4,239 matches
-
Acasă > Strofe > Simpatie > ULTIMUL TURIST Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului ULTIMUL TURIST Ai fost și tu un turist Rătăcit pe alte meleaguri Ți-a plăcut pesajul L-ai cutreierat Indecent despletindu-l Până în căușul palmelor cu amintiri Să-ți încapă Imaginea lui trecătoare S-a terminat concediul Și ai plecat Că anotimpurile ce vin și trec Peste pământ și peste o hartă
ULTIMUL TURIST de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384521_a_385850]
-
cu har, la biserică și pe scenă, este practicarea oieritului...! Vlăstar de cinste al Țării Năsăudului, artistul preot Cristian Pomohaci aparține culturii românești, tradițiilor neamului românesc și credinței ortodoxe universale. Se mândrește în felul său neaclamativ cu faptul că așezămintele meleagurilor băștinașe ale sale a înstelat cerul cultural al României și mondialității cu șaptesprezece academicieni și cele trei coloane spirituale ale literaturii române: Coșbuc, Rebreanu, Mureșeanu! Este iubitor al tradiției și slujitor cu dragoste al folclorului românesc, în măsură profesionistă și
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
nori nu vor mai scăpa de sclavia muntelui niciodată, fiindcă s-au logodit pentru totdeauna muntele cu norul. Dar ce exista oare la poalele muntelui? Numai Dumnezeu știe, niciunui picior de om nu-i vine să se hazardeze pe asemenea meleaguri prăpăstioase și întunecate. Acolo, unde pădurile sunt de nepătruns, acolo unde râurile cad în prăpăstii în niște hăuri nesfârșite, acolo unde doar vietățile locului mai știu cărările și rostul lucrurilor. Peste acest imens ocean de masive colțoase, care amenințau cerul
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri. În timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror ruine se văd și astăzi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
liric. Prin activitatea literară prodigioasă, prin implicarea în promovarea valorilor autentice, dând mărturie prin însuși-scris Cuvântul, Vasile Bele poate fi inclus într-un „areal” poetic mai vast, ce cuprinde Bihorul, Maramureșul istoric, coborând spre Apuseni, Banat și ținuturile Daciei Regia, meleaguri pe care răsar nume mai vechi sau mai noi: Ioan Vasiu și Ileana Lucia Floran (Orăștie), Veronica Oșorheian și Victor Burde (Alba Iulia), Florica Bud (Baia Mare), Ion Căliman (Făget, Timiș), Radu Botiș (Maramureș), Ines Vanda Popa (Timișoara) sau condeiele inspirate
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
hotare. Pețitori de alte neamuri, ruși, turci, bulgari sau greci se prezentară cu cele mai alese daruri ca să-i ceară mâna. Atât tatăl cât și mama doreau s-o mărite cu unul dintre acești crai și să plece pe alte meleaguri, rupând astfel vraja blestemului. Grațioasa prințesă îi întâmpina cu bunăvoință, dar îi respingea elegant scuzându-se că-i încă prea tânără și fragedă pentru asemenea cavaleri vânjoși. Cu timpul, părinții căzură pe gânduri. Parcă era un făcut. Trimiseră în secret
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
Carol Scrob și pusă pe note de compozitorul Iosif Ivanovici, Dunărea vorbește despre dragostea dintre doi tineri. „Povestea lor e-acuma un dans / E melodia unui vals / Ce-l duce Dunărea cântând.“ Dunărea va rămâne pentru românii pe a căror meleaguri trece un izvor nesecat de păstrare a credințelor și obiceiurilor srămoșești. Referință Bibliografică: DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ȘI ÎNȚELEPCIUNE / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Publius Ovidius Naso -un Petrarca al Antichității Anul acesta se împlinesc 2060 de ani de la nașterea lui Ovidiu și 2000 de ani de la moartea sa, prilej de a ne reaminti de primul poet latin de pe meleagurile României. Dacă ar fi după mine, istoria literaturii române ar trebui să înceapă cu el. Ministrul culturii ar trebui să declare anul acesta -anul Ovidiu cu simpozioane, prezentări ale operei, programe artistice etc. Orșul Constanța care-l poartă la sânu-i
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu consider că orice Istorie a literaturii române ar trebui să înceapă cu acest mare poet. Ovidiu rămâne totuși poetul iubirii. El a dat lecții contemporanilor cum să aleagă și să cucerească
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
favorizați și de programul acelei zile: colocviu cu tema „Bucovina în opera scriitorilor” și participarea la Festivalul „Întâlniri bucovinene”. Nu am reușit să particip efectiv la toate manifestările, chiar dacă eram interesat și curios, doritor de a vedea, de a cunoaște meleagurile și obiceiurile statornicite peste veacuri de oamenii locului. Oricum, o bună parte din impresiile culese în acea zi și mai târziu vi le-am împărtășit deja, urmând ca altele să vi le ofer în paginile ce urmează. La colocviu am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
lână în nuanțe gri la zilele de lucru. Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia. Ne-am convins „pe viu” că portul popular autentic nu a dispărut de pe aceste meleaguri, ci a devenit o emblemă a lor. Câmpulungenii îl poartă pretutindeni, cu mândrie, în zilele de sărbătoare, așa cum am observat chiar și în acele zile ale Festivalului bucovinean. CAPITOLUL IV ACTIVITĂȚI DIN PROGRAMUL TABEREI După ce am parcurs mai puțin de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
tabără: „O să vă mărturisesc faptul că eu sunt bucovineancă la obârșie și mă mândresc cu asta. „Dor de Bucovina” poate pentru că niciodată, oriunde merg în lumea asta mare, nu simt fiorul acela al veșniciei așa cum îl simt atunci când pășesc pe meleagurile bucovinene, meleaguri binecuvântate de Dumnezeu printr-o frumusețe mioritică. Dacă Dumnezeu are o casă cu certitudine o are în Bucovina. De asemenea, de fiecare dată când pășesc pe iarba de un verde crud, cu miros de fân proaspăt cosit, sufletul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
vă mărturisesc faptul că eu sunt bucovineancă la obârșie și mă mândresc cu asta. „Dor de Bucovina” poate pentru că niciodată, oriunde merg în lumea asta mare, nu simt fiorul acela al veșniciei așa cum îl simt atunci când pășesc pe meleagurile bucovinene, meleaguri binecuvântate de Dumnezeu printr-o frumusețe mioritică. Dacă Dumnezeu are o casă cu certitudine o are în Bucovina. De asemenea, de fiecare dată când pășesc pe iarba de un verde crud, cu miros de fân proaspăt cosit, sufletul meu simte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > PA, TIBIC MIC! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Zilnic omul pleacă dimineața la serviciu, poate în concediu sau la aeroport să zboare spre alte meleaguri. Acasă este așteptat de familie care, uneori, se bucură de reîntoarcere. Sunt și nefericite cazuri când omul este dus pe ultimul său drum. O despărțire ca toate celelalte. De ce atâtea lacrimi și suferințe? Omului nu-i este dat să-și
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
lingeau cu drag, și-n loc s-adorm pe pajiști mă-ntind pe-al spaimei prund. dar eu stăteam cu fruntea pe-al grijilor toiag știind ce mă așteaptă și ce cumplită faptă avea să se întâmple pe-acel străin meleag. La umbra resemnării eu sufletul mi-am pus și-am acceptat ideea că voi cădea răpus, că-a visurilor turmă, pierind fără de urmă, va crede că de voie de lângă ea m-am dus. Simțeam în mine plânsul regretelor că pier
TREZIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383993_a_385322]
-
Nu zări nici o vietate și nu auzi nici un tril de păsărele. În jurul său plutea o atmosferă apăsătoare. De după un abrupt stâncos îi apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
față de o putere nevăzută. Se agită nervos gata să-și ia stăpânul târâș printre stânci și brazi. - Doamne ce mi-a fost dat să văd!... Oare turiștii care au trecut prin sat nu cumva s-au rătăcit săracii pe aceste meleaguri? Porni pe drumul de întoarcere spre casă, dar un gând din umbră îl tot sâcâia. „Dacă tot ai ajuns până aici, de ce nu tragi o raită prin pădure, că doar sunt destule ceasuri până se întunecă. Ce să faci și
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
mulți ani!... De aceea, pentru noi, de patru ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
a cântat romanța „TE VISEZ MEREU, TINEREȚE” - muzica și versuri Marin Voican-Ghioroiu. Solista Ana Ghibea, fiică a municipiului Târgoviște, câștigătoarea Premiului Special la Festivalul „Rapsodii de toamnă” din Baia Mare a interpretat „Romanța unei triste amintiri” - muzica Marcel Morărescu (născut pe meleaguri prahovene și stabilit în orașul voivodal - Târgoviște) Compozitorul Constantin Bardan, venit din Iașul Moldovei lui Ștefan, ca de fiecare dată și ne-a încânt, în mod plăcut, cu o romanță seducătoare „Iubirea, floare de cais” - versuri Mariana Chirtoacăde, interpretată de
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
ținem pasul cu ea. - Am auzit de la domnul inginer, care coordonează lucrările, că în zonă se vor deschide noi șantiere pentru mulți ani. Spunea că vor fi elaborate proiecte pe care nu l-au visat din moși strămoși locuitorii acestor meleaguri. - Dar cu Pădurea Blestemată ce au de gând? - Nimeni nu vorbește despre ea...ca și când n-ar exista. Oficialitățile înspăimântate de cele petrecute în satul nostru nu vor să se aventureze în acea zonă misterioasă. Totuși, cred că în ascuns caută
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
extaziați că tu nu ești „Ramunc” și că, de fapt, te cheamă, simplu și românește: „Vlad”?! Ar fi fost o muncă în zadar. I-a lăsat în plata Domnului, și-a recuperat armăsarul și suita princiară și a plecat spre meleagurile natale, fericit că a reușit să facă o figură frumoasă prin cele străinătăți. Sunt sigur că la momentul acela prințul nici nu bănuia că va intra în istorie pentru aceste fapte ale sale. Închipuiți-vă că un asemenea episod nu
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
piatră și încă o dată este numele patriei de pământ și de piatră.” (Nichita Stănescu) Apariția oricărei cărți este o sărbătoare de suflet și de spirit și de aceea prezentul volum la care ne vom referi, scris cu multă dragoste despre meleagurile natale, constituie mai mult decât o carte de vizită, este o creație de valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
mâinile înfundate în buzunarele hanoracului larg și călduros, încercând să adun cu încălțările cât mai multe frunze veștejite, ale căror culori să le admir și să le simt mirosul specific de octombrie, de miez de toamnă adânc înfiptă pe acele meleaguri. Ceva mai devreme trecusem prin parcul, uriaș cândva și plin de vegetație, numit în vremea amintirilor mele, "Parcul Poporului". O parte din gânduri erau de la el pornite și pentru el mă întristam în sufletul meu. Se construise în parc destul de
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
ultimă instanță! Iar acest parc al Craiovei era vestit cândva, ca parc natural, prin întindere, prin bogăția varietăților de arbori rari și flori, prin frumusețea spațiilor verzi și a lacului, prin câteva construcții vechi și terase, care păstrau tradiția acelor meleaguri cu bogată istorie. Cu așa presupuneri în gând, am ajuns în zona centrală, aproape de "Casa Albă", unde m-am oprit ușor nedumerit. Mi se părea că pe străduța aceea nu mai mersesem ori n-am recunoscut-o și, în acest
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
nectar, ca pe un mir al împărtășaniei sfinte în tainele spiritual - creștine. Era mirul iubirii ce se năștea în inima celor ce poposeau pe banca fermecată. Era pecetea ce marca legătura ancestrală a iubirii moștenită din vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia,dreptulde moștenire a neamului românesc și dreptul la iubirea pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea de-a lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]