1,292 matches
-
mediteraneană cu voluptatea evocării monumentelor de artă și cu digresiunea eseistică pe varii teme, și aici literatura și raportarea la scriitorii români ocupând un loc privilegiat. Traducerile din franceză (între care Poésie et profondeur de Jean-Pierre Richard), precum și versiunile la memorialistica lui N. I. Herescu și a Soranei Gurian completează profilul unui cercetător complex. SCRIERI: Mihail Sebastian, București, 1968; Momente ale romanului. Modele, continuitate, neprevăzut, București, 1973; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (în colaborare), I-III, pref.
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
provine nu neapărat din povestea de tip bildungsroman, deși autoarea dovedește talent de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor tocmai inefabilul unui timp pierdut, cu care autoarea pare să se identifice. Memorialistica din Evocări de călătorie (1970) și cea cuprinsă în volumul Din petece colorate (1977), inferioară valoric, are aceleași trăsături ca proza autobiografică, alternând notația realistă, minuțioasă și picturală, cu lirismul evocator. SCRIERI: Poezii, pref. Perpessicius, cu un portret de G.
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
poezie românească, precum Anthologie inachevée de la poésie roumaine (1970), care îi va netezi calea spre postul de maître de conférences la Universitatea din Liège. La București îi apare volumul antologic Poeme (1971). După 1980 este tot mai mult tentat de memorialistică. În 1987-1988 scrie lucrarea La Monarchie démocratique de Ferdinand et Marie de Roumanie (1914-1927). Recherches et souvenirs, editată în 1990, la Louvain. În Avertisment ține să precizeze că nu este un oportunist, fiindcă documentele publicate și relațiile personale cu regina
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
ci mai degrabă lax, dar efectele acestei licențe sunt benefice, adevărul istoric e uneori nesocotit în literă, pentru a fi mai bine servit în spirit (N. Carandino). Ș. a scris și proză - Joc de noapte, joc de zi (1971), precum și memorialistică - Un dramaturg își amintește (I, 1980) și, apărute postum, Amintirile unui dramaturg (1998), volume dense, masive, scrise cu har și cu atenție la detalii, împănate de confesiuni autobiografice și „poietice”, cu considerații de teatrologie aplicată și mărturisiri de practician al
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
și recent în limba franceză, de Mihail Sebastian despre prietenul său bun Mircea Eliade. Dl Handoca are îndoieli privind unele notații ale lui Sebastian despre Eliade și ne previne, într-un scurt cuvînt înainte: "Trebuie să fim prudenți în folosirea memorialisticii ca principală sursă documentară. Pentru a ne convinge de autenticitatea unor date, situații, întîmplări, jurnalele (atît al lui Sebastian, cît și al lui Eliade) trebuie să fie coroborate cu documentul autentic de epocă". În litigiu sînt însemnările lui Sebastian despre
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
muzeului de artă religioasă, înființat de Paul Mihail în anii războiului la Chișinău și apoi transportat în 1944 la vest de Prut, și bibliografia scrierilor sale. Toate trei părțile sînt importante, dar jurnalul merită o atenție sporită. Întîi, pentru că în memorialistica basarabeană o astfel de carte nu prea se întîlnește, apoi pentru că avem de-aface cu o prețioasă sursă istorică privind perioada la care ea se referă, și, în sfîrșit, pentru că aduce o contribuție la conturarea portretului cărturarului Paul Mihail, o personalitate
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
repede înțeles, reușind să expună, să se facă remarcat și chiar să vândă din tablourile sale. Cu trecerea timpului devine poet și scriitor de limbă franceză, tipărind în anii ’80 șase volume de versuri și în 1991, unul de proză memorialistică foarte specială, poematic-filosofică, Diotima. În 1983 cunoscutul editor de poezie Guy Chambelland îi dedică un număr al revistei sale „Pont de l’épée”. De-a lungul anilor ’90 îi apar, în limba în care a început să scrie și la
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
Laude înălțate Mântuitorului și Sfintei Fecioare, smerite îngenuncheri și rugăciuni fierbinți compun ritualul închinătorului, care își mărturisește credința în versuri simple, ingenue în sinceritatea lor, pătrunse de creștinească evlavie. Există în scrisul lui K., accentuată spre senectute, o înclinație spre memorialistică. „Vremuri apuse, oameni ce nu mai sunt”, „chipuri și icoane din trecut”, „profiluri” și „fantezii” bucureștene, „figuri dispărute”, iată tot atâtea mărturii - împrăștiate în publicațiile vremii - ale unui observator ce se menține într-o cuviincioasă discreție, privilegiind în schimb vedetele
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
de folclor, versuri, nuvele, povestiri, amintiri. Între acestea, De scârba boilor, Jitarul, La muncă, Straja, La Dunăre se vor narațiuni obiective, cu subiecte din viața satului sau din război. Altele sunt întâmplări triste, cu personaje reale, uneori autorul alunecând spre memorialistică și autobiografie. Paginile despre M. Millo, V. Alecsandri, T. T. Burada, T. Maiorescu, V. Pogor, I. Creangă, M. Eminescu, Ed. Caudella și mulți alții sunt interesante prin unele amănunte de martor ocular. Peste tot abundă textele cu intenții umoristice, cărora
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
și finețea deosebită a spiritului dobândesc acum o rezonanță și mai intensă decât în cronici și eseuri. Din loc în loc apar și momente autobiografice atât de vii, încât îi dau cititorului regretul că autorul nu a trecut totuși pragul către memorialistica propriu-zisă. Poate că nicăieri altundeva inconfundabila îmbinare de gravitate cutremurată și de umor subțire nu este mai evidentă decât în aceste cărți. Analistul dezvelește cu aceeași grijă ființa artistului, ca și pe a omului în general, cu atât mai mult
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Revista de literatură, R.n. publică proza scurtă, poezie, cronici, informații. Colaborează cu versuri Constantin Cionea, Ion Dumitrescu (ambii fiind autori de poeme în cheie romantică minoră, elegiaca), Niculae Martin. Proza aparține lui Mircea Novac, S. Tabacu și lui V. Georgescu (memorialistica). Pavel Chihaia publică două nuvele (O moarte tragică și La poarta întunericului), cu puternice ecouri din Ernest Hemingway. Mai apare studiul Barbu Delavrancea, nuvelist, semnat de I. Dala, iar M. Vasiliu susține cronică literară. C.Tt.
REVISTA NOASTRA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289240_a_290569]
-
Ecouri literare, Vaslui, nr. 8, 2011, precum și în Reflecții, p. 133-135. „Aș dori să-l văd pe acest tânăr condeier peste ani”, scria profesorul Alexandru Mânăstireanu care la peste 90 de ani ai săi realiza substanțiale acte de cultură, scriind memorialistică, sperând în schimbarea în bine a opticii „intransigentului”... După cum rezultă și din Reflecții, cartea care media pentru colaborare între tineri și vârstnici și pe tărâmul creației literare a fost publicată, ea a avut ecoul așteptat, nu știm dacă tânărul universitar
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
și alte exemple de lectură din G.G. Ursu, Elena Farago, Felix Aderca, Tudor TeodorescuBraniște, Tudor Arghezi, Isaiia Răcăciuni, Eugen Relgis, dar și a mai proaspeților Ion Hobana, Gica Iuteș, Cezar Drăgoi, George Nestor, Constantin Clisu făcând din spusele lor adevărată memorialistică... Reproducerea poeziilor lui Th. Călin Delapraja este o încurajare pentru începători. La ultima masă de lectură din sala de periodice a Bibliotecii universitare „Mihai Eminescu” din Iași,(unde-l găsesc întotdeauna) loc de meditație asupra istoriei, Ion N. Oprea își
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
puținele sale poeme scrise în românește, în versuri și în proză, câteva traduceri din Franz Kafka, precum și un eșantion din corespondența purtată cu Alfred Margul Sperber și cu semnatarul cărții. S. a mai lăsat în manuscris pagini de jurnal și memorialistică. SCRIERI: Pe unde trece Canalul..., București, 1950; Fielding, un precursor al romanului realist, București, 1954; Lumina zilei, București, 1954; Drum spre oameni, București, 1956; Mark Twain sau Aventurile umorului, București, 1958; John Milton, București, 1962; Relief, București, 1965; Între foc
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
operelor cu ajutorul „figurilor”, detectate folosindu-se îndeosebi de teoria literară franceză postbelică. Interesat mai ales de condiția scripturală, el se mișcă dezinvolt printre concepte și citate și își distribuie eseurile oarecum tematic în jurul discuțiilor ce țin de starea creatoare. Astfel, memorialistica este văzută, în contextul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, ca o formă de ieșire din criză a demersului literar românesc. Recitirea textelor se face prin succesive mutări de perspectivă, susținute de o argumentație convingătoare. Dar, într-un studiu
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
obligat să se despartă după înstrăinarea Ardealului de Nord. Viziunea tradițională asupra fenomenului cultural (în sensul unei reticențe față de modernism, față de inovație), menținerea tonalității decente, fără mari incursiuni dincolo de pragul întâmplărilor și de cel al împrejurărilor istorice, sunt constante ale memorialisticii lui S., prezente și în volumul Așa a fost să fie... (1994). Scrierea interesează tot prin arta portretului, prin valoarea documentară și prin atitudinea stoică în fața încercărilor vieții. Înregistrând evenimentele trăite după cel de-al doilea război mondial, însemnările vin
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
la München. Colaborează la periodice ale exilului românesc („Curentul”, „Limite”, „Dialog”) și la postul de radio BBC. După 1990 își reia colaborarea la reviste din țară („Ramuri”, „Orizont”, „Adevărul literar și artistic”, „Manuscriptum”, „Litere”) și continuă să publice proză și memorialistică. Monografie clasică, Heinrich Mann reconstituie traseul existenței și al creației scriitorului german, integrat în epoca sa. În temeiul unei documentații cvasiexhaustive, Ș. descrie ambianța familială („casa Buddenbrook”) și mediul urban fost hanseatic, identifică lecturile esențiale ce l-au marcat, menționează
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
omenesc atât de ascuțită”, încât sintetizează „drama și îndeobște tragicomedia închisă în câteva linii dure”, cu o sobrietate însoțită de un „lirism discret, delicat”, într-un „stil limpede și elegant” (G. Călinescu) ori vor remarca „sarcasmul rece, profesional” (Dragoș Vrânceanu). Memorialistica lui S. cuprinde atât evocări ale unor fapte și personalități importante, ca în Amintiri de la „Viața românească” (1956), cât și relatările autobiografice intitulate Din copilăria lui Ionel (1962), reluate și amplificate în 1970. Începuturile marii reviste ieșene sunt reconstituite prin
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
tehnicile regizorale și actoricești, provenită dintr-un îndelungat și consecvent exercițiu de urmărire a fenomenului teatral curent din țară și, pe cât a fost posibil, din lume. De altfel, din călătoriile sale de documentare sau însoțind diverse trupe a ieșit o memorialistică nu lipsită de calități. S. este un teatrolog cu o cultură respectabilă și cu o bună priză la text și la punerea în scenă. Prima lucrare reprezentativă, Personajul în teatru (1966), propune și câțiva termeni insoliți, chiar dacă nu îndeajuns de
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
îl preocupă în câteva rânduri: Păcală în satul lui, Stan Bolovan, Petrea Prostul. Cu predispoziții de moralist, scriitorul observă atent mediile diverse pe care le străbate în lunga și agitata-i viață. Din impresiile culese va alcătui câteva volume de memorialistică, precum Închisorile mele (1921) și Lumea prin care am trecut, apărut postum, în 1930. Relevante sunt și datele cuprinse în Amintiri (1924), carte ce reînvie, cu iscusință în prezentarea amănuntului evocator, figurile lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, George
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
-o), ce pledează cauza valorizării literaturii subiective din perspectiva literarității, uneori superioară valoric operelor ficționale scrise de unul și același autor. Pasiunea acestui gen de cercetări crește pe măsură ce, după 1989, se mărește și corpusul de luat în studiu, prin publicarea memorialisticii și jurnalelor „de sertar”, a corespondenței unor personalități până atunci prohibite, dar și prin editarea unor texte mai vechi (I. G. Duca, C. Argetoianu ș.a.), tot indezirabile sub regimul comunist. Interesat și de teoria prozei, S. s-a ocupat de
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
comentează formația filosofico-literară germană a eseistului etc. Sub raportul editării, ultimii ani îi permit publicarea „textelor cenzurate”, revelând în Zarifopol un adversar lucid și tenace al totalitarismelor de orice culoare și în primul rând al celui roșu. Cercetătorul pasionat al memorialisticii a dat el însuși la iveală, tot după 1989, două scrieri aparținând genului. Efectele dosarului „dalmațian” (1995), având ca fir central metafora din titlu, este un memorial autobiografic, reconstituind o existență „sub vremi” (evocarea începe cu prima copilărie și sfârșește
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
patriotic” etc., ceea ce înseamnă implicit o întoarcere la formula literaturii de propagandă. Totuși, la rubrica „Se anunță o nouă carte” este oferit, în septembrie 1982, un amplu fragment din romanul Playback de Stelian Tănase, în serial sunt găzduite pagini de memorialistică ale lui Vlad Mușatescu (Memorii aproximative) și convorbiri realizate de Aurelian Titu Dumitrescu cu Nichita Stănescu sub titlul Antimetafizica, iar din literatura străină sunt inserate în traducere, sub titlul Parfum de guyaba, convorbiri între Gabriel García Márquez și Plinio Apuleyo
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Feleacului), Ion Pillat (Țara), Adrian Maniu (Rugăciune pentru izbânda armatelor noastre), Zaharia Bârsan (Noi n-avem morți), Emil Gulian (Ghimpi și stele), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Emil Giurgiuca (Odată), Mihu Dragomir (Marș), Aron Cotruș (Transilvaniei) ș.a. Se acordă atenție și memorialisticii, pe care o ilustrează I. Valerian (Amintiri din războiul cel mare. Un Crăciun pe front), G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din război), Ion Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O.
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
de ucenicie ai lui Marin Preda, LCF, 1977, 32; Dinu Flămând, Cum am scris „Delirul” (interviu cu Marin Preda), AFT, 1977, 9; Ciobanu, Însemne, 114-127; Cristea, Alianțe, 393-489; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 277-287; Ștefănescu, Preludiu, 133-149; Ungureanu, Proză, 6-40; Memorialistică și istorie, LCF, 1978, 6 (semenează Mihai Ungheanu, Z. Ornea, Laurențiu Ulici, Doina Uricariu, Dan Cristea); Ardeleanu, Mențiuni, 14-30; Dimisianu, Opinii, 105-115, 142-145; Georgescu, Volume, 13-23; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 76-159; Manu, Eseu, 169-209, passim; Raicu, Practica scrisului
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]