952 matches
-
nu ne iubim, a dat și Poruncă să ne iubim. Dar și așa, și cu Poruncă, tot nu ne iubim. Vai, vai, ce greu va fi de dat acest răspuns. Asta pentru că suntem săraci În credință și fapte bune de milostenie. Nu vrem, nu că nu se poate. Nimic nu este imposibil dacă vrei. Și Dumnezeu te ajută. Să citim cărți de rugăciune. Decât să privim meciuri la T.V. sau alte prăpăstii care ne fură timpul și facem o mulțime de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ele au venit acolo În pelerinaj și au rămas la lucru la evrei. În Israel se plătește 10 sau 12 dolari/ora. M-a impresionat credința lor puternică și faptele lor. Acolo am văzut multă bunătate, mult respect și multă milostenie. Noi suntem foarte săraci În acestea. Am rămas corijenți la toate. Acolo toată lumea te respectă, te iubește, Îți oferă loc, Îți oferă ceva și pe deasupra un zâmbet prietenesc. Acolo toți Îți spun soră și frate. Cu adevărat de la Sfintele Locuri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai puternici. Acolo, cam peste tot predomină grecii. Ei se ajută mult, sunt uniți, sunt tari În credință și Dumnezeu le ajută. Noi, românii, nu suntem uniți, mai ales când e vorba să facem un bine cuiva. Suntem săraci În milostenie. Nu ne mai ajunge nouă. Deși Înaintașii noștri și fostele conduceri ale României au dat multe ajutoare la mănăstirile de la Locurile Sfinte. În multe locuri este scris că s-a construit cu ajutorul românilor. Și pe Muntele Tabor, și pe Muntele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
are El grijă. Cu cât vom trăi mai bine și În lux, vom uita de Dumnezeu și de aproapele. Dar dacă ești modest, cugeți și la Dumnezeu și la moarte. Nu luăm nimic cu noi când murim. Doar faptele și milostenia ne Însoțesc și ne deschid ușile Raiului ceresc. Ce n-am da să intrăm În Rai? Totul am da, am da totul. Acolo-i veșnicia, dragii mei! Îl vezi pe Mielul lui Dumnezeu. Te bucuri cu El. Vezi Mama Cerească
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fac mari reparații. Sperăm că Bunul Dumnezeu și Maica Domnului ne vor lumina să trimitem o mână de ajutor atât de mult așteptată. Mare plată vom lua. Și-așa, dragii mei, nimic nu luăm cu noi când murim, doar faptele. Milostenia este punctul care ne ajută să ne mântuim. La acest așezământ din Ierihon mai lucrau 5 persoane din România: un inginer și patru muncitori. Spunea părintele că nu are nici cu ce să le plătească salariul la acești oameni. Ei
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
JERUSALIM ISRAEL KONTO No 91624/95-070/3 sau 700033/28-070/3 FOR NEW ROMANIAN ESTABLISHMENT IN JERIHO or FOR THE EXTENSION OF THE ESTABLISHMENT IN JERUSALEM Doamne, ajută-le celor care vor și pot să trimită măcar un strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes Între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și Înconjurat de munți. Izvorașul curge tot
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mândrie, zgârcenie și să judecăm pe alții. Or, Sf. Ioan Iacob Românul prin viața lui aspră, prin suferința sa, a trăit și răutatea lumii pe care a simțit-o cu multă durere. El a semănat numai dragoste, bunătate, blândețe, smerenie, milostenie și credință. Să citiți cărți scrise de el și veți vedea ce roade vrednice veți culege. Când o să citiți din rândurile sale să vă puneți În locul lui ca să Înțelegeți ce-i suferința și ce reprezintă Dragostea și Mila. Nu degeaba
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peștera este În coasta unui munte În pustiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare, că-s piele și os. Dar sunt sfinți după comportamentul și smerenia lor. Mare bucurie au când vine vreun
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
din 24. Restul Îl omorâm cu altele pentru trup. Am ajuns comozi și mai trândavi. Din mândrie. Bine ar fi să nu mai dăm vina pe alții și să ne ostenim cu ce ne este de folos. Cu osteneală și milostenie Împletite cu dragoste se câștigă cunună! Ultima zi de pelerinaj (Sâmbătă) Dimineața am fost la slujbă la Sfântul Mormânt al Maicii Domnului, Între orele 6 și 8. Ne-a dus fratele Relu (șoferul care era la biserică) cu mașina. Două
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
s-o rezolvi și ce ți-ar spune El aia fă! 20. Ai doi ochi, cu unul privește Cerul și cu-n ochi pământul. Ai o gură...Slăvește-L pe Dumnezeu. Ai doua Mâini, muncește cu ele și fă și milostenie! Ai două urechi, auzi glasul Divin al Lui Dumnezeu! 21. Dumnezeu Binecuvântează pe cei ce muncesc! 22. Dumnezeu nu Binecuvântează trândăvia(atenție!) 23. Omenia profundă se caută când cobori, se uită când urci! 24. Vreți să fiți Fericiți! cu Iisus
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
foarte bine, să fie sănătos, da' cu ăilalți se schimbă calimera, nene!... Adică tu spargi trei milioane de lei pe noapte în Vox Maris sau la Lăptărie, la examen ești tufă și după aia vrei să fac și fapte de milostenie cu tine? Alea la biserică, puiule, nu la facultate. Așa că treci și cotizează, că nu sărăcești din o sută de euroi, ce dracului! Păi, nu-i corect?" " Normal că-i corect!", o aprobă sobru amicul. "Păi, vezi? În fond, fiecare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nemișcat în fotoliu, a adormit oare? Nu-ți ascund, Theo, ție, care cunoști atât de bine mănăstirea, ca unul de-al nostru, că am unele planuri de modernizare și lărgire a acestui sfânt lăcaș, Și cu ajutorul lui Dumnezeu precum și prin milostenia credincioșilor aceste gânduri încep să prindă contur, Cu uriașe eforturi financiare am reușit până la această dată să înălțăm un nou dormitor pentru oaspeții laici, precum și o casă primitoare pentru Înaltele fețe bisericești, Îți amintești doar în ce condiții neplăcute erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
simplitate, mi-a fost dor de tine, iartă-mă pentru tot, te iubesc, dar tu vorbești în continuare despre îngeri, apostoli, frescă, s-a săturat și bunul Dumnezeu din ceruri de poveștile tale altfel n-ar fi dat cu atâta milostenie tunete și fulgere de-a valma pe cerul întunecat de norii grei de ploaie, n-avem unde ne adăposti și ne udă pe amândoi până la piele, rochia lipindu-i-se de trup, cămașa mea, ea râde spre mine cu obrajii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
două devenite clasice, adică raiul, respectiv iadul, ca rezultat al unei singure șanse, oferite de o singură viață și aceea predestinată, deci cu un handicap din start, fapt ce provoacă o criză în perceperea/acceptarea unei Ființe Supreme, de o milostenie infinită. Alternativa prezentată îndeobște este repetarea vieții, deci posibilitatea de a repara greșelile și a obține în final raiul sub forma Nirvanei; cu alte cuvinte amânarea verdictului și întârzierea acestei evoluții, motiv pentru care creștinismul a respins-o . Deși nu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în limbile slave actuale 50 și aflându-se destul de departe de semnificațiile cu care circulă astăzi acest lexem (după DEX p. 822; pomană 1. dar, danie, ofrandă făcută cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere; 2.[în ritualul creștin] praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc [săracilor] diverse obiecte [ale mortului]: 3. parastas). Refăcând în 1683, Mănăstirea Bistrița, zidire a rudelor sale, boierii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mănăstirea anume Trescaviță o au îmbogățit. Și în Machedoniia, mănăstirea ce să chiamă Cusniță, o au miluit. Iar în măgura Cathescu, care se chiamă Cucenia, multe lucruri au făcut. Și alte biserici de acolo toate [...]”. Zidurile („den temelie”sau refaceri) milosteniile, înzestrările, donațiile, subsidiile consistente anuale (înnoite de Domnii în succesiune) asigurau includerea în pomelnic. Adică instalarea în eternitate. Dăruind un sat Mănăstirii Govora, Vlad Vodă Călugărul arată că face acest lucru pentru pomenirea părinților săi, a sa și a „adormitului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era vorba de „perpetuarea amintirii” defunctului) - praznicele, sărindarele, pomenirile - (Cămărașul Sima: „Nimenea cu nimic treabă să n-aibă, iar soțul mieu, Marica, să aibă a mă pomeni cumsecade”; postelnicul Constantin Cantacuzino: „După aceasta [Ilina] să scoată taleri 1500 să facă milostenii și pomene pentru multu păcătosul sufletul mieu, ca doar cu nenumăratele milele a tot milostivului Dumnezeu ca să facă milă în zona judecății, să nu-ș aducă aminte de rele faptele mele”), să achite datoriile rămase (Simion Gheuca, medelnicerul cel mare: „Și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să împarță zéstrea mortului în trei părți și însă o parte să o ție bărbatul sau muiarea carea va rămânea, iar altă parte să o ție părinții mortului, iar ceaialaltă a treia parte să se facă de pomeană și de milostenia săracilor și robiților pentru cel mort. însă aceasta o zice când va muri bărbatul sau muiarea și le va rămânea copil, și copilul nu va trăi, ce va muri”; dacă existau copii, partea văduvei era similară cu a unui copil
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stoica Ludescu (dacă el va fi fost acel Anonim) conceptele sunt globale (cum globală este și prima pe care o edifică), făcând de prisos disocierile. Bunătatea, de pildă, suporta o definire creștin-umanitară: „că să pornește spre fapte bune, făcând multe milostenii întâi pre la mănăstiri, pre la săraci și pre streini îi primiia și-i căuta”. Generozitatea, funciară, este ultragiată de ingratitudinea adversarilor. între cei mai activi uneltitori împotriva lui Cantacuzino îl aflăm pe Dumitrașcu țarigrădeanul, beneficiar al magnanimității postelnicului, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă săracă de soțul ei i-[au] petrecut creștinește, s-au săvărșit la anul de la Zidirea Lumii 7207 și de la Spăsenia ei 1699, fev. 10, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
4); suport (4); voluntariat (4); (3); bătrînă (3); copiii (3); da (3); dă (3); dăruire (3); doctor (3); familia (3); faptă (3); faptă bună (3); a fi de folos (3); greu (3); inimos (3); întotdeauna (3); mama (3); milos (3); milostenie (3); la nevoie (3); om bun (3); putere (3); sărman (3); sprijină (3); pe toți (3); amabil (2); amabilitate (2); a fi aproape (2); bani (2); bătrîna (2); binevoi (2); buneii (2); bun la inimă (2); bun la suflet (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fura; geantă neagră; grup de oameni; hoție; hoție instituțională; icoana; Iisus; importanță; inutil; iubire; înalt; încăpătoare; închinare; îndoctrinare; însuflețire; liturghie; loc de închinare; loc de întruniri; loc de rugăciune; local; multă lume; lumină; luminoasă; lumînare; lumînări; Mănăstire; nu merg; merge; milostenie; minune; mod de îmbogățire; monument; mulțime; moschee; pace sufletească; papă; patriarh; păcate; pictură; picturi; pisică; politică; post; povață; propagandă; puritate; regăsire; reguli; Roma; rugăciuni; rural; Saint Sulpice; sapă; din sat; scăpare; scîrbă; sensibil; sfinții; ceva sfînt; siguranță; solemnitate; special; speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
forță divină; frică; frumos; galben; gigant; hmm; Isus Hristos; iertător; inexistent; invenție; invizibil; îl iubesc; iubit; iubitor; Iuda; închina; închinare; îngeri; înțelepciune; întrebări; învățătorul; jertfă; Krajla; limită; liniște sufletească; lucifer; lume; Mare-Anonim; e mare; măreț; mereu; mereu acolo; mi-e frică; milostenie; minunat; minune; miracol; mirific; mister; mit; mîntuitorul; neprevăzut; Nirvadza; noi; e cu noi; nor; nostru; nu; număr; ochi; ocrotește; pace; pasăre; popă; pretutindeni; pur; puternicul; refugiu; rugăciuni; salvare; serios; sfințenie; siguranță; simbol; soare; spirit; spîn; spovedanie; stăpînitor; stea; stîlp; superior
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suflet(15); pomană(13); sărăcie(12); tristețe(12); săraci(11); compătimire(10); durere(10); bun(9); iertare(9); om(9); biserică(8); lacrimi(8); bani(6); duioșie(6); Dumnezeu (6); grijă(6); îndurare(6); suferință(6); bătrîn(5); bunăvoință(5); milostenie(5); milostiv(5); sărman(5); silă(5); slăbiciune(5); sufletist(5); cîine(4); dragoste(4); milos(4); oameni săraci(4); orfan(4); bătrîni(3); blîndețe (3); cămilă(3); copil(3); dăruire (3); distanță(3); iubire(3); kilometru (3); lacrimă(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fier; fină; cu flori; folos; folositoare; forță; frică; frînă; furculiță; generozitate; gest; gesturi; grăbi; grea; groasă; harnic; harnică; hand; instrument; îmbrățișare; a împinge; îndeletnicire; întreg; întuneric; învățat; joc; legătură; limbă; lovitură; a lua; lucra; lucrătoare; mașină; mătură; mea; membră; mijloc; milostenie; mîini; mîncare; mînuță; multe; muncește; mușchi; neclar; negru; nuntă; obiectul muncii; ochi; de om; parte; păr; pîine; poker; pom; posibilitate; pumni; puternică; rană; rea; respect; salut; de sare; scriu; scurtă; singur; singură; sîrmă; slabă; stilou; stînga (scris); supozitoare; tată; trădare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]