1,158 matches
-
leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement (Figura 1.2). Fig. 1.2 Structura anticorpilor ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri: Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor Neutralizarea toxinelor microbiene Neutralizarea particulelor virale libere circulante Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori Inițierea inflamației prin interacționarea cu antigenele și complementul. Anticorpii secretați pot fi monomeri (IgG, IgE, IgD), dimeri
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
2 Structura anticorpilor ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri: Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor Neutralizarea toxinelor microbiene Neutralizarea particulelor virale libere circulante Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori Inițierea inflamației prin interacționarea cu antigenele și complementul. Anticorpii secretați pot fi monomeri (IgG, IgE, IgD), dimeri (IgA) sau pentameri (IgM). Imunograma serică este utilă pentru determinarea cantitativă și procentuală a tipurilor de anticorpi (Tabel 1.3). Tabel
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în bolile infecțioase 23 fosfataza alcalină, enzime (ALAT, ASAT, LDH, amilaze, rezerva alcalină), ionograma, gazele sanguine, etc. Examenele specifice evidențiază agentul etiologic al unei infecții. Metodele și tehnicile microbiologice utilizate sunt clasificate în două categorii: Metodele de diagnostic direct evidențiază microbul (bacterie, fung, virus, parazit) sau componentele acestuia din produse biologice relevante (sânge, urină, lichid cefalorahidian, scaun, spută, exudate, secreții genitale, produse bioptice). Cele mai utilizate metode de diagnostic microbiologic direct sunt: Examenul microscopic al preparatelor native sau colorate; Izolarea și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
reușit să satisfacă pe deplin toate valențele acestui proces complex. Dintre toate, teoria infecțioasă a lui Miller (1890) rămâne cea mai apropiată de realitate fiind susținută și completată de-a lungul timpului de numeroase studii. Ea arată rolul esențial al microbilor pe de o parte prin producerea de acizi organici ca rezultat al metabolismului bacterian (grupul bacteriilor acidogene), iar pe de altă parte capacitatea altor bacterii (grupul bacteriilor proteolitice) de a produce procese de dezorganizare a țesuturilor cu structură proteică. Principalii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe de o parte prin producerea de acizi organici ca rezultat al metabolismului bacterian (grupul bacteriilor acidogene), iar pe de altă parte capacitatea altor bacterii (grupul bacteriilor proteolitice) de a produce procese de dezorganizare a țesuturilor cu structură proteică. Principalii microbi din placa dentară care produc acizi sunt streptococii viridians și lactobacilii. Aceștia scindează pe cale enzimatică mono-, diși polizaharidele, formându-se acizi variați: acid lactic, acid acetic, acid propionic, acid butiric, acid glutamic, acid aspartic. Coborârea pH-ului sub valoarea 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
formulată de Waerhaung, încă din anii 1950. Inflamația parodontală este declanșată de acumularea cantitativă de placă dentară, explicând apariția gingivitei cronice și a parodontitei marginale cronice. Teoriei plăcii bacteriene specifice dezvoltată ulterior (Loesche 1982, Tanner 1988) a demonstrat că există microbi specifici în bolile parodontale agresive și refractare. Această nouă teorie a schimbat principiile de tratament parodontal, de la simpla acțiune mecanica de îndepărtare a plăcii INFECȚII ODONTOGENE 114 dentare, la tratamente complexe combinate medicamentoase și chirurgicale. Formele cronice de boală parodontală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
activarea complementului, anticorpii specifici, reținerea bacteriilor încapsulate de către splină. Invadarea germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei. Septicemia este o infecție sistemică severă, caracterizată prin prezența persistentă a microbilor sau toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și manifestări clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile sunt pozitive pentru bacterii sau fungi numai în ~20-40% dintre sepsisurile severe și 4070% dintre șocurile septice. Etiologia sepsisului cu hemoculturi negative poate fi determinată prin culturi sau microscopie din
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
naturale ale organismului ca urmare a procedurilor medicale invazive Răspândirea tulpinilor microbiene rezistente, cauzată de presiunea de selecție a excesului de antibiotice. 10.3 Clasificare Clasificarea infecțiilor nosocomiale după sursa de infecție Endogene, realizate de propria floră microbiană Exogene, cu microbi proveniți de la alt bolnav, personal medical, vizitatori sau din mediul spitalicesc. Clasificarea infecțiilor nosocomiale după sediul infecției Urinare (40%) Pulmonare (20%) La nivelul sediului anatomic operat (15%) Infecții de cateter (5%). Clasificarea infecțiilor nosocomiale după agentul etiologic Bacili gram negativi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
găsite în biopsiile din ganglion, dar nu și în leziunile cutanate. Rolul celulelor T natural killer în sarcoidoză rămâne încă neclar. Astăzi se mențin următoarele ipoteze ale imunopatogeniei sarcoidozei: * agenții infecțioși ( organici sau anorganici) sunt potențiale antigene în sarcoidoză. * orice microb cauzator, odată prezent este probabil eliminat, lăsând în urmă un produs nedegradabil sau inițiind un răspuns imun încrucișat față de antigenele proprii. * antigen-presenting cells (APC), în continuarea faptului că produc nivele crescute de TNF α, secretă Interleukina -12, 15 92 și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
devine poartă de intrare (s-a dovedit experimental că agenții patogeni ai mediului înconjurător pot pătrunde prin amigdală în organism). Potențialul amigdalei palatine de a se transforma într-un focar de infecție este dat de: * sistemul său criptic, în care microbii rămân în viață și sunt gata oricând să atace sau să pătrundă în organism. Acest fapt nu este condiționat de vârsta individului, ci de rezistența imunobiologică locală și generală, care scade sub influența a numeroși factori locali și generali (traumatisme
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
S-a văzut în unul din capitolele anterioare, că, principial, cauzalitatea morbidă poate fi studiată în medicină, din două puncte de vedere foarte diferite între ele: 1. Analitic (sau mecanicist sau din afară înăuntru), adică în factorii ei aparent determinant: microbi, ultra-virusuri, toxine exogene sau endogene, cunoscute sau necunoscute, influențe cosmo-telurice etc. 2. Sintetic (sau biologic sau dinăuntru în afară), adică în factorii ei real determinanți: starea fiziopatologică și capacitatea reacțională a fiecărui organism viu individual. Din punct de vedere analitic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fiecărui organism viu individual. Din punct de vedere analitic, este incontestabil că astăzi cunoaștem mult mai mulți agenți cauzali, decât pe vremea lui Hahnemann, datorită progreselor realizate în ultimii 180 de ani, mai ales în bacteriologie, și în chimia biologică: microbii și ultravirușii, de pildă, care au înlocuit miasmele lui Hahnemann. Mecanicismul nu a putut însă rezolva radical problema cauzalității morbide, pentru două motive, care vor continua a fi încă multă vreme valabile, dacă nu chiar întotdeauna: 1. Din punct de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care se dezvoltă întotdeauna tuberculoza bacilară Koch constituie o realitate clinică bine diferențiată și cu caractere specifice proprii, care preexistă întotdeauna tuberculozei clasice. În acest sens, trebuie deci interpretată afirmația oarecum paradoxală a lui Vannier că „toxina tuberculinică precede întotdeauna microbul”. Această stare de impregnare specifică a organismului a fost denumită diateza tuberculoasă sau tuberculinism, nu pentru că i-am cunoaște natura intimă, ci pur și simplu, după una dintre caracteristicile ei morbide: particularitatea terenului constituțional de a fi specific receptiv dezvoltării
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în a doua jumătate a nopții. 10. Își rotește capul, se trezește îngrozit. B.C.G. Vaccinul BCG este știut ca făcând protecție împotriva infecției tuberculoase și este preparat din Mycobacteria tuberculoasă variantă umană și bovină. Este constituit dintr-o suspensie de microbi dintr-o subcultură a unui stoc atenuat artificial, descris de către A. Calmette si Guérin, sub numele de BCG. Copii neliniștiți. In acord cu Jose Galarf, Aviare este în special indicat când simptomele sunt acute și sunt de asemenea natură încât
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
afecțiunilor cronice pulmonare cu expectorații profuze. Tuberculinum Denys Denis din Louvain îl prepara în 1896. A fost făcut de către francezi din bulion filtrat în care au crescut bacilii tuberculoși. Bulionul filtrat al lui Denys este un Tuberculinum preparat după separarea microbilor prin filtrarea în centrifugă și concentrare. În acord cu Calmette el conține o toxalbumină termolabilă, care-l diferențiază de Tuberculinum clasic. Este folosit în atacurile bruște de depresie și stări de slăbiciune, cu vomă, diaree și greață. Serrum Marmoreck În
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de o secundă. Combinația aleatorie a celor două jumătăți de celule germinative asigură noii ființe umane formarea proaspetei matrice-program. Pe verticala spiralei ascendente, 26 iunie 2000 este data la care bioștiința descifrează genomul uman și genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Europa FM, 20.V.2008) Partea a doua a calupului de publicitate era rezervat pastilelor pentru slăbit. (Europa FM, 23.V.2008) Toate persoanele implicate în altercație va fi cercetate (TVR 2, 12.IX.2008) Ați văzut tastatura lor câți microbi pot ascunde (Radio România Actualități, 21.IV.2010) Ce-s cu toate bunătățile astea? (Antena 3, 3.IV.2010) Ce-s cu versurile astea? (B1 TV, 14.V.2008) Tânăra speranță a spartanilor, Liviu Ganea, e hotărât să rămână la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi metabolizată În lipide, stocabile În ficat. Fructele și legumele vor fi bine spălate iar mâinile vor fi permanent curate, prin spălare cu apă și săpun, ținând seamă că, pe mâinile nespălate, circulă Între 10.000 și 100 milioane de microbi pe cm.p. Este știut că ¾ din infecțiile hepatice se transmit prin mâini murdare. Un meniu recomandat conține : -dimineața : supă de legume, pâine integrală, miere de albine, fructe proaspete sau uscate, ceai de rozmarin sau cimbru ; -prânz : pește alb fript
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
medicamentos include vaccinarea contra hepatitei A și B, injecție cu imunoglobuline și, eventual, transfuzie de trombocite. Dacă este recomandat paracetamolul se exclude, În mod categoric, alcoolul. Ca măsuri preventive se impune o igienă personală a mâinilor pentru a evita transmiterea microbilor. Obiectele personale de toaletă (periuța de dinți, lame de bărbierit) nu se folosesc În comun. Indiferent de vârstă se exclude aplicarea de tatuaje sau body piercinguri. Capitolul 4 I C T E R U L Icterul sau gălbinarea reprezintă o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
microbieni (colibacili, streptococi, pneumococi, Salmonella, bacilul tific și paratific) care ajung În veziculă pe căile sanguine sau pe cale canaliculară, dinspre ficat sau dinspre duoden. Vezicula crește În dimensiuni, uneori cu pereții necrozați iar În interior se acumulează elemente inflamatoare (microbi, leucocite, puroi). Numărul leucocitelor crește alarmant, ajungând la 15.000 - 20.000. Simptomele bolii sunt marcate de grețuri, vărsături (cu eliminarea alimentelor consumate), constipație, dureri violente pe durată de 2-3 zile În hipocondrul drept sau În epigastru, cu iradieri În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-factori endogeni (hepatită acută, gripă, febră tifoidă, enterocolite infecțioase, supurații bronho-pulmonare, scarlatină, varicelă, hipertiroidism, diabet zaharat, candidoză); - factori nutriționali (carențe proteice, vitaminice și minerale); -factori exogeni (acizi, baze, raze X, agenți mecanici); -intoxicații alimentare cu produse alterate sau contaminate cu microbi; - consum de alimente prea fierbinți sau prea reci (Înghețate); -masticație insuficientă a alimentelor dure sau greu digerabile (grăsimi prăjite); -consum exagerat de băuturi alcoolice, tutun, cafea, ceai negru; -condimentare excesivă; -Înghițire accidentală sau voită a unor substanțe toxice (sodă caustică
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
intestinală, intoxicații sau migrene). Greața apare la 50-90 % dintre persoanele care suferă de aceste boli În timp ce voma este prezentă la numai 25-50 %. Cauzele stării de greață diferă În funcție de vârstă: -consumul de alimente prea grase, greu- digerabile, alterate sau contaminate cu microbi, care nu sunt tolerate de organism; -consumul de alimente iritante sau puternic condimentate; - consumul În exces a băuturilor alcoolice și tutun; - ingerarea unor substanțe toxice și a unor medicamente de sinteză chimică (sulfamide, salicilați, fenilbutazonă, aspirină, antibiotice); -rău de mișcare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Diareele produse prin infecții cu bacteriile Salmonella, Shigella, Campylobacter și Yersinia necesită a fi atent controlate, mai ales atunci când copilul se află Într-o colectivitate și există pericolul de contaminare În lanț. Cel mai frecvent mijloc de infectare cu microbi, virusuri sau paraziți Îl constituie consumul de apă infectată sau alimente contaminate și nespălate (fructe, legume). De asemenea un rol important Îl au mâinile murdare În timpul mesei. De aceea trebuie să se imprime obiceiul bun al respectării unui ritual al
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
predecesorului său. Ignorarea mutuală Într-o disciplină formală pot coabita mai multe teorii, dar nu putem vorbi de o paradigmă decât dacă o singură teorie verificabilă domină celelalte teorii, și este acceptată de întreaga comunitate științifică. Când Pasteur a descoperit microbul, teoria generării spontane a fost eliminată, iar contagierea a devenit noua paradigmă. În schimb, în științele sociale constatăm că se confruntă mai multe teorii, greu de testat. De cele mai multe ori însă nici măcar nu vedem confruntarea. Asistăm mai degrabă la manevre
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]