1,364 matches
-
sinceră, cucerind ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică. Ajuns la vârsta înțelepților atenieni, maestrul și-a exprimat dorința să prezinte la Botoșani proiectul ,,Dialogurile dragostei” (dialoguri muzicale create pe versurile poeților Mihai Eminescu și Veronica Micle) într-un concert aniversar (80 de ani de viață), în colaborare cu orchestra simfonică a Filarmonicii ,,Botoșani”, sub bagheta apreciatului dirijor și compozitor Marius Hristescu. În tumultul cotidian, acest discurs artistic nobil este salvator, datorând cu toții o reverență fenomenului cultural
CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371716_a_373045]
-
amănuntelor de istorie literară, impresionante prin tragismul lor că în cazul cronicii a trei destine: “Triunghiul cu dragoste și moarte: St. O. Iosif, Natalia Negru, Dimitrie Anghel.” sau „Cea a mai frumoasă poveste de iubire a literaturii române: Mihai Eminescu-Veronica Micle.” Pagini de un dureros tragism relevă scriitoarea din viața de coșmar a lui Radu Gyr și a lui Vasile Voiculescu, scriitori care, cu toate nedreptățile indurate din cauza convingerilor anticomuniste, ne-au lăsat opere literare dintre cele mai valoroase! În a
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
ia venit timpul să dovedească și să i se recunoască adevărata valoare, așa că mă repet Eminescu este vârf de lance al spiritualității romanești. 1872-03-01 Continua studiile la Viena. Eminescu o va cunoaște la Viena pe iubirea și muza sa, Veronica Micle. 1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanță, și Eminescu, întors de la înmormântarea mamei sale, o acuză de infidelitate. Scrie elegia:"Pierdută pentru mine zâmbind prin
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
se recunoască adevărata valoare, așa că mă repet Eminescu este vârf de lance al spiritualității romanești. 1872-03-01 Continua studiile la Viena. Eminescu o va cunoaște la Viena pe iubirea și muza sa, Veronica Micle. 1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanță, și Eminescu, întors de la înmormântarea mamei sale, o acuză de infidelitate. Scrie elegia:"Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci". 1877-10-12 Mihai Eminescu urma să se
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
Mihai Eminescu, după ce s-a consultat și cu Veronica, răspunde afirmativ propunerii de a veni la ziarul Timpul. Încearcă să-și ia rămas bun de la Veronica dar nu o găsește acasă. Amărât, se urcă în trenul spre Capitală. 1877-12-25 Veronica Micle îl caută cu disperare pe Mihai: sub teiul unde obișnuiau să stea împreună, în librăria unde mergea cu mare interes să vadă dacă a mai apărut ceva nou, său mergea la Țicău, la bojdeuca prietenului Creanga pentru a-l întreba
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
fericită. În paginile "Convorbiri Literare" regăsește patru poezii scrise de Mihai Eminescu: Povestea codrului, Povestea teiului, Singurătate (în care rememora clipele nostalgice din Iași) și Departe sunt de tine, în care își plângea tristețea despărțirii de Veronica. 1879-08-04 Moare Ștefan Micle, soțul Veronicăi. Relația dintre Eminescu și Veronica renaște, trecând prin momente în care cei doi plănuiesc să se căsătorească dar și prin momente de ruptură. 1879 6 august, îi scrie Veronicăi mângâind-o pentru moartea soțului. Publică în "Convorbiri Literare
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
Revedere, Despărțire. Veronica îl vizitează la București. 1879 Apar în "Convorbiri Literare" poeziile: De câte ori iubito, Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă, Afară-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însuși glasul, Freamăt de codru, Revedere, Foaie veștedă, Despărțire. 1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitală, fiind așteptată cu emoție de către poet. 1879-09-07 Întâlnirea fusese atât de tulburătoare încât Veronica avea să scrie " Scumpul meu drag, nu știu cum să încep, cum vei găsi aceasta... ! Nu mă mai recunosc după noaptea noastră împreună. Inimă bună
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
câteva zile a trăit bucuria de a avea o familie. 1879-11-10 Cu greu se desprinde din brațele Veronicăi pentru a lua parte la banchetul Junimii. 1879-12-05 Veronica îi întoarce vizita lui Mihai, venind la București. 1880-01-17 O vizitează pe Veronica Micle sora lui Eminescu, Henrieta, care îi aduce drept cadou un medalion cu diamant și o pereche de cercei. Îi scrie lui Mihai, îndemnându-l să vină să o vadă. Din lipsa banilor de drum, Eminescu este nevoit să o refuze
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
Tăcerea lui o îndurerează pe Veronica neștiind pricina și îl bănuia de nesinceritate și de uitare. Încă de la sfârșitul lunii ianuarie corespondenta se răcise cu Eminescu adresându-i-se cu "Domnul Eminescu". 1880-03-14 În viața lui Eminescu și a Veronicăi Micle, va interveni și I.L.Caragiale, amic de la Junimea, care făcea chipurile pe împăciuitorul între dânșii. Fiindu-i rău, Eminescu își propunea să ia pastilele de fier și îl vedea pe Caragiale ca un posibil pretendent la mâna Veronicăi. Începând cura
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
rea și cea mai amară din toate patimile... Te rog să n-o hrănești... Al tău, Emin". Ba mai mult, pe lângă vizita domnului Caragiale mai apăruse și domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica. 1882-02-01 Singura dorință a Veronicăi Micle era ca Eminescu să se întoarcă la Iași, dar primea un răspuns negativ stropit în lacrimi: Să pot zbura pe trei zile la Iași tare aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanță, ci trebuie să trag ca și catarii, greu la vale și greu la deal". 1882-02-28 "Nu voi iubi niciodată o altă femeie" îi scrie Veronicăi Micle. 1882-04-01 Veronica îi scria lui Eminescu " Mă bucur foarte mult ca fierul iodat îți face așa de bine și eu am luat două sute de pastile însă cred că nu voiu lua acum, mă mai las îs în voia soartei să
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat la sanatoriu. Pentru că nu avea bani iar pensia de pe urma soțului ei, Ștefan Micle, încă nu se aprobase îi scrie o scrisoare lui Mihail Kogălniceanu cerându-i să o ajute să vină în vizită la Eminescu. 1884-04-07 Eminescu vine la Iași pentru a se reface. Terminase tratamentul medical la Ober -Dobling, și după o
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
mele să le citească, atunci când nu voi mai fi în viață pentru a cunoaște mai bine firea și caracterul mamei lor". A discutat cu ele și posibilitatea aducerii poetului acasă însă le era frică din cauza bolii. 1887-02-06 Îi apare Veronicăi Micle placheta ei cu poezii, încredințată editurii I.Haimann. Primul exemplar l-a dedicat poetului " Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o mărturisire de neștearsa dragoste". 1887-07-15 Merge la Botoșani să îl vadă pe Eminescu, care era în grija surorii sale Henrieta
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
vede că s-a pus să-l scoată din capete". Veronica era supărată de fiecare dată când pleca de lângă Mihai și: " nu l-a părăsit până la sfârșitul vieții, arătându-i aceeași dragoste". 1889-06-15 Mihai Eminescu se stinge din viață. Veronica Micle scrie poezia dedicată lui Mihai Eminescu și care este intitulată Raza de lună, o poezie de rămas bun. Va fi publicată în ziarul România din 20 iunie. "Vremea trece, vremea vine", totul moare și iar se naște, el "biet chip
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
în general etc. Trimiteri bibliografice Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Editura Aura, 2004 Bibliografie selectivă Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Alexandru, Julieta; Filipescu, Valentina (coordonator); Glod, Florica; Herseni, Ioana; Lungu-Nicolae, Sora; Stoiciu, Martha-Elena; Tunșanu, Eliza, Instrumente și modele de activitate în sprijinul pregătirii preșcolarilor pentru integrarea în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de prestigiu, dar încurajează și creația tinerilor poeți, cărora le consacră un spațiu relativ mare, îndeosebi în suplimentele revistei. Versurile poartă semnături precum Octavian Goga (cu inedite), Lucian Blaga, Tudor Arghezi (inedit), V. Voiculescu (inedit), Ion Pillat, Aron Cotruș, Veronica Micle, Victor Eftimiu, Nicolae Labiș, Geo Bogza, Ștefan Aug. Doinaș, Valeriu Anania, Aurel Rău, Gheorghe Tomozei, Leonid Dimov, B. Fundoianu (inedit), Ion Caraion, Vladimir Streinu (inedit), Nina Cassian, Gheorghe Pituț, Florența Albu, Aurel Iordache, Florin Mugur, Otilia Nicolescu, Toma Biolan, Radu
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
Titu Maiorescu văzut de Sextil Pușcariu, Camil Petrescu - Din versurile inedite ale lui Ladima, Vladimir Streinu (La Rochefoucauld, Etimologicale, Poezia și publicul), Petre Pandrea (despre Lucian Blaga). Corespondența inedită publicată în revistă este, de asemenea, importantă: Mihai Eminescu (către Veronica Micle), Veronica Micle, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, A. I. Odobescu, Lucian Blaga și Victor Ion Popa (către Ion Chinezu), Mateiu I. Caragiale (către N. Boicescu), E. Lovinescu, Anton Holban, Constantin Noica, Thomas Mann, Camil Baltazar, Alexandru Davila, Victor Eftimiu. A. inserează și
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
văzut de Sextil Pușcariu, Camil Petrescu - Din versurile inedite ale lui Ladima, Vladimir Streinu (La Rochefoucauld, Etimologicale, Poezia și publicul), Petre Pandrea (despre Lucian Blaga). Corespondența inedită publicată în revistă este, de asemenea, importantă: Mihai Eminescu (către Veronica Micle), Veronica Micle, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, A. I. Odobescu, Lucian Blaga și Victor Ion Popa (către Ion Chinezu), Mateiu I. Caragiale (către N. Boicescu), E. Lovinescu, Anton Holban, Constantin Noica, Thomas Mann, Camil Baltazar, Alexandru Davila, Victor Eftimiu. A. inserează și un număr
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
preocupări științifice. Încercările de critică literară ale Adelei Xenopol, mai ales o analiză a prozei lui B. Delavrancea (Depănătura. „Liniștea” lui Delavrancea), care o arată un adversar convins al naturalismului, si cateva vii portrete literare (V. Alecsandri, M. Eminescu, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni) sunt de menționat. R.Z.
DOCHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286807_a_288136]
-
olteni sau din București care colaborau era format din Petru Vulcan, N. Burlănescu-Alin, Sofronie Ivanovici, G. Al. Zamphirolu, C. D. Vâlceanu (mai semna și C. Dragu), I. Demetrescu-Ghiocel. S-au republicat versuri de Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, Veronica Micle și Tr. Demetrescu, deși acesta din urmă era într-o polemică înverșunată cu redactorii gazetei. Petru Vulcan dădea și nuvele, ilizibile, prolixe. Lui N. Gane și lui Tr. Demetrescu li s-au retipărit, de asemenea, câteva nuvele, iar Petru Vulcan
CURIERUL OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). A participat la alcătuirea volumelor de folclor pe zone: Folclor din Bugeac (1982), Folclor din Nordul Moldovei (1983), Folclor din stepa Bălților (1986) și a îngrijit ediții din scrierile lui Eminescu, C. Stamati-Ciurea, Veronica Micle. SCRIERI: Creația lui Eminescu și basmul, Chișinău, 1960; Aspecte ale artei eminesciene, Chișinău, 1966; Elemente de poetică (limbaj, versificație, specii), Chișinău, 1970; Versul moldovenesc (de la origini până la 1850), Chișinău, 1970; Sonetul moldovenesc, Chișinău, 1973; Versul moldovenesc în jumătatea a doua
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
istoria, teoria, tipologia], Chișinău, 1985; Comunități folclorice moldo-bulgare, Tiraspol, 1995; Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului), Chișinău, 1996. Ediții: M. Eminescu, Poezie populară, Chișinău, 1970; C. Stamati-Ciurea, Opere, Chișinău, 1978 (în colaborare cu Vasile Ciocanu); Veronica Micle, Poezii, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976, 211-218; C. Popovici, O carte meritorie și binevenită despre poetica eminesciană, „Știința”, Chișinău, 1996, 12. V.C.
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație furtivă cu Veronica Micle atinge dureros sensibilitatea lui Eminescu, îndrăgostit de blonda stihuitoare, și C., temător de urmări și simțindu-se vinovat, se transferă zorit, în 1882, ca revizor în circumscripția Argeș-Vâlcea. Un timp va fi, apoi, funcționar în București, la Regia Monopolurilor Statului
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
a fost ocolită; în C.l. sunt inserate câteva dintre cele mai izbutite stanțe de acest fel ale lui V. Alecsandri (Oda ostașilor români, Peneș Curcanul, Sergentul, Căpitanul Romano, 1877). Fără a se ridica deasupra mediocrității, N. Skelitti, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Th. Șerbănescu, D. Petrino, I. Negruzzi, M. Gregoriady de Bonacchi au scris versuri de dragoste, cele mai multe sub formă de lied. O singură încercare de poezie simbolistă apărută aici aparține lui Th. Șerbănescu (Sonete decadente, 1892). În C.l. se găsesc relativ
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]