695 matches
-
dârză și neîmpăcată, căzut eroic În lupta dușmanilor Împotriva poporului. (Ă). Ion Serebreanu vorbește și el În câteva strofe despre copilăria de altădată, despre mizeria Îndurată din cea mai fragedă vârstă. Iar Dragoș Vicol În poezia Îndoiala redă izbutit șovăiala mijlocașului (Ă). Constanța Tudorache În poezia Pe șantierele tineretului reușește să exprime adevărul muncii constructive a tineretului (Ă). După cum reiese din exemplele citate, care, fără Îndoială, nu sunt singurele, culegerea reușește să ilustreze În bună măsură posibilitățile literare ale acestor tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
repete aplicarea dispozițiilor lui Ana Pauker, așa cum s-a întâmplat, când, ca urmare a dispozițiilor ei, date peste capul conducerii organelor de partid și de stat din regiunea București, a făcut provocarea cu aruncarea din locuințe a unor familii de mijlocași și chiaburi, pentru a folosi locuințele acestora ca sediu al gospodăriilor colective. Tocmai în perioada în care se petreceau aceste fapte, A. Pauker mă acuza, din ce în ce mai insistent, că nu sunt în stare să descopăr dușmanii din partid. Tocmai în această
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
major de interese Între țărani deoarece aceștia aveau deziderate economice comune: să plătească impozite mici și să aibă acces la credite ieftine și garantate de stat. După 1945-1946 propaganda comunistă a susținut ideea existenței a trei tipuri de țărani: chiaburi, mijlocași și țărani săraci. Ideologia oficială Încuraja ultimele două categorii să fie Împotriva celei dintîi. Îndemnul nu prea și-a găsit corespondent În realitate, chiaburii fiind oameni respectați și luați ca model de ceilalți locuitori ai satului. Au existat chiar sate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
e de periculos (...). Faptul că lumea lui Macarie este sortită pieirii, rezultă într-o anumită măsură și din prezentarea celor ce luptă împotriva ei, masele de oameni cinstiți în frunte cu comuniștii (...). Președinte al gospodăriei avea să fie ales Achim. Mijlocaș cinstit, acesta se alăturase demult luptei dusă de clasa muncitoare, intrase chiar în rândurile partidului (...). Victoria noului asupra vechiului este concretizată cu deosebită forță artistică în povestea de dragoste dintre Toma și Marusia (...). Sprijinul cel mai prețios în rezolvarea problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
își închină puterile ridicării pescarilor la o viață nouă. Nu-i singur. E ajutat în muncă de Toma, pescar în care trăiește tineretul patriei noastre, cu avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul, prezentat când mieros, căutând să câștige încrederea oamenilor, când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zilelor noastre, eroii muncii, căliți în focul luptei pentru construirea socialismului sunt înfățișați cu totul dezumanizați. Ei nu pot servi drept pilde de urmat pentru spectatori (...). Conflictul mai tuturor pieselor neizbutite din Cultura poporului s-ar putea rezuma astfel: un mijlocaș merge pe un drum greșit (vinde produse agricole speculanților, refuză să intre în cooperativă sau în gospodăria agricolă colectivă) deoarece îl ține în mreje chiaburul. Un activist de partid vine la el și-l «lămurește». Astfel, mijlocașul își va «învinge
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rezuma astfel: un mijlocaș merge pe un drum greșit (vinde produse agricole speculanților, refuză să intre în cooperativă sau în gospodăria agricolă colectivă) deoarece îl ține în mreje chiaburul. Un activist de partid vine la el și-l «lămurește». Astfel, mijlocașul își va «învinge îndoiala» îndreptându-se pe drumul cel bun (Pățania mamei Ilinca de Puiu Maximilian, Cui vinzi tu? de N. Buzescu, Panaite și-a învins îndoiala de Ionel Țăranu, după o nuvelă de G. Sidorovici, Clienții lui Constantin de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
operei de construire a bazei economice a socialismului în țara noastră (...). În politica fiscală, ei au favorizat creșterea elementelor capitaliste la sate și le-au apărat împotriva loviturilor dictaturii proletariatului. O mare parte din chiaburi au fost trecuți în categoria «mijlocașilor», dându-li-se astfel putința de a se sustrage efectelor politicii de îngrădire duse de statul de democrație. În politica prețurilor, dușmanii poporului au urmărit mărirea continuă a prețurilor de achiziții și contractări de produse agricole alimentare în scopul creării
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chip al chiaburului, de la dușmanul fățiș, înarmat (But și întreaga bandă din Vânătoarea de lupi de P. Dumitriu), până la chiaburul așa-zis «cumsecade» care uneltește din umbră (Keszeg din Brazdă peste haturi de Horvath Istvan) și la cel camuflat ca mijlocaș și având și carnet de partid în buzunar (Ghioceoaia din Desfășurarea de Marin Preda). Un deosebit succes îl reprezintă caracterizarea plină de ascuțime a personajelor negative în piesa Oameni de azi de Lucia Demetrius. Poeziile închinate luptei pentru pace, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu Ghioceoaia, tipul chiaburului nou ridicat dintre țăranii săraci datorită speculei și strecurat în partid; Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el caracterele tipice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau stăpânul său. Consecința era că, atât la beneficii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cât și la datorii, contribuția se raporta la partea ce o primea drept folosință. Și țăranii din această categorie aveau, în afara vitelor de muncă, alte animale pentru care primeau cele de cuviință pentru întreținerea lor. În satele din studiul nostru, mijlocașii reprezintă un procent de circa 40%. Pălmașii, numiți și codași, cu înțelesul de dezavantajați de diverse situații, de împrejurări nefavorabile, erau locuitorii satelor care răspundeau la obligații prin efectuarea lucrărilor fără vite, doar cu puterea brațelor, eventual cu vite împrumutate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau decât de o mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ladă, perne, șervete și „douăzeci și șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire urmașilor săi „o casă și cu via cea mare din jur, doi boi, o căruță și o vacă, fiarăle de plug”, acestea să rămână fiului mai mic, Constantin, alte lucruri destinându-le fiilor mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familie, care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin, cu 5 mijlocași mai puțin, dar cu 15 codași mai mult și cu 9 ce nu fac clacă tot în plus, la un număr mai mare de locuitori împroprietăriți. Diferența la procente reflectă aceeași situație. Altă prevedere a Legii din 1864, cea mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectivă, în majoritatea gospodăriilor erau copii numeroși). Un singur exemplu, ilustrativ, din acest punct de vedere este acela al străbunicului meu după mamă, Radu Druță. El se află înscris în lista de împroprietărire a Umbrăreștilor clăcași la nr. crt. 49, mijlocaș cu 4 fălcii, echivalentul a circa 6 ha. În perioada împroprietării, copiii lui, 8 (opt) la număr, erau mărișori, astfel că la scurtă vreme a trebuit să fie înzestrați. În consecință, dintr-o familie cu 6 ha se va ajunge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]