1,109 matches
-
funcția teologică, revelatoare, a numelui. La fel, traducerea nu vizează semnificantul, ci mu tarea operei din zona istoriei factuale și a unui auditoriu precis în orizontul în care ea capătă viață: „Gedenken Gottes“. În acest sens, traducerea (echivalentul criticii) devine mesianică, recuperatorie. Traseul este însă diferit față de cel urmat de romantici. Miza, de fapt, depășește opera ca atare: „So ist die übersetzung zuletzt zweckmäßig für den Ausdruck des innersten Verhältnisses der Sprachen zueinander.“ Opera tradusă face vizibilă, dincolo de conținutul ei, limba
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și, astfel, îi recunoaște caracterul de adevăr. Cum am mai observat și în cazul altor texte, problema adevărului este pentru Benjamin identică problemei istoriei. Ceea ce este adevărat are o istorie, întrucât este viu, are o finalitate des chisă, o „încheiere“ mesianică. Iar caracterul abstract al conceptelor filozofiei tradiționale rezultă tocmai din caracterul lor subiectiv, intenționat și aflat, așadar, în afara câmpului experienței. Limba este văzută, dimpotrivă, ca mediu al experienței, iar cuvintele, prin posibilitatea de a fi traduse, își dovedesc caracterul viu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lor subiectiv, intenționat și aflat, așadar, în afara câmpului experienței. Limba este văzută, dimpotrivă, ca mediu al experienței, iar cuvintele, prin posibilitatea de a fi traduse, își dovedesc caracterul viu, istoric. Traducătorul, ca salvator al limbii și ca vestitor al sfârșitului mesianic al acesteia, are ca sarcină „die reine Sprache gestaltet der Sprachbewegung zurückzugewinnen“, deci să disloce limbile din contextul care le determină, pentru a le reasuma din perspectiva originii lor în limba adamică. Libertatea traducătorului, arată Benjamin, este de fapt consecința
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
morții lor își reclamă autenticitatea, caracterul viu. Paragraful al doisprezecelea al textului aduce, în legătură cu acest fapt, o precizare importantă: istoria naturală a lucrurilor, care este povestită, reprezintă o formă secularizată a eschatologiei cronicilor medievale. Observația este importantă, din perspectiva rolului mesianic al memoriei în povestirea evenimen telor. Ea depășește istoria „mută“, liniară printr o privire dialec tică. Memoria este, arată Benjamin, muza epicului în general. Diferența este însă radicală între modul în care romanul și povestea i se închină. Tipul de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unul care transformă un eveniment „remar cabil“, singular în eternitate (verewigen). Memoria povestitorului (Gedächtnis) este de scurtă durată (kurzweiligen) și privește întâmplări dispersate pe care le pune laolaltă în ordinea narativă. Memoria este văzută, și în acest context, ca privire mesianică aruncată evenimentului. Experiența construiește trecutul, îl reconfigurează în propria viață a povestitorului și, mai apoi, în cea creată intersubiectiv, împreună cu ascultătorul. Povestitorul este, în textul lui Benjamin, o figură magică. Asemenea colecționarului, este subiectul unei experiențe integrale a lumii (cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aplicație a sa: îmi propun acum dezvoltarea unor determinații ale experienței care decurg tocmai din caracterul ei istoric: cea politică și, complementar, cea teologică. Altfel spus, pe lângă gestul cunoașterii, descris mai sus, experiența va descrie, de data aceasta, o poziționare mesianică în raport cu timpul istoric. Fenomenologia acestui mesianism va fi, în paginile următoare, avută în vedere. 2.1. Teologie politică și iudaism O serie de precizări preliminare au ca scop să discute sensul în care poate fi vorba de o teologie politică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
scenariul teologiei politice ca formulă a legitimării comunității, nu a „conducătorului“ ei. Wolf-Daniel Hartwich, Aleida și Ian Assmann observă raportul dintre cei doi autori în postfața la prelegerile lui Taubes despre epistolele pauline. Comunitatea în discuție va fi, ulterior, fundamentată mesianic. Modul iudaic al legăturii între oameni intră, după cum afirmă Taubes, într-o „logică mesianică“. Sensul acesteia este profunda orientare a legii către ceea ce o depășește și o deconstruiește: sacrificiul christic, prin care credința transcende fapta, iar Împăratul intră în cetate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Aleida și Ian Assmann observă raportul dintre cei doi autori în postfața la prelegerile lui Taubes despre epistolele pauline. Comunitatea în discuție va fi, ulterior, fundamentată mesianic. Modul iudaic al legăturii între oameni intră, după cum afirmă Taubes, într-o „logică mesianică“. Sensul acesteia este profunda orientare a legii către ceea ce o depășește și o deconstruiește: sacrificiul christic, prin care credința transcende fapta, iar Împăratul intră în cetate în hainele umilinței. Comunitatea fundamentată mesianic nu este de găsit, în formă „împlinită“, pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
oameni intră, după cum afirmă Taubes, într-o „logică mesianică“. Sensul acesteia este profunda orientare a legii către ceea ce o depășește și o deconstruiește: sacrificiul christic, prin care credința transcende fapta, iar Împăratul intră în cetate în hainele umilinței. Comunitatea fundamentată mesianic nu este de găsit, în formă „împlinită“, pe pământ, nici nu poate face referire la o autoritate care s-o legitimeze și s-o identifice. Ea rămâne orientată spre momentul care, în lume, va aduce sfârșitul acesteia. „Teologia politică negativă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în lume, va aduce sfârșitul acesteia. „Teologia politică negativă“, despre care este vorba la Taubes, trimite direct la nihi lismul lui Benjamin, despre care va fi vorba mai jos. Teza lui Taubes este că iudaismul teologico-politic păstrează, astfel, sensul logicii mesianice pauline, în ciuda reorientării creștine moderne către legitimarea unei autorități și a unei forme persistente de „kratofanie“ mundană. Într-un alt text, J. Assmann explică, din punct de ve dere istoric, situația teologico politică a iudaismului. Centrul discuției îl constituie separația
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
spartă decisiv de momentul sfârșitului, prin care survine o alteritate radicală. Structura gândirii speculative, aflată sub semnul „încrederii“ grecești în circularitatea onto lo gică a eternității, nu poate oferi o cale de înțelegere sau o ex presie conceptuală pentru așteptarea mesianică: trecerea de la nu încă la întotdeauna deja, despre care vorbește Hegel, con topește, arată Taubes, posibilul și realul, pe Dumnezeu cu lu mea sa și transformă eschatonul într-un mo ment aflat în con tinui tatea timpului. Abia materialismul isto
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ment aflat în con tinui tatea timpului. Abia materialismul isto ric este cel care, la sfâr șitul tradiției occidentale, eliberează realul de reduc ția anti ci pativă a logicului și așază în opoziție libertatea și necesitatea. Schematic, el corespunde tempoului mesianic iudaic: „Mântuitorul cheamă din afară. Acest altceva de dincolo, care nu se simte acasă în acest aici al lumii, este perceptibil în lume ca o chemare.“ Raportarea lumii la mesianic nu este în măsură să confere acesteia un scop sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
așază în opoziție libertatea și necesitatea. Schematic, el corespunde tempoului mesianic iudaic: „Mântuitorul cheamă din afară. Acest altceva de dincolo, care nu se simte acasă în acest aici al lumii, este perceptibil în lume ca o chemare.“ Raportarea lumii la mesianic nu este în măsură să confere acesteia un scop sau un sens, ci, dimpotrivă, s-o deconstruiască încontinuu, s-o așeze în neliniștea eternității. Memoria, organ istoric prin excelență, devine în acest context nu o formă interioară a continuității, ci
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o relație dialectică. Ultimul capitol va identifica și analiza câteva dintre imaginile de acest tip ale lui Benjamin, în special din cartea Copilărie berlineză la 1900. Jacobson punctează sensul apelului la imagine pe care Benjamin îl face în reprezentarea caracterului mesianic al istoriei. Sursa biblică este oferită de Geneză, în care prezența divină se face sim țită în profan ca imagine (chip) al lui Dumnezeu în om. Imaginea este, în acest context, forma imediată a prezenței, cea care pune lumea în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
textele lui Benjamin despre conceptul de „istorie“ devin interesante atunci când răspund unei întrebări precise: În ce fel obiectele sau figurile modernității urbane pot fi înțelese ca întruchipări ale me moriei colective? Referința la mesianismul teologico-politic este esențială, întrucât tocmai orientarea mesianică a timpului este cea care dă con sistență acestuia din urmă și face posibilă transformarea memoriei în forme materiale concrete și gesturi culturale coti diene. În Trauer spiel und Tragödie (1916), Benjamin scrie: „Diese Idee der erfüllten Zeit heißt in
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Zeit heißt in der Bibel als deren beherrschende historische Idee: die messianische Zeit.“ Condiția de posibilitate a memoriei și a capacității sale de a primi chipul unor lumi culturale stă în caracterul „dens“, „solidificat“ al timpului, plin de tensiunea așteptării mesianice. În cele ce urmează, textul principal de filozofie a istoriei al lui Benjamin, Über den Begriff der Geschichte (1940), va fi citit plecând de la Theologisch-politisches Fragment, pentru a descrie, în final, o fenomenologie a memoriei prin figura „ascetică“ a flaneurului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la mântuire (Erlösung). O arată deja teza a II-a, într-un mod care readuce în atenție problema memoriei din anterioarele texte despre Baudelaire: „Die Vergangenheit führt einen heimlichen Index mit, durch den sie auf die Erlösung verwiesen wird.“ Indiciul mesianic al trecutului stă, arată Benjamin, în posibilitățile sale neîmplinite, tocmai acelea care se impun ca datorie pre zentului. Is to ricitatea însăși este văzută ca neactualizare a posibilităților obiectelor, ca rest infinit al ființei. Istoricitatea presupune, în această accepțiune, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o deplasare de sens în raport cu înțelesul tradițional: nu este vorba atât de caracterul trecător al lucrurilor sau al omului, cât de faptul că acest caracter este „orientat“ spre împli nirea lor ulterioară. Prezentul și trecutul definesc, astfel, corelativ, tensiunea așteptării mesianice pe care posibilul latent al lucrurilor o cheamă în mod constant. Împlinirea acestora, după cum arată Benjamin în teza a III-a, este sensul mântuirii. În această înțelegere a forței mesianice slabe a trecutului stă și unul dintre corectivele principale pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lor ulterioară. Prezentul și trecutul definesc, astfel, corelativ, tensiunea așteptării mesianice pe care posibilul latent al lucrurilor o cheamă în mod constant. Împlinirea acestora, după cum arată Benjamin în teza a III-a, este sensul mântuirii. În această înțelegere a forței mesianice slabe a trecutului stă și unul dintre corectivele principale pe care Benjamin le aduce materialismului istoric marxist. Este vorba de faptul că pentru Marx, de vreme ce lupta de clasă este cea care dă sens istoriei, istoria însăși este o „pradă“ a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
autenticitate politică: „der sture Fortschrittsglaube dieser Politiker, ihr Vertrauen in ihre Ma ssen basis und schließlich ihre servile Einordnung in einen unkontro llierbaren Apparat drei Seiten derselben Sache gewesen sind.“ Faptul că timpul istoric este un timp „plin“ de așteptare mesianică și de responsabilitatea recuperării trecutului este opus la Benjamin oricărui mod de a concepe o „totalitate“ a istoriei, cu atât mai puțin una orientată spre viitor. Tocmai vii torul este cel care, în teza a IX-a, oprește îngerul lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Klee să readucă la viață dărâmăturile (Trümmer) trecutului. Plinătatea timpului stă, de fapt, în discontinuitatea lui reflectată în dialectica infi nită a clipei prezente: ecou al unei chemări a tradiției și actuali tate integrală a evenimentului răspuns: Jetztzeit. Prezentul mesianic este o „citare“ (Zitieren) a trecutului aflat în primejdia uitării. Această citare-reactualizare a trecutului este semnul expe rienței istorice: „Der Historismus stellt das ewige Bild der Vergangenheit, der historische Materialist eine Erfahrung mit ihr, die einzig dasteht.“ Experiența este cea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
uitării. Această citare-reactualizare a trecutului este semnul expe rienței istorice: „Der Historismus stellt das ewige Bild der Vergangenheit, der historische Materialist eine Erfahrung mit ihr, die einzig dasteht.“ Experiența este cea care „construiește“ timpul istoric ca timp plin al așteptării mesianice. În cazul ei, evenimentele nu ocupă, în mod contingent, un timp matematic, omogen. Ele fac parte dintr-o constelație (Konstellation) tensionată a chemării răspunsului posibilităților trecute. În felul acesta, chipul fenomenelor istorice este determinat, unic; unicitatea nu este dată însă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
morceaux“. A treia „etapă“ a dramei cosmologice este pentru Isac Luria îndreptarea (Tikkun), care constă în restabilirea plenitudinii originare a luminii primordiale. Teologia istorică a lui Benjamin preia motivul mitic al spargerii vaselor, atunci când este vorba de cioburile (Splitter) timpului mesianic care o compun. Momentul restaurativ al creației, regăsirea plenitudinii inițiale a lumii ca actualizare totală a potențialităților ontologice aparține aici memoriei (Eingedenken) prin recuperarea, în prezent (Jetztzeit), a potențialităților „tradiției“. În această constituire a timpului istoric, memoria involuntară nu este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pentru a intra în cele ale discursului teologic: prezentul este împlinirea unei profeții a trecutului: „Es gibt einen Begriff der Gegenwart, nach dem sie den (intentionalen) Gegenstand einer Prophetie darstellt.“ Astfel înțeles, conceptul de „memorie involuntară“ ajunge să numească actul mesianic prin excelență, al salvării trecutului în clipa prezentă a unei „primejdii“. Memoria involuntară se întregește prin actualizarea potențialităților evenimentelor trecute, însă nu ca intenție asumată a prezentului, ci în urma chemării profetice a tradiției. Nici tezaurizarea trecutului, nici „depășirea“ revoluționară a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
chemare. Nu sensul, logica sau providența sunt luate drept „chei“ ale istoriei, ci tocmai eliberarea de acestea prin tehnica montajului, pe care Benjamin o consideră esențială: „Methode dieser Arbeit: literarische Montage. Ich habe nichts zu sagen. Nur zu zeigen.“ Chemarea mesianică, pentru care istoricul se face ecou, este a obiectului demodat, nefolosit, a fotografiei vechi sau a clădirii părăsite. Acestea ies din circuitul mărfii care le conferă o falsă actualitate; adunate apoi de chiffonnier, de colecționar, introduse în colaje de către artistul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]