulele epiteliale sunt aproximativ cuboidale ca formă, un aspect neted, relativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
celulei, ceea ce va duce la creșterea permeabilității acesteia pentru apă. Pe de altă parte, PKA activează și transcripția genică a aquaporinelor, ceea ce va stimula sinteza de astfel de proteine și va prelungi efectul. Spre deosebire de ductul colector cortical, celulele tubului colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a aquaporinelor, ceea ce va stimula sinteza de astfel de proteine și va prelungi efectul. Spre deosebire de ductul colector cortical, celulele tubului colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
efectul. Spre deosebire de ductul colector cortical, celulele tubului colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului printrun ansamblu de conducte musculo-membranoase care alcătuiesc căile urinare. Din punct de vedere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele tubilor contorți distali ai nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau ductul papilar care se deschide în vârful uneia dintre papilele renale iar conținutul este eliminat în calicele minore. Calicele mici sunt formațiuni cu aspect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a distensibilității vezicale, presiunea începe să crească, alertând receptorii de la nivelul colului vezical și anunțând iminența micțiunii. Continența reprezintă capacitatea de a inhiba reflexul de micțiune și de a nu declanșa evacuarea urinei până când condițiile nu o permit. Căile descendente medulare pot influența reflexul de micțiune, determinând capacitatea de a opri sau iniția micțiunea în mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina este un hormon glicoproteic ce controlează eritopoeza, sau producerea de eritrocite. Este o citokină care țintește precursorii hematiilor din măduva roșie hematogenă. Numită și hemopoietin, este produsă de către rinichi și în mici cantități, de către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
HIF). Aceștia sunt inactivați prin hidroxilare și apoi sunt digerați în proteosomi în prezența oxigenului. Lipsa acestuia le crește concentrația, și prin efect autocrin stimulează secreția de eritropoetină. Eritopoetina se cuplează cu receptorul pentru eritropoetină (EpoR) de pe suprafața celulelor precursoare medulare este un peptid de 66 kDa, membru al familiei de receptori pentru citokine. Receptorul este cuplat cu tirozin-kinaza, și activează pe calea JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
activează pe calea JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT. Acest receptor poate fi de asemeni găsit și pe un mare număr de alte tipuri celulare, ce includ celule medulare, limfocite, neuroni periferici și centrali. Eritropoetina ajută la proliferarea și supraviețuirea unui mare număr de celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
figurate ale sângelui sunt reprezentate de eritrocite, leucocite și trombocite și iau naștere în măduva osoasă hematogenă din aceeași celulă multipotentă (celula stem). a) Eritrocitele sau globulele roșii sunt denumite la mamifere hematii, deoarece nu au nucleu celular. Totalitatea celulelor medulare și circulante din seria roșie este definită prin termenul de eritron. Eritrocitele tinere, prezente în circulație de maximum 3 zile, poartă numele de reticulocite, și se găsesc în proporție de 0,5-1% din volumul sangvin. Hematiile se găsesc în sângele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sintetizează și descarcă în circulație câte un singur tip de anticorp. Limfocitele participă și la digestia lipidelor la nivelul peretelui intestinal. Reglarea numărului de leucocite se reallizează printr-un mecanism neuroumoral, un rol important revenind centrilor hipotalamici, căilor vegetative eferente medulare și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau naștere tot din celulele stem. Sunt fragmente granulate de megacariocite (discuri citoplasmatice de megacariocite), lipsite de nucleu. Sinteza trombocitelor se face sub acțiunea trombopoetinei, plachetele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în ficat, și mai puțin în rinichi. Se poate sintetiza glucoză din cetoacizii rezultați prin dezaminarea aminoacizilor glucoformatori sau din acizi grași. Gluconeogeneza devine un proces intens în condiții de inaniție. Reglarea nivelului glicemiei se face datorită unor centrii nervoși medulari, hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât prin aferențele de la chemoreceptori cât și direct prin intermediul sângelui care perfuzează neuronii. Hipotalamusul, centrul vieții vegetative, reglează activitatea ficatului, organ ce posedă și mecanisme autoreglatoare (tinde să mențină constantă concentrația
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sinteza vitaminei K, acidului folic, biotinei, vitaminei B12 (aceasta nu este însă și absorbită) și în tranformarea pigmenților biliari în stercobilină, care dă materiilor fecale culoarea brună. Defecația este un act reflex parțial voluntar (arcul reflex se închide la nivel medular și este controlat cortical) prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la exterior. La cei mai mulți indivizi defecația ajunge un reflex atât necondiționat cât și condiționat de condițiile sociale, inhibarea acestuia fiind cauza cea mai frecventă a constipației. 5.4
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în repaus, mușchii striați se află într-o stare de ușoară contracție, necesară menținerii posturii și realizării mișcărilor, numită tonus muscular, menținută prin impulsurile eferente sosite de la scoarță, cerebel și unii nuclei mezencefalici. Reflexele motorii simple se realizează la nivel medular, reacțiile motorii mai complexe sunt coordonate de către centrii nervoși din trunchiul cerebral, iar neocortexul motor sau aria corticală motorie este locul de comandă voluntară a mișcării. Impulsurile motorii corticale care nu sunt destinate motilității voluntare au rol inhibitor asupra centrilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
motorii mai complexe sunt coordonate de către centrii nervoși din trunchiul cerebral, iar neocortexul motor sau aria corticală motorie este locul de comandă voluntară a mișcării. Impulsurile motorii corticale care nu sunt destinate motilității voluntare au rol inhibitor asupra centrilor motori medulari. Se disting o componentă nervoasă de comandă a mișcării și una de control și reglare. b) Sistemul nervos vegetativ, prin cele două componente ale sale, simpaticul și parasimpaticul, adaptează funcțiile vegetative (circulația, ventilația, digestia) la cerințele somatice motorii. Pentru sistemul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de comandă centrale sunt reprezentate de sistemul piramidal sau cortico-spinal, ce realizează mișcări voluntare și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea mișcărilor îl are cerebelul, care contribuie cel mai mult la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea mișcărilor îl are cerebelul, care contribuie cel mai mult la realizarea echilibrului (reflexelor statice și statokinetice), tonusului muscular, și informează scoarța cerebrală cu privire la execuția mișcărilor. Aceste acțiuni presupun
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
piramida bulbară și unde 90% din fibre trec pe partea opusă a măduvei (decusația piramidală). De la acest nivel, se împarte în: tractul piramidal încrucișat sau corticospinal lateral tractul piramidal direct (corticospinal anterior), ale cărui fibre nervoase se încrucișează și ele medular, la nivele corespunzătoare regiunii corporale inervate (metameric) Unele fibre ale căii piramidale fac sinapsă direct cu motoneuronii medulari - motoneuroni ce inervează motor mușchi ce execută mișcări fine și diferențiate, așa cum sunt mușchii degetelor. Alte fibre piramidale se conectează cu motoneuronii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]