2,280 matches
-
supraveghere de către persoane (cadre medicale sau nu) considerate responsabile. Termenul consacrat acestui tip de tratament este DOT (Directly Observed Therapy). Tratamentul este structurat în două etape: faza inițială care folosește o combinație de 3-4 droguri, pentru a preveni apariția rezistenței microbiene, acestea administrîndu-se zilnic, timp de 2 luni, și faza de continuare cu numai două droguri, administrate de 3 ori pe săptămînă (luni, miercuri, vineri), următoarele 4 luni. Din datele raportate de experții OMS, aceste programe de tratament, aplicate în multe
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
rațele, fazanii, găinile, papagalii, porumbeii etc. Diagnosticul asociază simptome ca tusea, febra ridicată (390C) cu semne extrarespiratorii (mialgii, rush cutanat, splenomegalie), aspect radiologic de opacități pulmonare nesistematizate, cu distribuție interstițială bilaterală, uneori și adenopatii mediastinale și serologia pozitivă pentru antigenul microbian. Evoluția este favorabilă, chiar și pentru formele grave, sub tratament corect, cu Doxyciclină (Vibramycină) 200 mg/zi, pentru 2 săptămîni. Și macrolidele au indicație terapeutică, în egală măsură cu chinolonele. IV.4. PNEUMONIA CU KLEBSIELLA Klebsiella pneumoniae, germen Gram negativ
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
mezotelioame). VI. 4. DIAGNOSTICUL POZITIV DE PLEUREZIE PURULENTĂ Pentru a se pune diagnosticul aceste varietăți de epanșament pleural, trebuiesc întrunite cîteva criterii: aspectul macroscopic al lichidului este tipic, purulent, uneori urît mirositor, de culoare galbenă, galben-verzui sau brun, în funcție de agentul microbian implicat. Uneori, inițial, lichidul a fost limpede, dar s-a infectat ulterior pe parcursul evoluției bolii. lichidul este exsudat. La analiza citologică, numărul total de celule poate fi crescut, în special pe seama polimorfonuclearelor (>25000/mmc). pH-ul lichidului pleural este < de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
din urmă efect apare destul de târziu, în ciuda a ceea ce simțul comun poate percepe: o bună parte a traseului tranziției mortalității este parcurs pe baza reducerii intensității fenomenului la vârstele mici și mijlocii (deosebit de puternic atinse în populațiile premoderne de bolile microbiene), adică fără să se producă o prelungire a vieții persoanelor vârstnice. Abia în stadiul avansat al societăților actuale, când speranța de viață la naștere depășește 65-70 de ani, începe să se vadă clar o tendință de îmbătrânire a bătrânilor, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aplicării unor sisteme moderne, ca urmare a frecventei mari a parodontopatiilor cu evoluție spre mobilitatea dentară. Capitolul 1 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE Considerate în trecut că maladii “esențiale”, afecțiunile inflamatorii ale parodonțiului marginal și profund recunosc la ora actuala o etiologie microbiană specifică, cu factor primordial placă bacteriană, la care se adaugă o multitudine de factori favorizanți și sistemici. Pentru a cuprinde întreaga complexitate a factorilor care determină patologia parodontala inflamatorie, s-au făcut numeroase încercări de clasificare, una dintre acestea fiind
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontala a fost studiată cu o largă varietate de tehnici de extragere a eșantioanelor și o cultivare a bacteriilor, la fel de bine ca si clasificările diferite ale stării de boală. Oricum comparațiile scot în evidență caracterele generale ale populației microbiene descoperite în prezent în diferite stări clinice și implică un discret grup de bacterii care funcționează ca patogeni parodontali. Studiile care au utilizat proceduri microbiologice corespunzătoare au demonstrat în mod clar că numărul și proporția diferitelor grupuri bacteriene subgingivale variau
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
dintre epiteliu și dinte apare un șanț profund, iar suprafață radiculara permite colonizarea bacteriilor și formarea plăcii subgingivale. Aceste bacterii eliberează factorii chemotactici pentru leucocite care migrează, traversând stratul granular și formează un strat de celule fagocitare între suprafață plăcii microbiene și suprafață epiteliului pungii. Aceste leziuni stabilite pot progresa foarte lent sau pot rămâne staționare foarte mult timp. Din punct de vedere clinic acest stadiu se traduce prin existența pungilor parodontale. Stadiul IV: leziuni avansate în această etapă leziunea nu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
314], Carranza și Newman [59], Greenstein [133] și Lamster [179], Dumitriu [92]. Școala de Parodontologie - București (Dumitriu, [92]), clasifică bolile parodonțiului marginal în: I. Gingivite Gingivita cronică, (simplă, necomplicata) prin inflamația papilei (papilita) și a mărginii gingivale libere, de cauză microbiană (prin placă bacteriană), Gingivita hiperplazică prin inflamație microbiană, Gingivite din cursul unor stări fiziologice: pubertate, sarcina, ciclu menstrual, utilizarea de contraceptive, menopauză, Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice, din cursul unor boli sistemice că: diabet, carenta vitaminei C, boli de sânge și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Lamster [179], Dumitriu [92]. Școala de Parodontologie - București (Dumitriu, [92]), clasifică bolile parodonțiului marginal în: I. Gingivite Gingivita cronică, (simplă, necomplicata) prin inflamația papilei (papilita) și a mărginii gingivale libere, de cauză microbiană (prin placă bacteriană), Gingivita hiperplazică prin inflamație microbiană, Gingivite din cursul unor stări fiziologice: pubertate, sarcina, ciclu menstrual, utilizarea de contraceptive, menopauză, Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice, din cursul unor boli sistemice că: diabet, carenta vitaminei C, boli de sânge și imune, Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de întinderea (importantă) pierderii clinice de atașament; Ușoară pierdere clinică de atașament < 3mm Moderată pierdere clinică de atașament de 3-4 mm Severă pierdere clinică de atașament ≥ 5mm. Distrucția tisulara este în concordanță cu cantitatea de factori locali. Asociată cu tipare microbiene variabile. Progresia bolii este lentă până la moderată, dar poate avea perioade de evoluție (progresieă rapidă. Poate apare la orice vârstă. Poate avea formă localizată sau generalizată. 2. Parodontita agresivă localizatăși generalizată (denumită anterior parodontita cu instalare precoce, care include
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Treponema și Selenomonas. Factori predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni în țesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanții microbieni și să inițieze reparația tisulara și cicatrizarea. Țesuturile parodontale pot fi afectate inițial prin acumularea de placă în zonele gingivo-dentare, boala având un caracter inflamator. Există o continuare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni în țesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanții microbieni și să inițieze reparația tisulara și cicatrizarea. Țesuturile parodontale pot fi afectate inițial prin acumularea de placă în zonele gingivo-dentare, boala având un caracter inflamator. Există o continuare a modificărilor apărute inițial la gingia marginala (gingivita) care se transformă prin
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontala a fost folosit generic pentru a se referi la întregul proces care are loc la nivelul parodonțiului de susținere. „Parodontita“ este un termen general care cuprinde numeroase forme de boli inflamatorii, care diferă într-o oarecare măsură în ceea ce privește etiologia microbiană. Rolul pe care îl joacă răspunsul gazdei este foarte variabil. După Schröeder [291] „parodontita este o boală inflamatorie a sistemului de susținere a dintelui care provoacă distrucții rapide, inegale și profunde ale Parodontita cronică Este singura dintre formele de boală
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
aduse de Wentz [342] și Ramfjord [268] care au demonstrat că traumă ocluzală produce numai modificări neinflamatorii. Creșterea mobilității dentare prin forțe ocluzale anormale sau provocate prin proceduri terapeutice (activări dentareă arc un caracter tranzitoriu atâta timp cât nu se supraadaugă agresiunea microbiană. În general se admit mai multe categorii de mobilități dentare: mobilitate dentară tranzitorie; mobilitate dentară reversibila; mobilitate dentară ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ TRANZITORIE Adeseori mobilitatea dentară se poate augmenta tranzitoriu, având cauze din arealul fiziologicului. Parodonțiul bogat vascularizat își mărește adeseori
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
luni (Mousques, Listgarten, Philipps [192], Slots, Magnusson [304]). Acest timp de recolonizare a bacteriilor virulente poate varia în funcție de calitatea mecanismelor de apărare ale organismului (locale și sistemiceă care sunt mai mult sau mai puțin capabile de a suporta un atac microbian (Altman [15]). Această observație motivează utilizarea antisepticelor în cursul îngrijirilor locale cerute pacienților noștri, ca și prescrierea de antibiotice. Unii autori au arătat ca detartrajul convențional produce efecte la nivelul sistemului imunitar celular și umoral. Capacitatea limfocitelor de a prolifera
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cabinetelor medicale (5). Exemple tipice pentru această categorie sunt:abuzul de medicație cu viză hipolipemiantă, fără a ține cont de indicații, vârstă, potențiale efecte secundare nedorite, risc de polifarmacie (6);abuzul de antibiotice ce a dus la crearea de tulpini microbiene multirezistente, al căror ritm de apariție depășește capacitatea de a găsi soluții a laboratoarelor de cercetare din domeniu; utilizarea antibioticelor, mai ales a celor cu spectru larg și de ultimă generație, este considerată a fi excesivă și abuzivă (de exemplu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
de condensare și praf bacterian (Mănescu et al., 1996). Acesta din urmă este constituit din particulele de praf pe care aderă microorganisme patogene pentru om sau an an animale. Într-o atmosferă umedă, cum este cea din peșteri, p particulele microbiene se pot acoperi cu o peliculă fină de apă care, mărindu-le masa, determină sedimentarea lor mai rapid decât într-o atmosferă uscată. Valoarea limită a umidității relative peste care aerosolii microbieni încep să se sedimenteze este de 70% (Dr
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
umedă, cum este cea din peșteri, p particulele microbiene se pot acoperi cu o peliculă fină de apă care, mărindu-le masa, determină sedimentarea lor mai rapid decât într-o atmosferă uscată. Valoarea limită a umidității relative peste care aerosolii microbieni încep să se sedimenteze este de 70% (Dr se sedimenteze este de 70% (Drăghici, 1982). Durata de supravețuire în aer a microbilor este foarte variată, fiind dependentă atât de caracteristicile fiecărei specii, cât și de diverși factori fizici, precum temperatura
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
o agricultură ecologic ecologică, proprietățile fertilizanților naturali au au în început a fi reconsiderate. Guano este bogat în nutrienți, surclasând orice alți fertilizatori organici printr-o bună balanță a nutrien a nutrienților esențiali (azot, fosfor, potasiu), printr-o bogată floră microbiană și un conținut înalt de materie organică. Compoziția sa chimică, fizică și biologică variază în raport cu specia ș și zona de hrănire a liliecilor, cu tipul de peșteră, vârsta depozitului etc. De aceea este dif dificil a a se stabilii valori
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
din compoziția sa complexă, ci se datorează și altor factori, cum sunt stabilitatea structurală ridicat ridicată și producerea unui efect rezidual semnificativ în sol, precum și beneficiilor aduse de miceți, actinomicete și bacterii. Guano are și o acțiune fungicidă, flora sa microbiană concurând cu microbii patogeni. O alt concurând cu microbii patogeni. O altă proprietate deosebit de important proprietate deosebit de importantă este efectul nematocid. G Guano distruge nematodele aflate în primele s stadii de dezvoltare, protejând astfel sistemul radicular al plantelor și îmbunătățind
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
susține ferm această afirmație. În această grupă de tulburări există unele relativ specifice diabeticilor, ca de exemplu cele care însoțesc gangrena diabetică, abcesele la locul injecțiilor cu insulină sau colecistita emfizematoasă, dar care reprezintă o minoritate față de episoadele infecțioase virale, microbiene sau fungice care pot interveni la un pacient diabetic (3, 4, 7). Infecțiile constituie o cauză frecventă de decompensare metabolică, în țara noastră ocupând prima poziție pe lista factorilor ce induc comele cetoacidotice sau hiperosmolare. În unele cazuri, infecții aparent
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
mai crescută a acestei infecții la diabetici față de nondiabetici, infecțiile severe și fulminante produse de organisme care prezintă emisie de gaze se produc mai frecvent la diabetici - din 136 cazuri de colecistită emfizematoasă, 38 % au avut diabet zaharat.Drept organisme microbiene incriminate au fost recunoscute Clostridia spp - 46% și E. Coli în 33%. Tabloul clinic seamănă cu cel al unei colecistite acute, dar evoluția este mult mai gravă având drept complicații frecvente : perforația și gangrena și o rată a mortalității de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
4-6 luni de la debutul bolii, Încheind ciclul de vindecare a țesuturilor lezate. Are loc reluarea poftei de mâncare și scaun cu aspect normal. Complicarea hepatitei acute se constată la aprox. 10 % din bolnavi, trecând În hepatită cronică sau În infecții microbiene ale căilor biliare cu diferiți colibacili, apariția de angiocolite și colecistite, febră, frisoane, dischinezii biliare, spasme dureroase ale vezicii biliare, melene, ciroză hepatică și pancreatită. Consecințele Îmbolnăvirii cu hepatită virală acută constau din sechele de lungă durată, timp de mulți
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
al bolii sau dintr-un consum excesiv și de durată a băuturilor alcoolice tari și a medicamentelor chimice (paracetamol, izoniazidă, antidepresive, antiepileptice, blocante de calciu). Mai pot interveni expunerea la noxe toxice (insecticide, fungicide, lacuri, vopsele, detergenți etc) și infecțiile microbiene (tuberculoză, bruceloză etc), dezechilibre nutriționale cu carențe de proteine și vitamine sau intoxicații alimentare și accidentale. Ca factori de risc pentru declanșarea hepatitei cronice pot fi amintiți diabetul zaharat, obezitatea, hipertensiunea, colesterolul și trigliceridele mărite, 28 existența hepatitelor virale infectate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Îngustat. Boala este mai frecventă la femei, de 3 ori mai mult decât la bărbați, cele mai afectate fiind femeile În vârstă de 40-60 de ani. a. Colecistitele acute sunt imflamații ale peretelui colecistic, provocate de infecții cu diferiți germeni microbieni (colibacili, streptococi, pneumococi, Salmonella, bacilul tific și paratific) care ajung În veziculă pe căile sanguine sau pe cale canaliculară, dinspre ficat sau dinspre duoden. Vezicula crește În dimensiuni, uneori cu pereții necrozați iar În interior se acumulează elemente inflamatoare (microbi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]