1,294 matches
-
Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 179-191; Constantin Giurescu, Introducere la Letopisețul Țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir. 1661-1705, București, 1913; Lăudat, Ist. lit., I, 301-311; Piru, Ist. lit., I, 366-370; Ursu, Memorialistica, 194-195, 203-204; Dicț. lit. 1900, 246. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
căutat vulgară e consonantă cu „românul rupt în fund”, care nu se mai miră de nimic și nu dă doi bani, la propriu, pe rafinamentele civilizației. Edițiile publicate de C. din opera de tinerețe a lui Marin Preda și din memorialistica lui Mihai Beniuc au oferit de fiecare dată un aport de noutate în interpretare: existențialismul de tinerețe al lui Preda a apărut mai clar, iar studiul despre Beniuc propune un scriitor angajat, dar nu comunist, ci naționalist, în preajma viziunii legionare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
ca perspectivă și sursă în mai toate studiile sale. În paralel cu lucrările strict științifice, L. a fost și un asiduu comentator, prezent în „Stindardul” mai bine de un deceniu, al fenomenului literar din țară și de peste hotare, abordând concomitent memorialistica (dedică pagini de evocare lui N. I. Herescu și D. Găzdaru), traducerile (din Konstantinos Kavafis, de pildă) și chiar lirica. Între altele, trebuie menționate polemicile pe teme literare cu personalitățile înregimentate politic. O chemare specială a simțit L. față de marile figuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
noastră sunt nu doar numeroase, ci și diverse: documente inedite din arhive românești (Arhivele Serviciului Român de Informații, Arhivele Naționale Istorice Centrale, mai multe Direcții Județene ale Arhivelor Naționale, Arhivele Militare Române) și rusești (Gosudardvennâi Arhiv Rossiiskoi Federații), documente publicate, memorialistică etc. Ca și opiniile emise deja, sursele sunt contradictorii, ceea ce face dificilă nu doar reconstituirea factuală, ci și emiterea unor considerații pertinente. Disperarea Reich-ului în fața ieșirii României din Axă. Inițiative germane pentru recâștigarea pozițiilor pierdute 2.1. Interese strategice și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. Despre rezistența anticomunistă s-a putut vorbi în România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de lucrări care s-au concentrat în special pe memorialistică și pe publicarea unor documente de arhivă. Cartea Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, intenționează să abordeze fenomenul rezistenței dintr-o perspectiva nouă pentru istoriografia românească, și anume din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
menit să arate americanilor „ce a fost în trecutu-i glorios, ce este și mai ales ce va fi România mare și nouă”. Se publică versuri de Leon Feraru, Enric Furtună, Barbu Lăzăreanu, Ludovic Dauș, Matei Rusu, Vasile Al-George, proză, memorialistică și comentarii pe marginea evenimentelor din actualitate, cele mai multe în numărul 415, scris numai în limba română și consacrat „ideilor românești, nouă, sănătoase și educative”. Se tipăresc sau se reproduc texte de D. Anghel, Radu D. Rosetti, Emil Isac (Alexandru Vaida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
Horia, Căpetenia,), se înscriu în sumar versuri de Al. Popescu-Negură (prezent constant în 1940 și 1941), Ovidiu Hulea, Ioanichie Olteanu, Vasile Flueraș ș.a., dar se acordă un loc special prozei, fie că e vorba de note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
acestor idealuri - comune majorității publicațiilor exilului românesc de peste Ocean - Dean Milhovan-Mitu induce o vibrație specială paginilor revistei. Literatura, cultura și arta în genere devin arme importante pentru D. Inserate, la început, la întâmplare și după nevoie, poezia, pamfletul, narațiunea și memorialistica, foarte acide, cronica literară și recenzia de semnalare sau de atitudine sunt grupate în rubricile „Colțul literar” și „Pagina culturală” ca prezențe permanente. Spre deosebire de celelalte publicații ale exilului, aici se apelează mai puțin la textele clasice, reproducându-se poeme și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286869_a_288198]
-
Fernandez sau Ioan Petru Culianu, de la Giorgio Strehler, Nina Berberova, Ionel Jianu, Ioan Holender, V. I. Stoichiță la Paul Barbăneagră și Felix Alexa. În al treilea rând, revista recuperează tradiția anticomunistă și valorile pozitive ale dreptei românești. neextremistă. Se comentează memorialistica și discursurile parlamentare ale lui Titu Maiorescu, P. P. Carp, Al. Marghiloman, C. Argetoianu, I. G. Duca ș.a., istoriile orale ale rezistenței din munți în anii ’50 ai secolului trecut, sunt promovate „noile energii valahe” în gândirea teologică și creștin-democrația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
ciclic, în care este urmărit destinul unor români din spațiul sârbesc în perioada interbelică, evocare animată de un fior autobiografic, și apoi traiectul dramatic al unor tineri confruntați cu situații imprevizibile în cel de-al doilea război mondial. De altfel, memorialistica este una dintre formulele privilegiate, așa cum dovedește și volumul de amintiri Pe când creșteam (1985). A tradus din literaturile popoarelor aparținând fostului spațiu iugoslav. SCRIERI: Moștenire, Pancevo, 1970; De vorbă cu melcul, Pancevo, 1972; Prietenii mei, Pancevo, 1975; Nefire, Pancevo, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
progresia spaimei în sufletul adolescenților, confruntați cu întâmplări nu o dată absurde. Schițele din Victoria au o compoziție mai strânsă, însă puterea de invenție rămâne deficitară. Poemele în proză sunt, cele mai multe, diluate și emfatice. Superioară din toate punctele de vedere este memorialistica. B. își adună, în 1941, amintirile în Treizeci de ani în teatru. Rescrisă și amplificată, sub titlul O viață de actor (1965), cartea relevă un remarcabil povestitor. Paginile în care se evocă anii copilăriei și tinereții, ca și itinerariile actoricești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
1931), Social-democrația în statele dunărene și balcanice (1935). Toate aceste demersuri culturale, unde analiza etnografică se îmbină cu ideologia naționalistă, culturalul cu politicul, istoricul cu literarul, sunt, în esența lor, convergente. Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace (I-IV, 1917-1918), memorialistica din Amintiri și portrete (1975; Premiul Uniunii Scriitorilor), ca și studiul Originile, dezvoltarea și desăvârșirea limbii române literare (1970) se integrează aceluiași efort de tezaurizare a formelor de spiritualitate națională în slujba unui proiect politic - utopia unei „societăți de mâine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
multe memorii ale vieții din perioada comunistă. Dacă ne referim la comunismul românesc atunci putem observa chiar o adevărată competiție în mai multe forme de promovare a unei imagini a perioadei comuniste. În primul rând, există o memorie și o memorialistică a gulagului românesc, a crimelor și pușcăriilor comuniste. Memorialul de la Sighet este, în acest sens, cel mai bun exemplu de memorie instituționalizată. Un mesaj dur și un tablou sinistru sunt discursurile legitime ale victimelor comunismului, mai ales din perioada primelor
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în formule situate cam la gradul zero al expresivității („minunată panoramă”, „oraș pitoresc”). Dar are un atu: senzaționalul șirului de aventuri. Într-un interviu din „Rampa” (1935) „incorigibilul hoinar al ținuturilor exotice”, cum se recomandă, dezvăluie, în termeni previzibili, resorturile memorialisticii pe care o practică. Ea s-a născut din „acea puternică impulsie de a reconstitui - povestind - colțuri de lume, oameni și moravuri”. Nesațul său de a cunoaște, trădând o fibră de aventurier, contrastantă cu înfățișarea de burghez cumsecade, excitația pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
tehnicile regizorale și actoricești, provenită dintr-un îndelungat și consecvent exercițiu de urmărire a fenomenului teatral curent din țară și, pe cât a fost posibil, din lume. De altfel, din călătoriile sale de documentare sau însoțind diverse trupe a ieșit o memorialistică nu lipsită de calități. S. este un teatrolog cu o cultură respectabilă și cu o bună priză la text și la punerea în scenă. Prima lucrare reprezentativă, Personajul în teatru (1966), propune și câțiva termeni insoliți, chiar dacă nu îndeajuns de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
patriotic” etc., ceea ce înseamnă implicit o întoarcere la formula literaturii de propagandă. Totuși, la rubrica „Se anunță o nouă carte” este oferit, în septembrie 1982, un amplu fragment din romanul Playback de Stelian Tănase, în serial sunt găzduite pagini de memorialistică ale lui Vlad Mușatescu (Memorii aproximative) și convorbiri realizate de Aurelian Titu Dumitrescu cu Nichita Stănescu sub titlul Antimetafizica, iar din literatura străină sunt inserate în traducere, sub titlul Parfum de guyaba, convorbiri între Gabriel García Márquez și Plinio Apuleyo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
I, 364-384; Piru, Ist. lit., I, 130-162; Gáldi, Introducere, 77-81; Panaitescu, Contribuții, 532-572; N. A. Ursu, O poemă necunoscută a lui Miron Costin?, RL, 1972, 39; Eugen Negrici, Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1972, 151-327; Ursu, Memorialistica, passim; Dumitru Velciu, Miron Costin, București, 1973; Curticăpeanu, Orizonturile, 42-53, passim; Enache Puiu, Viața și opera lui Miron Costin, București, 1975; Rotaru, Valori, 22-33, 147-192; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 190-282
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
vestigii ale Antichității sau în pastelul dobrogean). Deși cade uneori în manierism, neștiind să evite clișeele sau o anume monotonie, G. rămâne un poet ce se distinge prin puritatea și delicatețea sentimentelor, ca și prin armonia versificației. Un volum de memorialistică, publicat în 1934 (Schițe. Din noianul amintirilor), are o valoare mai degrabă documentară. SCRIERI: Cântece în amurg, București, 1906; Insula uitării, Constanța, 1924; Raze și umbre, Constanța, 1933; Schițe. Din noianul amintirilor, Constanța, 1934; Solitare, Constanța, 1935; Cristale, Constanța, 1936
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
săptămâni de gălbinare". Îndrăzneala epică a lui Ion Ghica este cu totul ieșită din comun, mai ales că prozatorul nu părea înzestrat cu o vocație a tenebrosului, ci doar cu una a moralismului desuet, pigmentat de oaze de oralitate specifice memorialisticii. Scrisorile supraviețuiesc, în ansamblu, tocmai grație acestor insule fericite, constituind astfel, în expresia lui I. Negoițescu, "o literatură în sine fină dar superficială, scoțându-și efectele din pitoresc și anecdotic pur" (2002: Alexandru Macedonski 54 melanjează discret tiparul augmentării imaginative
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. Pefață de Al. Cistelecan. București: Ed. Cartea Românească, 2006. Țurcanu, Florin. Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Traducere de Monica Anghel și Dragoș Dodu. Prefață de Zoe Petre. Bucrești: Ed. Humanitas, 2007. Ursu, G.G. Memorialistica în opera cronicarilor. București: Ed. Minerva, 1972. Varma, Devendra P. The Gothic Flame. New York: Russell and Russell, 1966. Vârgolici, Teodor. Dimitrie Bolintineanu și epoca sa. București: Ed. Minerva, 1971. ---. Gala Galaction. București: Ed. pentru Literatură, 1967. ---. Introducere în opera lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Panorama, 68-70; Cubleșan, Miniaturi, 119-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 206-218; Ion Pop, „Antologia literaturii române de avangardă”, ST, 1970, 1; Ștefan Roll, „Atentat la bunele moravuri”, CNT, 1971, 21; Călinescu, Literatura, 37-40; Ileana Vrancea, Virtuțile și servituțile memorialisticii, LCF, 1973, 33; Cristea, Un an, 21-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 425-431; Zaciu, Bivuac, 80-86; Barbu, O ist., 41-42; Raicu, Critica, 20-25; Dana Dumitriu, „Culoarea timpului”, RL, 1977, 15; Emil Nicolae, „Culoarea timpului”, CRC, 1977, 26; Grigurcu, Poeți, 428-431; Lit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
sporadice, adunate în volumul Dialog în actualitate (1985), se constituie într-un judicios jurnal de lectură, cu observații pertinente, adesea cu puncte de vedere personale, cu intuirea exactă a sensurilor cărților comentate. Disponibilitatea îl orientează mai ales spre lucrările de memorialistică, critică și istorie literară, autorul manifestând un adevărat cult pentru G. Călinescu, ale cărui aserțiuni estetice îi susțin aproape toate comentariile. SCRIERI: Dialoguri literare, I, Iași, 1976, II, București, 1980; Tinerețea lui Gutenberg, București, 1982; Dialog în actualitate, Iași, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
program un patos particular, o frenezie care îl individualizează ca pe unul dintre cei mai pasionați promotori ai poeziei. Încât pe scheletul doctrinar crește repede abundenta vegetație imagistică, manifestul e deviat spre confesiunea lirică, atrage în spațiul său elemente de memorialistică, devine elogiu sau invectivă. „Radiografia” limbajului liric (unul din eseurile sale poartă acest titlu) este în egală măsură demers introspectiv, pretext pentru incursiuni autobiografice, de evocări și portrete literare, conturate în linii mereu „deplasate” de fervoarea afectivă (e cazul și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
apoi, în postură de scenarist, și cu producătorii de la Hollywood. Bukowski moare, la vîrsta de șaptezeci și patru de ani, de leucemie. Cele șase romane lăsate de scriitor reconstruiesc, precum un puzzle, acest destin salingerian, făcînd extrem de dificilă distincția între memorialistica pură și literatura genuină. Oricum, chiar în varianta melanjului perfect de viață și text, ele proiectează, într-o manieră șocant-autentică, psihologia eroului revoltat în decorul unei societăți terorizate de spectrul destrămării, articulînd totodată imaginea, în continuă metamorfoză, a Americii veacului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la Europa Liberă; Eftimie Gherman directorul publicației "România Muncitoare"; Stroe Lupescu propunătorul lucrării L'Amérique n'a pas encore parlé; Ion Pârvulescu, personalitate excentrică în permanentă mișcare și schimbare; Maria Botta actriță apreciată în România, bună prietenă a mamei. Analizând memorialistica Monicăi Lovinescu, Nicoleta Sălcudeanu ridică șirul de portrete la statutul de document: "Comentariu, nelipsit de, ba chiar binecuvântat cu, intuiție critică, tinde să conceptualizeze, într-un mod insolit, o întreagă comedie umană a desțărării. Se configurează, firesc și fără loc
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]