3,268 matches
-
Începutul celuide-al XIV-lea4. Surplusul de hrană a condus la o creștere dramatică a populației, care, la rândul ei, a generat o urbanizare rapidă. Cătunele rurale au fost Înlocuite cu mici așezări urbane și apoi cu orașe mari. Orașele au atras meseriași pricepuți și comercianți și au stimulat Începutul unui comerț domestic susținut, pentru prima dată de la căderea Imperiului Roman 5. Mii de mori de apă și de vânt au fost construite În toată Europa, furnizând o nouă sursă de energie neanimată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a obține banii necesari pentru materia primă. Dacă nu puteau să-și plătească la timp datoria, trebuiau să cedeze războiul de țesut negustorilor-angajatori, punând astfel mijloacele de producție direct În mâinile capitalistului - Întărind astfel și mai mult poziția sa față de meseriași 5. Furnizând materia primă și uneltele necesare pentru producție și controlând transportul materialelor și produselor finite Între mediul rural și cel urban, noii comercianți au fost capabili să controleze mult mai bine costurile de producție. Deja săraci, disperați și fără
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
niciodată o forță În America. Forța de muncă liberă a existat chiar de la Început. Capitaliștii nu au trebuit să facă față unui set preexistent de relații economice, care favorizau prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau restricții pe producție, astfel Încât meseriașii să poată să mențină controlul asupra industriilor lor. La fel de important, mercantilismul nu a prins niciodată rădăcini În America. Statele Unite ale Americii s-au născut din rebeliunea față de politicile mercantiliste ale coroanei britanice. Am luptat În revoluție pentru a ne elibera
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noștri europeni. Suntem optimiști eterni - cu toate că mulți europeni, pe care Îi cunosc, spun că suntem pur și simplu naivi. Optimismul nostru este profund Îngemănat cu credința noastră În știință și tehnologie. S-a spus că americanii sunt o națiune de meseriași. În copilăria mea, inginerul se bucura de aceeași stimă ca și cowboy-ul. Era văzut ca un individ robust, pregătit să Încerce lucruri noi, Întotdeauna În căutarea unei mașini mai bune. Inginerul era admirat pentru eforturile sale de a Îmbunătăți situația
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ianuarie și 29 februarie 1920, apoi la Cluj între 15 septembrie 1921 și 28 februarie 1922, sub conducerea lui Ioan Petringenar. Editată de „Foaia comercianților români din Brașov”, publicația are scopul de a „îndulci” puținul timp liber al comercianților și meseriașilor „prin bucăți literare potrivite: versuri, povestiri instructive din viața comerțului, glume, aforisme, vorbe înțelepte, eventual romane etc.”. Odată cu mutarea la Cluj, directorul transformă publicația într-un supliment politic și cultural al foii care patrona editarea acestei reviste ce își propune
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
Fondul principal de sentimente”, RL, 1978, 18; I. D. Bălan, „35 de poeme sub scut”, SPM, 1979, 465; Sultana Craia, Versul ca mesaj, LCF, 1979, 35; Lit. rom. cont., I, 308-309; Radu Comănescu, Spiritul liric militant, LCF, 1988, 3; Adrian Păunescu, Meseriașii, CNT, 1988, 9; Popa, Ist. lit., I, 936-937; Ion Cristofor, Niculae Stoian, în Dicț. scriit. rom., IV, 393-395.
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
fi lăsat orice speranță odată intrat pe acest tărâm. Viața ca literatură (2001) reunește reportaje și cronici scrise pe un ton accesibil, dat fiind caracterul lor jurnalistic. În timp ce cronicile și analizele literare suferă de pe urma sentimentalismului, decupajele seci rămân captivante: micii meseriași, anticarii sau cerșetorii care recită din Mihai Eminescu sunt prinși în câteva „figurine” sugestive. De altfel, specialitatea lui S. - atât în proză, cât și în publicistică - se dovedește a fi instantaneul semnificativ, cu atât mai reușit cu cât autorul se
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
vieții amorțite din măruntele târguri moldovenești. Ele comunică prin partea din spate a curților și prin ulițele prăfoase, continuate în drumuri de țară, aproape nemijlocit, cu lumea satului, căreia până mai ieri îi aparțineau. Îndeletnicirile multor târgoveți, impiegați obscuri sau meseriași amărâți, sunt încă legate de începuturile lor rurale. La Pașcani și Fălticeni scriitorul a cunoscut bine forme de excrescență urbană recentă, pe un fundal sătesc. Aici descoperă însă o umanitate cu totul diferită. Alcătuită din inși șterși, cărora S. le
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pământ - și l-au acoperit cu acel pământ, se întorc acasă ...” 45. Să-i fie pomeana...” Voievozii înălțau - ziceam - lăcașuri de închinăciune (boierii i-au urmat; apoi, treptat, odată cu trecerea timpului, cercul ctitorilor s-a lărgit: clerici, negustori, breslele de meseriași, comunitățile - „obștile”- din sate etc.) în care își rezervau lor și membrilor propriilor familii locuri de odihnă netulburată și înconjurată de făgăduieli, căci era avantajos să aștepți Judecata de Apoi nu departe de altar, refăceau biserici zidite cândva de înaintași
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., p. 216). Venind pe pământ românesc, evreii au continuat să exercite această îndeletnicire, iritându-i pe români (vezi Eugen Pavelescu, Economia breslelor în Moldova, București, Fundația Regele Carol I, 1939, p. 268, 445. 141. Vladimir Dinulescu, Bresle, negustori și meseriași în țara Românească (1830-1848), București, Editura Academiei R. S. România, 1973, P. 64, 67. 142. Vezi Claire Dolan, op. cit., p. 60. 143. Vezi, Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 185. 144. Vezi Jaques Le Goff - Nicolas Truong
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țării - „Pe unde a sosit ideea proclamată în capitală a deșteptat entuziasme generoase, aspirațiuni mântuitoare” - apar secții județene și orășenești ale noii instituții. Societatea trece fără întârziere la organizarea de cursuri și școli pentru adulți, cursuri pentru muncitori și micii meseriași. În programele de învățământ o atenție deosebită era acordată limbii și literaturii române, istoriei naționale. Prima școală, cu șaptezeci de elevi, este inaugurată la Ploiești, la 8 februarie 1868, în prezența lui Ion Heliade-Rădulescu. Până în 1870 au mai fost înființate
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
cosmopolitismului, Iași, 1998; Carlo Masoni, Interior cu fereastră deschisă și alte nuvele, Iași, 1999, A patra poartă, Iași, 2000; Michel Lambert, Seri albe, Iași, 1999 (în colaborare), Sfârșitul filmărilor, Iași, 2003; Jean-Luc Outers, Ordinea de zi, Iași, 2000, Corp de meseriași, Iași, 2003; Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie (1839-1847), Iași, 2000 ; André Sempoux, Micul Iuda, Iași, 2001 ; Maurice Carême, Medua, Iași, 2001 ; Jacques De Decker, Cartea cărților belgiene. Literatura belgiană de azi, Iași, 2001, Joc de interior, Iași, 2003; Marcel Pagnol
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
un nume pentru ce vede, o comparație, o metaforă, o formulare mai deosebită. Preponderent descriptive, stihurile demonstrează unele virtuți plastice, uneori finețe cromatică, iar o serie de exprimări alegorizante au o prospețime senzorială care surprinde. Este, poate, și atitudinea unui meseriaș, hotărât să facă lucruri utile și frumoase („daruri pentru cocioabe”), dar și doritor de a da drept de existență în artă realităților umile, dintr-un fel de (auto)compasiune, mândrie, frondă față de „lumea bună” socială sau literară. Apreciat de Tudor
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
e sinceră, dar expresia ei nu poate depăși nici schematismul, nici artificiul. Recunoașterea paternității copiilor naturali, condamnarea incestului, elogiul muncii, istoria ca pildă sunt axele unor declamative poeme dramatice și ale pieselor de „teatru popular”: Mirza (1904), Dorul de țară. Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire (1905), Stâlpi de pază (1906). Nici versul nu reușește să reliefeze adevărul trăirii în fața comunei filosofii pesimiste, cum se întâmplă în paginile grupate sub titlul Din pana suferinței (1888), iar poezia patriotică - Țara mea (1905), Spade
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
București, 1897; ed. București, 1935; Mozaicuri, București, 1897; Schițe din Târgoviște, București, [1899]; La Columna lui Traian, Roma, 1899; Schițe și amintiri din Italia, București, 1900; Calvar, București, 1901; Mirza, București, 1904; Conferințe și discursuri, București, 1905; Dorul de țară. Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire, Ploiești, 1905; Țara mea, Ploiești, 1905; Stâlpi de pază, București, 1906; Fata tatii, București, 1912; Spade strămoșești, București, [1915]; Băiatul mamei, București, 1917; Schițe și amintiri din Cehoslovacia, București, 1925; Simfonii din trecut, București, 1927; Mătușica
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
chiar dacă ne Învingea (una ce se putea anevoie), Însă muream cu glorie și precum grecii la Termopile... etc... etc. Pentru viitor: propagarea Întinsă Între toți românii pentru unitatea lor. De aceea ne și trimet broșiure ca să le citească plugarul și meseriașul. Eu le-am spus că nu le citește nici unul, nici altul; că unitatea românilor este În inima fiecărui om ce poate avea un princip, că este o consecință naturală a liberării românilor, și că bine ar fi a nu ne
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
cele mai multe demonstrații) este de câteva săptămâni Într-o stare de agitație care deja a dus la violențe. Chestia nu este gravă. Legile care au produs iritare se referă la fixarea pensiilor funcționarilor de stat, la corporații (sindicate) și reglementarea muncii meseriașilor etc. Și În Belgia aceste legi au provocat greutăți enorme. Sper că vom putea Închide Camerele peste câteva zile ca până la toamnă să nu le mai vedem” . Speranțele regelui s-au confirmat Întru totul. La sfârșitul anului 1902 România ieșise
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Calea Oilor. Om întreprinzător, el face un atelier de aba și își dă copiii la școală. Unul dintre ei, Hristea Stănescu, bunicul poetului, continuă afacerile familiei („abageria”) și are nouă copii, ultimul fiind Nicolae, tatăl poetului. Ceilalți frați ajung ofițeri, meseriași, negustori, profesori, funcționari publici. Elisabeta (1889-1969), căsătorită cu șeful gării din Ploiești Sud și, a doua oară, cu șeful gării din Băneasa avea - se spune - voce frumoasă și cânta în corul bisericii din Băneasa; Ioan (1891-1969) intră în afaceri și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și Cum se înțeleg țăranii. Dar la V. simpatia pentru țărani nu a însemnat exclusivism. Imaginea altor „lumi” decât aceea a satului intră chiar în proza lui Slavici, care își îndreaptă atenția și spre mediul pestriț al mahalalei bucureștene, cu meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt mai șterse, aproape convenționale, fără vigoarea narațiunilor care își trag seva din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
-lea și începutul celui de al XX-lea, înscrisă în spațiul micului realism și al naturalismului, interesul istoricului literar pentru naturalism implicând, pare-se, o adeziune specială. Personajele din nuvele și povestiri sunt mărunți funcționari, medici rurali, profesori săraci, studenți, meseriași, unii marcați de lovituri ale sorții. Cineva, externat, află că rămăsese între timp văduv, soția murindu-i într-un accident de circulație; un profesor este exclus din învățământ, ca urmare a unei depoziții favorabile acuzatului într-un proces politic; convocat
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unde se formase ca scrib și nu numai. Înțeleptul autor sfătuia cu precizie și pentru alte profesii sau situații de viață pe care le descria pe rând. Avem de-a face cu un curriculum complet. Ptah-hotep propunea reguli pentru nobili, meseriași, slujitori, funcționari, conducători, tineri, bătrâni; ba chiar și norme de viață în familie și de relaționare cu sexul opus. Coerența și sagacitatea discursului pedagogic năucește prin modernitate. Putem deduce că a fost extrem de riguros educat în tinerețe. Este posibil să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cazul școlii de scribi de la Teba, situată lângă templul lui Ramses al II-lea. La fel, școala din Karnak se afla lângă templul zeiței Mut. În schimb, școala de la Deir-el-Medineh era lângă necropolă și-i adăpostea în permanență pe elevii meseriași, pictorii și scribii mormântului. Organizarea riguroasă a curriculumului atestă că aceste instituții educative complexe urmau o tradiție considerabilă. Planul de învățământ cuprindea un core curriculum având în centru scrierea hieroglifică, la care se adăugau desenul, legile, textele religioase, textele literare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pierderea unității culturale care se obținea prin enkyklios paideia pitagoreică și elenistică. „Creștinarea” celor septem artes liberales s-a realizat nu din nevoi spirituale înalte, precum cea de formare a „omului desăvârșit”, ci din necesități practice, de formare a unor „meseriași” ai altarului creștin, preoții. Nivelurile de pregătire impuse de practica preoțească au impus o discriminare netă între trivium și quadrivium. Un pragmatism curricular care, inițial, a părut nevinovat. Dar el conținea sămânța otrăvită a marii „schizofrenii paideutice” europene care, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând total la discipline informative și livrești. Marile universități de dincolo de Atlantic s-au născut - cele mai multe - nu din școli episcopale, ca în Europa, ci din aceste școli vocaționale care produceau meseriași competenți, semianalfabeți, care disprețuiau idealuri educaționale precum l’uomo
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]