1,388 matches
-
potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai dezvoltării gândirii. 50 Puberul ajunge să-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le dezvolte și cizeleze, pentru a-și spori sfera cunoașterii. Aceasta îl determină ca, treptat, pe primul plan să treacă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
importante suportă procesele de întipărire și reactualizare; întipărirea se face după criterii logice, apelând la planuri și sistematizări personale ale informațiilor; reactualizarea pe baza recunoașterii recurge la asociații între reprezentări, iar reactualizarea pe baza reproducerii presupune restructurarea verbală a materialului memorat în stil propriu. Sub influența gândirii se dezvolta și limbajul, atât sub raport cantitativ (s-a stabilit că în debitul verbal oral al puberului apar 60-120 de cuvinte pe minut), cât și sub raport calitativ (apar asociații bogate in semnificații
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
potențialului asociativ al limbajului, stabilirea planului de idei, problematizarea ideilor, creația unor cuvinte noi, etc., se datorează tocmai dezvoltării gândirii. 50 Puberul ajunge să-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le dezvolte și cizeleze, pentru a-și spori sfera cunoașterii. Aceasta îl determină ca, treptat, pe primul plan să treacă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
gândesc raportându-se la sunete. Învață foarte bine când în fundal se aude o muzică care le place. Învață bine când informația este pusă pe muzică sau când aceasta este asimilată unui cântec. La grădiniță învață foarte multe cântece, pot memora serii foarte mari de numere sau poezii dacă sunt puse pe muzică. Această inteligență este foarte dezvoltată la persoanele din publicitate care compun melodii pentru reclame, pentru a vinde mai ușor un produs și pentru ca acesta să fie mai ușor
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2923]
-
și din cât mai multe domenii. Așa putem folosi din potențialul infinit de conexiuni pe care acesta îl are. Și ne dăm seama de cât de ineficient este un sistem de învățare greoi în care elevii sunt puși doar să memoreze fără a putea experimenta, fără a putea să facă toate acele conexiuni prețioase care să le dezvolte puterea mentală. Tinerii intră într-un astfel de sistem și doar reproduc informația iar când termină o facultate stau și se întreabă în
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2930]
-
sunt noaptea și ploaia, noaptea pentru visele și întunericul ei binefăcător și ploaia pentru liniștea ei, pentru toată tristețea, toată melancolia ce răbufnesc în rafalele de apă și voalurile ei duse de vânt, și aruncate în fereastră, în șuvoaie ce memorează sticla cu rădăcini și copaci de picături lunecânde 324. Căderea ploii ca metaforă a morții amintește de textul bacovian. Visul revine ca alternativă la existență, ca realitate dezirabilă. Atracția pentru elementul nocrurn se justifică exprimând chemarea thanatosului. Această atracție se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de taxat aparat cu funcții metrologice și fiscale, compus dintr-un taximetru și un aparat de marcat electronic fiscal, care, montat la loc vizibil pentru client, calculează și afișează prețul de plată, emite un bon client la sfarsitul cursei și memorează datele privind activitatea taxiului, În scopul supravegherii sale fiscale. Aparatul de taxat trebuie să emită și alte documente, conform reglementărilor În vigoare și prevederilor prezenței legi; c) autorizația pentru efectuarea transportului În regim de taxi sau a transportului În regim
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită frecvent ce a memorat ¾ Imaginația și creativitatea ο are imaginație săracă, banală
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită frecvent ce a memorat ¾ Imaginația și creativitatea ο are imaginație săracă, banală ο are imaginație bogata ο are imaginație reproductivă ο are imaginație creatoare Are posibilități creative în domeniile: ο artă (desen, muzică) ο literatură ο tehnică ¾ Atenția ο se orientează și se concentrează
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
politice, sociale ajung să fie înțelese ca mijloace de definire a... feminității și iubirii: "fără urmă de resemnare/ traversai întâmplarea// în timp ce dezastrele lumii/ îți clamau identitatea", recunoaște el într-un text din Despărțirea de silabe, intitulat în timp ce încercam să-ți memorez numele o frunză ți-a acoperit șoldurile. Când abandonează tematica social-politică și tonalitatea cinic-pamfletară, Adi Cristi își relevă cealaltă latură dominantă, cea sentimentală. Începând cu volumul Clopote pentru amândoi (Editura Moldova, Iași, 1995), el își ține "la vedere" îndeosebi arsenalul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nesimțite spre un versant pozitiv și ajunseseră să dubleze aprecierea generală a publicului. De Sanctis amintește cum unii studenți din vremurile sale vizitau emoționați mormântul scriitorului de la Pozzuoli și cum nu mai existau oameni de cultură care să nu fi memorat Canturile. În spatele acestei exagerări se ascunde tonul general de apreciere, de care Leopardi începea să se bucure. Rezumând, imaginea lui s-a conturat la vremea respectivă întâi prin succesul de public, apoi prin aprecierea literaților, la început datorită componenței patriotice
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
critici. Totuși ne-am putea aștepta ca opinia publică să fie mai interesată de propuneri constructive decât de remarci răutăcioase. Însă dacă oamenii politici acordă atât timp criticării adversarilor înseamnă că au un motiv. Studii de psihologie au constatat că memorăm mai bine argumentele negative decât cele pozitive și ne apropiem mai mult de o persoană care folosește mai degrabă argumente negative decât pozitive. Psihologii George Bizer și Richard Petty au adunat voluntari pentru un experiment și i-au împărțit în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scădea când programele aveau multiple schimbări de unghiuri de filmare, semn au unei atenții mărite. Scăderea frecvenței cardiace este reflexă atunci când atenția este mobilizată în mod susținut. În paralel cu această captare a atenției, A. Lang a constatat că voluntarii memorau mai bine conținutul programului când erau făcute mai multe schimbări de unghiuri de filmare pentru același subiect. Observația lui A. Lang se explică prin faptul că imaginea se schimbă, însă nu și subiectul. Schimbarea vizuală permanentă stimulează un reflex de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
memoriei, numit hipocamp. S. Diano a arătat că acest hormon crește numărul conexiunilor între neuroni, astfel încât capacitățile de memorare în această zonă a creierului sunt mai mari. S. Diano a arătat că atunci când le este injectată grelină șoarecilor de laborator, memorează mai multe elemente noi din mediul lor (culorile sau formele așezate pe cușca lor). Însă dacă e să extirpăm prin geniu genetic gena, care produce grelină își pierd capacitatea de memorare. Capacitatea de memorare este maximă atunci când grelina irigă creierul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în acest moment creierul nostru este cel mai receptiv, permeabilizat ca o sugativă, pregătit să absoarbă tot ce îi arătăm, a fortiori imagini cu mâncare. Concluzie În funcție de momentele zilei, creierul ne este mai mult sau mai puțin disponibil pentru a memora informațiile pe care i le arătăm. Conform studiilor neuroștiințifice, un hormon eliberat atunci când ne este foame mărește capacitatea de memorare. Este momentul ideal pentru publicitari să-și asigure o memorare maximă a produselor lor alimentare, chiar dacă acestea sunt grase, cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sunt o sursă de plăcere și identificare, pe când mărcile mai puțin cunoscute necesită un efort mental sub forma memoriei de lucru, fapt resimțit ca fiind mai puțin plăcut. Activarea memoriei de lucru reflectă necesitatea de a se concentra pentru a memora o marcă pe care am întâlnit-o rar. Principiul este simplu: arătăm publicului o marcă suficient de mult timp și pe suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Recent, neurobiologii au demonstrat în ce fel emoția amplifică memoria. Neurobiologul Hailan Hu a pus niște cobai într-o cușcă și i-a electrocutat la nivelul labelor, fapt care le-a indus o emoție negativă. A constatat că cobaii au memorat mai bine detaliile cuștii și înțepeneau de frică când le vedeau după aceea, mult mai mult decât dacă nu le-ar fi fost provocate emoțiile negative. Apoi le-a injectat o moleculă numită noradrenalină și a constatat că memorează cușca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
au memorat mai bine detaliile cuștii și înțepeneau de frică când le vedeau după aceea, mult mai mult decât dacă nu le-ar fi fost provocate emoțiile negative. Apoi le-a injectat o moleculă numită noradrenalină și a constatat că memorează cușca la fel de bine ca în prezența unei puternice emoții negative. Prin urmare, noradrenalina este cea care acționează mecanismul rememorării atunci când trăim mai mult. Cum face asta? Ea strânge conexiunile între neuroni într-o zonă a creierului care joacă un rol-cheie
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne ajută să reținem mai bine mărcile cu care aceste imagini sunt asociate. De ce avem un mecanism de „memorie emoțională”? Pur și simplu pentru că situațiile care provoacă emoțiile puternice sunt mai importante pentru supraviețuirea noastră și e bine să le memorăm. Noradrenalina ne ajută să memorăm toate detalii unei străzi unde am fost agresați, pentru a nu mai călca pe acolo. Ne ajută să memorăm contextul unei întâlniri amoroase ca pentru a ne determina să începem actul reproductiv și să oferim
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bine mărcile cu care aceste imagini sunt asociate. De ce avem un mecanism de „memorie emoțională”? Pur și simplu pentru că situațiile care provoacă emoțiile puternice sunt mai importante pentru supraviețuirea noastră și e bine să le memorăm. Noradrenalina ne ajută să memorăm toate detalii unei străzi unde am fost agresați, pentru a nu mai călca pe acolo. Ne ajută să memorăm contextul unei întâlniri amoroase ca pentru a ne determina să începem actul reproductiv și să oferim o șansă de supraviețuire genelor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
situațiile care provoacă emoțiile puternice sunt mai importante pentru supraviețuirea noastră și e bine să le memorăm. Noradrenalina ne ajută să memorăm toate detalii unei străzi unde am fost agresați, pentru a nu mai călca pe acolo. Ne ajută să memorăm contextul unei întâlniri amoroase ca pentru a ne determina să începem actul reproductiv și să oferim o șansă de supraviețuire genelor noastre. Tot ea ne ajută să reținem numele unei mărci de haine, dacă fotografia care o însoțește provoacă în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
noastre. Tot ea ne ajută să reținem numele unei mărci de haine, dacă fotografia care o însoțește provoacă în noi o emoție vie. Concluzie Toate reclamele care reușesc să provoace emoții puternice sunt a apriori capabile să ne facă să memorăm foarte bine numele unui produs. Emoția acționează ca o condiționare biologică care îl va determina pe consumator să rememoreze mai ușor ce a văzut în reclamă. Nu e imposibil ca omniprezența emoțiilor în societatea noastră să fie datorată faptului că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
câte două și se caută de păduchi, apoi trec la un alt semen și o iau de la capăt. Ele consacră mai multe ore zilnic acestei activități. Cu cât maimuțele au un creier mai voluminos, cu atât au capacitatea de a memora caracteristicile unui număr mai mare de semne și de a repeta zi de zi despăducherea, menținând relațiile cu aceiași semeni. Altfel spus, cu atât mai mult se integrează în grupuri sociale mai mari. În cele din urmă, R. Dunbar a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul în care este folosită imaginea (pentru atragerea telespectatorului suficient de mult ca acesta să memoreze reclamele) este astăzi de natură emoțională și ne-am putea întreba de ce. În primul rând, logica concurenței în lumea audiovizuală joacă un rol foarte important. Odată cu înmulțirea canalelor private care trăiesc din reclame, legea concurenței impune o lege simplă: propun
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]