4,482 matches
-
același context al relației maeștri-emuli, este inclusă întregistrarea excepțională a Cvintetelor cu două violoncele de Brahms și Schubert, în care apare unul dintre formatorii Voces, maestrul Martin Lovett, violoncelistul Cvartetului londonez Amadeus. La aniversarea 25, Voces a susținut un concert memorabil în celebra Wigmore Hall de la Londra, alături de Martin Lovett, având în program versiunea cu două violoncele a Cvintetului în fa minor de Brahms. După concert, un cronicar britanic nota în Musical Opinion Magazine, din 1 iulie 1998: „... N-am ascultat
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
Jean Louis Barrault, Jean Pierre Ponnelle, Jean Rânzescu, George Teodorescu, Eugen Gropșeanu, Hero Lupescu. Pe lângă rolurile marelui repertoriu de operă, Nicolae Herlea și-a exprimat crezul artistic și uman și în repertoriul liedului, cântecului românesc și al canzonettei; în aceste memorabile interpretări, starea sa sufletească s-a integrat minunat în tensiunea estetică dintre sunet și cuvânt. Pentru prima dată l-am urmărit în sala Operei Române din București în rolul Figaro din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, rol pe care l-
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
același drum” - și a invitat alături de ea vedete de calibru din întreaga țară. Astfel, de la Timișoara a venit redutabilul Petrică Moise, compozitor și interpret cu studii de percuție și absolvent de Conservator, colaborările sale cu Filarmonica din Timișoara fiind memorabile. Dacă acesta este binecunoscut, o surpriză extrem de plăcută a reprezentat- o fiica sa Lia Moise. Cum cu puțină vreme în urmă susținuse un recital de clasă pe scena festivalului “Crizantema de aur” (de ce oare nu se mai transmite pe micul
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
de P.I. Ceaikovschi, ,,Dans Spaniol” de Alberto Jimenez și ,,Dans” din baletul “Gaianehi“ de Aram Haciaturian și în varianta pentru trompetă și orchestră “Hora Staccato” de Grigoraș Dinicu într-o interpretare de elită. Sunt și în muzică momente cu totul memorabile pe care le poți întâlni rar chiar într-o viață, și Vladimir Spivakov la pupitrul dirijoral al Orchestrei Naționale a Rusiei, ne- a oferit această șansă. Nu a fost pur și simplu un concert, ci un spectacol muzical de înaltă
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
conducerea Uniunii, în organizarea multor manifestări muzicale de referință, pe teritoriul județului Prahova, cu deosebire la începutul lunii iulie 1959, pentru a marca atunci în Ploiești, sărbătorirea a 50 de ani de la nașterea unui muzician de geniu, Paul Constantinescu. Acest memorabil eveniment muzical, onorat de întrega conducere a Uniunii și de soliștii concertiști Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu și Radu Aldulescu, care, împreună cu Orchestra simfonică ploieșteană, sub bagheta tânărului șef de orchestră Ion Baciu, au susținut un concert simfonic extraordinar. Emoționat, muzicianul
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
Angelo Mitchievici Filmul lui Pavel Lungin are particularitățile marii arte cinematografice, care asemeni spectacolului de teatru adevărat te smulge din adormire, din ceea ce credeai că știi și îți dăruiește o limpezime adîncă. Ostrovul este un film construit în jurul unui personaj memorabil, Părintele Anatoli (Piotr Mamonov), un călugăr sucit face parte din ceea ce rușii numesc yurodivi, nebuni întru Cristos, în general călugări pelerini care nu cerșesc o clipă și care răspund adesea cu sudalme celor care le dau pomană. La Moscova am
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
93-94). Cârciuma lui Bicuță și alte povestiri este o carte aflată la frontiera dintre proză, dramaturgie și eseu. O succesiune de dialoguri despre povești de viață care, cumulate, schițează un tablou al României în tranziție. Pe alocuri autorul izbutește formulări memorabile, ca această definire a lui Mitică, datorată, firește, Profesorului, intelectualul grupului: "Un ins care are în bibliotecă cele două volume din Ulise, pe care, bineînțeles, nu le-a citit, dar câți le-au citit? Care declară că nu-iplac manelele, în
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
au coerență și chiar haz. Dialogurile sunt pe deplin credibile dacă facem abstracție de condiția intelectuală diferită a personajelor. Cu siguranță, Liviu Nanu ar trebui să se gândească la o eventuală carieră de dramaturg. Fără a fi o apariție editorială memorabilă, Cârciuma lui Bicuță și alte povestiri, de Liviu Nanu este o carte lejeră, agreabilă, numai bună pentru a stinge plictiseala lungilor călătorii cotidiene cu autobuzul sau cu metroul.
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
în poemul Eu cred, publicat în decembrie 1985 în "Amfiteatru", alături de alte poeme subversive care au făcut ca revista să fie retrasă din chioșcurile de vânzare a presei. De astă dată, resemnarea românilor sub dictatură e transpusă într-o imagine memorabilă: "Eu cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniștea/ În care așteptăm desfrunzirea?/ De unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
răspunsurile, pentru ca formarea roboților decerebrați să se realizeze "în cele mai bune condițiuni". Poate generalizez excesiv, dar, din păcate, impresia care predomină și ia proporții e aceea că sistemul e putred, nemaiputând fi asanat decât prin soluții radicale. într-un memorabil dialog cu H.-R. Patapievici la TVRCultural, dl. Solomon Marcus a rostit sintagma "matematică mohorâtă". Așa este, spunea d-sa, matematica predată în școală. Făcută parcă anume să îndepărteze copilul de înțelegerea esențelor. Dar și literatura din școală e mohorâtă
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
la neuitatul Tatum!), au constituit aproape un alt recital, impresionant din toate punctele de vedere: ale ingeniozității ideilor melodice, pregnanței ritmice și tehnicii instrumentale spectaculoasă. Un singur aspect, la fel de important, al personalității sale, nu a fost luminat aproape deloc în memorabilul recital de la Atlanta: compoziția. Atunci, Körössy a improvizat pe o singură temă care i-a aparținut: „Gypsy In My Soul”. Încă un moment de mare atracție (după cum se observă din aplauze, și în urma impresiei cu care rămâi ascultând înregistrarea). Dar
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
spun oamenii și ce fac ei, un dezacord total între scrisul lor și viața lor. Democrați cu scandaloase averi, socialiști cu strălucitoare carieră mondenă, teologi cu chef și temperament...". Cu părere de rău opresc aici acest text superb. Numărul personajelor memorabile, - principale, secundare, episodice, pomenite întîmplător, - este impresionant. Referindu-se la unul din colegii de liceu, căruia nu se ostenește să-i dea numele, al cărui destin îl deplînge, un tip delicat, vulnerabil, care se sinucide în plină tinerețe, aruncîndu-se sub
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
de bună seamă și alte proze care și-ar merita, dacă nu antologarea, măcar o repovestire lapidară de acest fel. Și nu datorită legăturii lor intime cu realul mărunt al ultimilor cinci ani de experiență comunistă, ci pentru efectul lor memorabil, de mici construcții paradoxale desprinse complet de logica istorică. De abțibilduri pliate perfect peste cutele unei epoci. Minunată într-adevăr, pentru că asamblată pe un celebru pretext caragialesc, e ultima dintre povestirile primei părți. În drum spre happy-end e o încercare
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
el cui stă să-l asculte), dar mai scapă și la băi, în excursii erotice și bahice, de unde se întoarce fără un sfanț, cu o dorință aprigă de reabilitare. Ciocioana, tovarășa lui de viață, este înțelegătoare (până la proba contrarie). Personaj memorabil, ea alternează generozitățile datorate unui suflet "mare și risipit" cu violențele năpraznice ale unei mame autoritare. Îi înghite mofturile răsfățatei Nina, însă când aceasta îi subtilizează banii pentru gustarea de la Flacăra Roșie, serviciul ei, o bate sângeros, făcând-o să
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
dintre ele este limpede. Și o spun cu imens regret. Povestea capătă un gust amar și din cauza erorilor inacceptabile făcute de jurii care, prea des, judecă umoral, contextual, revanșard, excesiv sau prin compensație (nu a luat cînd trebuia, cazul Hathazi, memorabil în Woyzeck-ul lui Măniuțiu, îi dăm acum pentru că Iureș a luat și o să tot mai ia. De pildă.) Fapt petrecut cu asupra de măsură și în seara de 14 aprilie. Croiala începe prin a fi discutabilă, firesc, de la seria nominalizărilor
Doamne, Dumnezeule, e singura sărbătoare a breslei! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8560_a_9885]
-
aceea chiar nu mai au nimic de pierdut. Dar, ca în nici un alt roman al scriitorului, suspansul nu îl dă acțiunea, ci altceva, confruntarea de idei. De la o pagină la alta, simți tentația să te oprești și să reflectezi, replicile memorabile sunt doar scânteile ce luminează multele războaie intens mediatizate, ale căror imagini s-au fixat pe retina noastră, a tuturor. Impresia creată este zguduitoare: lumea a devenit un teatru de război, un spectacol continuu al violenței, din care se hrănesc
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
stilul lui Hausvater din cele cîteva spectacole importante, serioase, cu miză teatrală pe care le-a făcut. Lista mea e mai sumară și nu coincide cu a altora. Firesc. Dar spectacole ca Au pus cătușe..., Teibele sau Cymbeline rămîn mari. Memorabile. La ele m-am raportat, la valoarea lor și a semnăturii acestui regizor, și nu la tot felul de "experimente" pe care le-am mai văzut pe ici, pe colo, făcute prin țară. Expuși sînt, desigur, actorii care par să
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
și al proximității concretului. Când reușesc să fiu cât mai aproape de acest ideal - vai, atât de rar - ceea ce scriu este atât de fluent încât până și copiii pot să mă citească". Iuliu Rațiu are idei clare, bine conturate și chiar memorabile momente de luciditate critică: "Nimic mai penibil - literar vorbind - decât asfixierea temelor generoase în moralități pedestre, nimic mai ratat decât plantarea ideilor vii în terenul arid, neemoțional al manufacturii". Bine formulat acest edict în contra grafomanilor acestei specii și a tipăriturilor
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
A fost și rămâne în zilele noastre unul dintre ultimii pianiști de natură autentic romantică. A făcut parte din juriile unor prestigioase competiții internaționale dedicate tinerilor pianiști. A colaborat și colaborează în continuare, în concert, cu tinerii muzicieni, pe parcursul unor memorabile seri de muzică. "Iubirea vârstă nu cunoaște" observa un personaj al lui Alexandr Pușkin. Nici iubirea, nici respectul pentru muzică pe care le observăm la Valentin Gheorghiu nu cunosc limitele vârstei. Poate că elanul, forța cu care atacă partitura Sonatei
Valentin Gheorghiu la ceas aniversar by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8635_a_9960]
-
neant, ci în urma unor tentative semireușite dispuse pe ani. Singura scriere pe teme contemporane, care nu mai descinde din trecutul imemorial, este reportajul versificat despre catastrofa din martie 1847, despre incendiul care a distrus atunci o bună parte a Bucureștilor. Memorabilul (sic!) focului mare (1847), deoarece relatează un cataclism de dimensiuni naționale, apelează la un vers "nobil", la endecasilabul iambic. De recentă origine italiană, exotic sub pana lui Pann, acest vers îi servește poetului ca să relateze, cu un realism de pictor
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
relatarea - copleșitor de vie prin detalii - a lui Anton Pann măsoară distanța dintre literatura ocazională mediocră a poetului "occidental" Heliade-Rădulescu și pasta verbală mustind de sevă a poetului "local", dintre poezia de circumstanță și capodopera involuntară. în același an cu Memorabilul... apare Povestea vorbii. în ea, abilitatea de versificare a lui Pann se ridică brusc la cote nemaiîntîlnite: plurimetria, metrii, nobili (endecasilabul, alexandrinul clasic, alexandrinul românesc) se combină imprevizibil cu versuri de factură fantezistă. Această alegră disponibilitate metrică va fi utilizată
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
poate om socoti,/ Nici de a le povesti/ Cîrcimele din București,/ Bordeile măhălești". Aceste versuri, extrase dintr-una dintre primele sale cărți, îndreptarul bețivilor, au ecouri difuze în toată opera lui Pann, iar uneori tabloul capătă mare amploare. Precum în Memorabilul...: "Sfîntul Dimitrie nu s-aprinsese/ în preajma-i focul încă ardea,/ Și Bărăția o cuprinsese,/ Ca un balaur o mistuia.// D-aci la Vergu se văzu-n pripă/ Prin tot ocolul grozav aprins,/ D-aici Lucacii ca într-o clipă/ Și
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
se văzu-n pripă/ Prin tot ocolul grozav aprins,/ D-aici Lucacii ca într-o clipă/ Și Udricanii ardea nestins.// Apoi se-ntinse ca o fîșie/ Pînă la Delea spre răsărit,/ Ș-altă fîșie cu vrăjmășie/ Spre miazănoapte mergea cumplit" (Memorabilul focului mare). Cea mai impresionantă și mai exactă imagine a Bucureștiului de la 1840 rămîne, paradoxal, imaginea schițată în Memorabil..., într-o relatare de catastrofă. în astfel de pagini, nu mai percepem astăzi doar mesajul etic pe care autorul ținea cu
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
nestins.// Apoi se-ntinse ca o fîșie/ Pînă la Delea spre răsărit,/ Ș-altă fîșie cu vrăjmășie/ Spre miazănoapte mergea cumplit" (Memorabilul focului mare). Cea mai impresionantă și mai exactă imagine a Bucureștiului de la 1840 rămîne, paradoxal, imaginea schițată în Memorabil..., într-o relatare de catastrofă. în astfel de pagini, nu mai percepem astăzi doar mesajul etic pe care autorul ținea cu tot dinadinsul să ni-l transmită - apologia bunului-simț -, ci reflexul indirect al unei lumi dispărute - cea a Bucureștilor din
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
trec zeci de minute ori că momentul matinal, cînd mă aflu la masa de lucru, nu e cel mai potrivit ... Nu lipsesc din peisaj răsfățații, năzuroșii, cinicii. Cu un mai tînăr confrate, mult prețuit de subsemnatul, am avut o pățanie memorabilă. Cînd am înființat, în Amarul Tîrg, revista Columna, care, din păcate, a avut o existență efemeră, neinteresînd cîtuși de puțin oficialitățile locale ce s-au angajat s-o sprijine financiar, i-am acordat cronica literară. D-sa a acceptat. Dar
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]