1,003 matches
-
costume, de imagine - proveneau din cinema-ul hollywoodian al anilor '45... Anii '50 în Franța - adeseori în alb-negru, în filmele unor Duvivier, Delannoy sau Autant-Lara, nu mă inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli, de melodramele flamboaiante ale lui Douglas Sirk. Am vrut, prin filmul meu, să aduc un omagiu acelei perioade a istoriei filmului, în care mari cineaști europeni exilați au lucrat pentru studiourile americane și au făcut Hollywoodul. Filmul e îmbibat de referințe la
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
vii în terenul arid, neemoțional al manufacturii". Bine formulat acest edict în contra grafomanilor acestei specii și a tipăriturilor aferente suferind de "cloroză congenitală". Autorul "Istoriei..." nu pregetă să dea totodată și rețeta cărților reușite pe adresa copiilor și adolescenților: sentiment, melodramă, aventură ("Singur pe lume", "Pinocchio", "Dumbrava minunată"), umor, bufonade, fantezie, feeric, fabulos, legendar (Creangă, Eminescu, Ispirescu). Oare această rețetă nu convine și cărților pentru maturi? Noi, cei mai vârstnici, nu citim oare cu aceeași emoție și uimire a copilului, "Făt
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
apoi la găsirea cadavrului ei, pe jumătate carbonizat, în magazia distrusă de un incendiu. El este un martor (de aici și titlul romanului) care nu poate povesti nimănui ce a văzut. Romanul reprezintă depoziția lui virtuală, inutilizabilă de către justiție. Fără melodramă Să fii de față când se petrece ceva îngrozitor, să încerci, fără succes, așa cum face protagonistul romanului, să te opui răului, iar ulterior să nu îi poți denunța pe vinovați - iată o situație tragică, descrisă în cuvinte sobre de autor
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
Toate aceste forme halucinante, desprinse parcă din picturile lui Bosch, amplifică rezonanța pe care romanul o are în conștiința cititorului. Stelian Țurlea știe să prelucreze artistic materia epică brută. Și dă dovadă și de un gust sigur, evitând alunecarea în melodramă. Satira de moravuri din subtext Cărțile pentru copii sunt și ele scrise cu o mână neezitantă, de un povestitor exersat. În plus - trăsătură care îl individualizează pe Stelian Țurlea printre autorii de cărți pentru copii - ele se remarcă prin simț
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
dintre puținii regizori care știu să lucreze într-un registru melodramatic fără a vulgariza conținuturile, este ca și cum autenticitatea are neapărat nevoie de clișeul pasional pentru a se remarca. Ca și în film, personajele împrumută un limbaj al pasiunii devastatoare, limbajul melodramei, iar episoadele nu contrazic scenariul și ingredientele: răzbunări din gelozie, dragoste tumultoasă care calcă pe cadavre precum în Carne Tremula (1997), cadre liric-melancolice la marginea mării, înlănțuiri și dezlănțuiri, lacrimi căzute convenabil, supraimpresionate de cameră, spectaculoase lovituri de teatru - după
Cinema, mon amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6892_a_8217]
-
care regizorul se autoclaustrează cu actori cu tot se acomodează cu dezinhibarea sexuală a generației Hippie a anilor ’60. Viziunea regizorală a Evei recuperează inspirat propriile chagrins d’amour într-un film care posedă la rândul său atât materialul necesar melodramei, cât și sensibilitatea decadent-maladivă cu care rezonează regizorul. Prizonier al unui complex faustic, regizorul își dorește înainte de toate cunoașterea și puterea asupra sufletului fiecărui actor, manipulat fără scrupule, pentru a smulge acel acord fin de care are nevoie actul de
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
Pedro Almodóvar. Cu: Antonio Banderas, Elena Anaya, Marisa Paredes. Genul filmului: Dramă, Thriller. Durata: 120 minute. Premiera în România: 11.11.2011. Produs de: Buena Vista International Spain. Distribuit în România de: Independența Film. Dincolo de promiscuitatea delectabilă cu tentă de melodramă, dar și de momentele de suspans ale thrillerului, filmul lui Almodovar apelează la resursele de semnificaț ie și expresivitate ale unui mit clasic, cel al lui Pygmalion și al Galateei. Îți vine în minte numaidecât My Fair Lady (1964) al
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
se sugerează că sînt ceva manechine, lansate pe mapamond), care se întorc "acasă", în austeritatea și pustietatea unei insule, unde dezlănțuie un veritabil taifun sentimental; dincolo de aparențele reci și convenționale, descoperim, pe insula uscată, povești toride, la concurență cu orice melodramă sud-americană. Un film trăznit și provocator, plin de energie demolatoare, dar mai ales plin de profunzime și de toleranță. După ce vezi acest Bye Bye Blue Bird, insulele Feroe - care pînă acum îți evocau doar ceva vag, pe o hartă - capătă
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
a șaptea arte. Printre primele se află filmul lui Dziga Vertov, Man with the Movie Camera din 1929. Cinema Paradiso (1988), filmul lui Giuseppe Tornatore evocă magia filmului și felul în care acesta întreține iluzia vieții filtrată dramatic prin pânza melodramei, felul în care acesta ritmează etapele unei deveniri; La nuit americaine (1973) al lui François Truffaut reflectă ceva din acea dezordine interioară, din acele dezechilibre din care iau naștere imaginile; filmul lui Robert Altmann, The Player (1992) investighează mecanismele industriei
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
personal, eliberat de toate suferințele trecutului. Rând pe rând, figuri cunoscute se reunesc în același loc - un lagăr, mai întâi cele care o însoțiseră pe drumul calvarului de la Babi Yar, apoi multe altele. Ceea ce ar putea aduce un parfum de melodramă ieftină (toate victimele sunt, după episodul cumplit al genocidului, salvate de autor), dacă, oscilând între dezamăgire, iritare și ironie, cititorul nu ar întrezări dintr-odată uimitoarea strategie a lui Thomas: toate personajele capitolului final sunt, fără excepție, oameni care au
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
executat de viitorul ei amant și, posibil, omul alături de care va lua din nou viața de la început, după ce copilul din prima căsătorie îi moare într-un accident de mașină. Rezumat astfel, "Monster's Ball", regizat de Marc Forster, pare o melodramă de duzină, la care putem adăuga și sinuciderea fiului călăului. Și totuși nu, din tușe fine înțelegem resorturile personajelor și simțim că încă nu e totul pierdut, că încă se mai poate spera că viața poate avea și lumină... O
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
absent din naștere sau amputat în urma unei boli sufletești din copilărie, a cărei memorie o pierdusem." Aici, în felul ăsta aparte de amnezie, e clue-ul unui roman care, spuneam, riscă. Nu sînt amintirile unei tinere femei, cu porția lor de melodramă, caraghioase cînd n-au încă nici relief, nici distanță. Sînt presimțiri ale viitorului de departe, întors, iarăși, ca un triunghi în alt triunghi, în schema unui trecut cu bătrîni, dezamăgiri și scrisori. ,Sfîntul Mina, singurul nume care se ridica odios
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
al Florinei Ilis e un act empatic de mare intensitate, nu o șarjă. De altfel, însăși imaginea lui Eminescu, așa cum se detașează ea, e un indiciu categoric în acest sens. Poetul nu apare nicidecum idilizat. Scenariul n-are nimic de melodramă, destinul nu se pretează romanțelor kitsch. Dimpotrivă. Tușele sunt adeseori crude, dar în esență firești, avantajând tocmai omenescul (care nu exclude, bineînțeles, nici turpitudinile maladiei). Eminescu al Florinei Ilis nu seamănă deloc cu statuia diafană, sculptată în fum de tămâie
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
Witherspoon, la categoria "comedie sau musical". Decizia Asociației presei străine a lăsat mască pe toată lumea, inclusiv pe câștigători, pentru că lungmetrajul nu aparține nici unuia dintre genuri, putând fi caracterizat ca "dramă cu muzică"... Sau chiar, ținând seama de etimologia termenului, ca "melodramă" în sensul vechi, dar și în cel mai nou, telenovelistic. Bun, îi apreciez pe actori că au reinterpretat piesele lui Cash într-un mod cel puțin decent. Totuși, aș fi fost ceva mai motivată auzind, ca în Ray, înregistrările originale
Cine are premiera în ianuarie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10934_a_12259]
-
ajunși la ora scadenței, constrânși, la rândul lor, să-și plătească vechii datorii față de "sponsori" -, d-na ministră luptă, de fapt, pentru a-și salva propria piele. Nimeni nu pare s-o fi înțeles pe această femeie. Subiectul e de melodramă: ajunsă într-o funcție atât de importantă doar în virtutea "algoritmului" de partid, total incapabilă să facă față presiunilor de tot soiul, lipsită de viziune și imaginație instituțională, ea a devenit, de fapt, o victimă. La anvergura ce nu depășește piciorul
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
vehiculul primordial", dar asta nu justifică însoțirea principalelor momente de conflict violent cu dansul zglobiu al unor blondine drăgălașe în fustițe aurii sau pisicile și lesbienele din grădina Leonorei, în timp ce ea își cântă iubirea pentru trubadur. Fără îndoială, libretul acestei melodrame romantice întunecate este destul de încâlcit și intenția de a-l explicita pentru un public mai puțin cunoscător este binevenită, dar oare calea aleasă prin traducerea vizuală pleonastică este cu adevărat eficientă? în acest scop au fost adăugate o seamă de
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
brodează în ritmul unei chanson de toile. Sweeny zămislește planuri de răzbunare alături de doamna Lovett, proprietara unei mici patiserii în criză de mușterii, care-i dă tot concursul din dragoste pentru acest dezmoștenit al sorții. Iată suficient material pentru o melodramă, mai ales că loviturile de teatru se țin lanț în film, asigurînd suspansul de roman gotic cu încetineli ceasornicărești de calculată prețiozitate victoriană. Despicarea firului în patru nu are loc pentru că bărbierul trece la acțiune destul de repede și cu metodă
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
uitase la ea decât fugitiv în timpul interviului de angajare, că fusese concediată de un cadru al fabricii fără știința lui etc. Nu trebuie omis faptul că A. Yehoshua are grijă, în ciuda situațiilor cvasimacabre, să nu cadă nici măcar o clipă în melodramă ieftină. Dintre strategiile narative ale autorului israelian amintim tehnica alternanței clasicului expozeu al autorului omniscient cu jurnalul diverșilor subiecți la persoana întâi, precum și o extraordinară forță a detaliilor realiste: a se vedea descrierea buncărului antiatomic sau episodul otrăvirii aproape letale
Expiere și renaștere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4957_a_6282]
-
mai toate personajele locuiesc la același etaj patru? De ce, la același, inventarul de culori e în așa măsură divers? Întrebări gratuite, desigur, întrebări menite însă să perceapă modelul după care e lucrată cusătura scrisului, nu doar să se entuziasmeze de melodrama peliculară. În general, însă, aici, Brumaru e prozator. Unul extraordinar, obsedat de concretețe, comparabil deopotrivă cu Radu Cosașu (în paragrafele analitice) și cu Mircea Horia Simionescu (în cele livresc fantaste). De altfel, o fasciculă din aceste Opere, III, e dedicată
Un mare scriitor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4187_a_5512]
-
fericire, Coppola nu cedează ispitei de a folosi ingrediente atât de apetisante, ezoterism, reîncarnare, ocultă nazistă, spionaj, femei fatale, zen, S.F., apocalipsă, exotism est-european, imortalitate, iubiri imposibile etc., potrivite pentru ghiveciul unui blockbuster, însă nu rezistă până la capăt și cedează melodramei, pentru a asezona subiectul pentru un public pentru care filmul înseamnă acțiune plus pasiune. Cred că filmul aduce ceva în plus unui spectator român, o perspectivă externă care presupune o reevaluare a ceea ce ne este familiar, iar aici devin sesizabile
Visul chimeric al tinereții eterne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6979_a_8304]
-
transpun într-un alt registru suspinele copilului care fierbe în mămăligă. Antoaneta Zaharia a găsit trăsătura de unire între adult și copil spaima: lumea în care trăiește e groaznică, dar frica de a o pierde e mai teribilă. Departe de melodramă, actrița descoperă accidentele și surprizele vieții pe un traseu căruia îi găsește armonia interioară, pe muchia îngustă dintre ludic și tragic. În cîmpul de forță emanat de ea, Adriana Trandafir, Ionel Mihăilescu și Oana Ștefănescu își construiesc personajele nuanțînd tușele
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
încât nu are nimic artistic în ea. Mai adăugați un scenariu vioi prin acidularea scenariului, în cea mai bună tradiție a comediei Restaurației (da, cred că asta numesc eu adecvare istorică pe toate planurile) cu doar câteva alunecări minimale înspre melodramă. Ceea ce au lăudat și criticii britanici, dar cu un amendament: au spus - nu chiar în forma asta - că dialogurile sunt lipsite de tensiune dramatică. Mda, dar tocmai aici e ideea: chiar credem că oamenii din vremea lui Shakespeare îi trăiau
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
istorii duplicitare nu este romanul, Lila, Lila, ci dragostea lui David Kern față de Marie, care conduce către un happy end unde chelnerul este recuperat întru onestiate cu propriul roman de către o iubită care știe și înțelege. Finalul falsificat în spiritul melodramei are doza lui de adevăr. David Kern nu mai este chelnerul de la început, ieșirea în lumea bună l-a rafinat întrucâtva, i-a rafinat minciuna romanescă. Pe de altă parte, el este o persoană publică și, poate cel mai important
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
sau (și) sobrietate, răceală. Eugen Ionescu e caracterizat printr-o contradicție și, apoi, o cascadă de calități: „omul acesta lucid, caustic, corosiv cu alții, era uneori leșinat de dulceag în sentimentele lui amoroase pînă a fi melodramatic, el care detesta melodrama ca pe un gen vulgar”, „Eugen era un copil bun, ireproșabil de cinstit sufletește, oropsit ș...ț, înzestrat cu o vie, strălucitoare inteligență, fidel în prietenie, credincios în dragoste și împătimit de carte, de frumos, de poezie, suferind crunt de
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
etc., să participe într-un club select la Olimpiada zburătorilor de creieri pe pereți, faza pe continent. Doi cîte doi, jucătorii țintesc capul adversarului, se joacă pînă cînd unul îl ucide pe celălalt sau amîndoi crapă. În duclele stil al melodramei, oponentul lui Moldovan este chiar prietenul din tinerețe, Cristian Vasile (Ion Rițiu), pe care-l știm din Ciuleandra (1985) și care poartă cu el o floare la rever, cutia cu cenușa iubitei, Zarada, și o poveste pe care o știm
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]