KorAP: Find »[drukola/base=miceliu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...36 >

883 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

29 (șC) Incubația 18 14 12 8 7 5 4 4 4 4 4 4 4 5 6 7 (zile) Manifestarea bolii este marcată de apariția miceliilor (puf alb), ce poartă spori. Numărul sporilor de vară, ce se formează pe miceliu, este foarte mare, fiind cuprins între 200-400. Sporii sunt luați de curenții de aer și duși la distanțe mari. Ei își pot păstra viabilitatea 7-8 zile. Ajunși pe organele viței de vie, sporii după ce stau în picăturile de apă, timp

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
10-20 și chiar mai multe. Stabilirea momentului când are loc o infecție secundară și determinarea duratei perioadei de incubație are o mare importanță în combaterea rațională a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubație, pentru ca la apariția miceliului și a sporilor, când în mod sigur există pericolul unei noi infecții, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanță care să le protejeze. Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează sporii de rezistență

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Germania, de către H. Darpoux în Franța și Tr. Săvulescu și C. Rafailă în țara noastră. Datele privitoare la criteriul biologic (germinarea sporilor de rezistență ce dau contaminările primare și a celor ce dau infecțiile secundare, perioada de incubație și apariția miceliului cu spori), criteriul ecologic respectiv condițiile climatice (temperatura aerului, a solului, cantitatea de precipitații, durata umectării frunzelor), cât și criteriul fenologic (formarea frunzelor ce pot fi infectate, lungimea lăstarilor neacoperiți de soluție, înflorirea etc.) se înscriu pe un grafic, obținându

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzelor), cât și criteriul fenologic (formarea frunzelor ce pot fi infectate, lungimea lăstarilor neacoperiți de soluție, înflorirea etc.) se înscriu pe un grafic, obținându-se elementele necesare pentru a putea avertiza tratamentele în timpul perioadelor de incubație, astfel ca la apariția miceliului și a sporilor (când în urma unei eventuale ploi se creează pericolul unei infecții) plantele să fie stropite. Dacă rezerva de spori de rezistență din anul precedent este mare, primul stropit se poate efectua în perioada de incubație a primei contaminări

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantele să fie stropite. Dacă rezerva de spori de rezistență din anul precedent este mare, primul stropit se poate efectua în perioada de incubație a primei contaminări primare, considerându-se că infecția a fost suficient de masivă pentru ca la apariția miceliului cu spori să existe un pericol mare de mană. Urmărind apariția petalelor galbene-untdelemnii pe frunzele plantelor sensibile la mană și analizând datele climatice din grafic se poate preciza data contaminării primare sau secundare; durata perioadelor de incubație, indică chiar numărul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este des întâlnită în toate podgoriile țării, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență, mai ales din mugurii lăstarilor infectați și în al doilea rând cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) din care în primăvară ies spori. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au acești spori în infecțiile de primăvară. La

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în infecțiile de primăvară. La noi în țară sporii din cleistotecii ajung la maturitate spre toamnă, iar cei ce nu se degradează până în primăvară nu-și mai păstrează viabilitatea (N.Toma, 1964). Primele infecții se fac cu spori produși de miceliile ce au rezistat în muguri. Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25șC, când perioada de incubație (hrănire) este de 7-10 zile, situație des întâlnită în verile secetoase. După ce infecțiile s-au produs, evoluția bolii este favorizată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile de rădăcini

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție și iernează ca scleroți și rizomorfe. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18șC. Boala este frecventă în terenurile argiloase, umede, întâlnindu-se la piciorul, pantelor unde în anii ploioși plantele sunt acoperite cu pământ. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
școlile de vițe, ciuperca împiedicând dezvoltarea normală a frunzulițelor, a lăstarului și distrugând calusul ce sudează altoiul și portaltoiul. În plantațiile pe rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de calitate; se obțin vinuri cu o cantitate necorespunzătoare de alcool, supuse îmbolnăvilor (casare, băloșire etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa numitul "mucegai nobil". Pe vreme secetoasă, în urma infecțiilor, miceliul ciupercii consumă o cantitate de apă din boabe, sporind concentrație în zahăr a țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
deosebită. Transmitere-răspândire. Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr și M. Hatman (1960, 1962), rezultă că ciuperca se dezvoltă cu ușurință pe bobițele ce au o concentrație în zahăr cuprinsă între 14-22 %; peste acest procent ciuperca nu mai formează miceliu și spori, sucul zaharat comportându-se ca o soluție inhibitoare. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este cuprinsă între 22-24șC, când perioada de incubație este extrem de scurtă (2 zile). Astfel se explică pagubele foarte mari ce le produce ciuperca în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
până la 2,5 cm (Bernadette Dubos, 1985). Transmitere-răspândire. Infecțiile se fac prin diferite crăpături pe care le prezintă butucii neîngrijiți și adesea prin rănile ce se produc la tăierea coardelor bătrâne. În aceste coarde bătrâne ciuperca persistă sub formă de miceliu de rezistență, de pe care vor apărea fructificații cu spori, ce vor asigura noile infecții. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri pentru înlăturarea tuturor surselor de infecție din plantație, prin scoaterea și distrugerea prin ardere a butucilor bolnavi. Înainte de a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cele din urmă putrezesc complet. Rădăcinile prezintă o scoarță brună ce se detașează, iar la nivelul lemnului se constată prezența unor cordoane groase, formate din împletirea filamentelor miceliene (rizomorfe) care au o culoare albicioasă-gălbuie, puternic fosforescentă. Lemnul rădăcinilor infectat de miceliile ciupercii, ia un aspect buretos. Spre toamnă, în special după perioade mai umede, ciuperca formează fructificații, care apar la suprafața solului și se prezintă sub forma unor pălării cu picior, de culoare galbenă ca mierea, cu ușoară nuanță cafenie. Butucii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tratamente sunt acoperite de stropirile împotriva manei, cu condiția ca aceste substanțe să fie eficace și împotriva excoriozei. 10.16. Putregaiul rădăcinilor Roesleria hypogaea Boala afectează rădăcinile pomilor fructiferi, viței de vie, precum și ale teilor, trandafirilor etc. (Maria Oprea, 1991). Miceliul ciupercii se dezvoltă în celule și între ele, dezorganizând țesuturile atacate (P. Villa și P. Pacottet, 1910). Pe suprafața rădăcinilor se formează fructificații (apotecii) de 4-4,5x1 mm, cenușiu-verzui cu spori ce sunt duși în zona rădăcinilor, prin apă, nematozi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
marginale ale limbului. În mijlocul verii, are loc o ofilire bruscă, frunzele, lăstarii și ciorchinii se usucă și rămân pe plantă până târziu, iar boabele se zbârcesc. Boala este o traheomicoză (ofilire datorată ciupercii care astupă vasele conducătoare); ciuperca dezvoltă un miceliu abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se formează spori, iar mai târziu, microscleroți bruninegricioși. Transmitere-răspândire. Boala apare în terenurile infectate. Sporii se răspândesc în sol datorită apei, iar după instalarea ciupercii aceasta evoluează rapid pe vreme

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nu se mai deschid sau se deschid asimetric (fig. 196). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, picăturile apei de ploaie sau de irigație transportă sporii, răspândind ciuperca în cursul perioadei de vegetație. De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de miceliu deshidratat sub epidermă, în resturile de plante atacate și sub formă de fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală (strângerea și arderea plantelor atacate) sunt un factor esențial în prevenirea bolii iar în cazul apariției

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brun gălbui, în dreptul cărora epiderma crapă iar țesuturile se necrozează. Dacă sunt atacate tijele florifere, se observă uscarea plantei deasupra zonei atacate. Ciuperca parazitează țesuturile și pe care se formează grupuri de spori de vară, bruni-gălbui (fig. 197) Pe același miceliu, dar mai târziu, apar sporii de rezistență bruni-maronii. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii se face în cursul vegetației prin sporii de vară, iar transmiterea în anul următor este asigurată de miceliu de infecție și sporii de rezistență. Atacul ciupercii este favorizat la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează grupuri de spori de vară, bruni-gălbui (fig. 197) Pe același miceliu, dar mai târziu, apar sporii de rezistență bruni-maronii. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii se face în cursul vegetației prin sporii de vară, iar transmiterea în anul următor este asigurată de miceliu de infecție și sporii de rezistență. Atacul ciupercii este favorizat la temperaturi în jur de 14șC și de rămânerea picăturilor de apă pe frunze, timp de 3 ore. Prevenire și combatere. Sunt avizate pentru tratamente următoarele produse: Polyram combi-0,3

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]