1,014 matches
-
02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti Amin!" Întregul ritual stă sub semnul unui creștinism înțeles într-o manieră populară, tradițională. Dumnezeu, sfinții, îngerii și mai ales Maica Domnului sunt chemați să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti Amin!" Întregul ritual stă sub semnul unui creștinism înțeles într-o manieră populară, tradițională. Dumnezeu, sfinții, îngerii și mai ales Maica Domnului sunt chemați să ajute, să protejeze, să ocrotească și să miluiască persoana cu probleme. Faptul că ritualul se derulează într-un context creștin, că a împrumutat formule și ziceri din rugăciunile și rânduiala creștină ne face să credem că ceea ce prezentăm aici este o rămășiță târzie a unor străvechi ritualuri magico-religioase
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sî pleci undeva diparti. Îți chică sculili. Sî duc sculili meli di la mata. Doamne (scuipă)" "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești" (face cruce cu secera în agheasmă) Această secvență arată cum nu se poate mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele posibilități de a afla ce spun semnele. În ultimă instanță, pentru o mentalitate magico-religioasă, lumea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a-i chema la noi, fiindcă de la dânșii nu ne poate veni vreo vătămare, ci de la noi mai ales aceia vor avea folos. Deci ce, zici tu, oare nu trebuie a urî pe cei necinstitori? Nu a urî, ci a milui. Dacă tu îl vei urî, cum vei putea întoarce cu ușurință pe cel rătăcit? Cum te vei ruga pentru cel necredincios? Cum că trebuie a ne ruga și pentru necredincioși, ascultă ce spune Pavel: Rogu-te mai înainte de toate să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe el. Prin urmare dacă nu adăuga omul și credința lui în Dumnezeu nu află folos. Deci nu da ca motiv de a nu face nimic, că ai pus asupra altuia întreaga povară a ta. Ieremia crezând că Dumnezeu va milui pe popor, s-a rugat pentru el. Dar fiindcă acesta nu și-a adăugat și credința lui, el n-a fost ascultat (Ier. 11, 14). N-avea Ieremia credință? Ba da. Ea era ca cea a celor ce l-au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
față de orice conștiință omenească înaintea luiDumnezeu” (2 Corinteni 4, 2); „Dumnezeu este Lumină și nici unîntuneric nu este în El” (1 Ioan 1, 5). Așa se înțelege rugăciunea pentrupărtă șia la Lumina Sa: „Luminează Fața Ta peste noi și ne miluiește” (Psalm 66, 1) ceea ce înseamnă ungerea rănelor cu „untdelemnși vin” (Luca 10, 34), „har și adevăr” (Ioan 1, 17). „A nu răsplăti răulcu rău” (Romani 12, 21) înseamnă a lua de la Hristos „aur lămuritîn foc” (Apocalipsa 3, 18) de dincolo de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Nicodim Aghioritul, Deprinderi duhovnicești, Editura Episcopiei Or-todoxe Alba Iulia, 1995, pp. 309-310. footnote>. Referindu-se la conținutul judecății, Sfântul Grigorie Sinaitul arată că ea se va face „pentru îndreptarea prin pedepse și după fapte,pe unii pedepsindu-i, pe alții miluindu-i, dând ca răsplată unoracununile, altora chinurile. Din cei pedepsiți, cei dintâi sunt cu totulnecredincioși; cei de-al doilea, credincioși, dar fără râvnă, de aceea seși pedepsesc cu iubire de oameni. Iar cei ce s-au făcut desăvârșiți,fie în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cădelnița pregătită cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să străbată cărbunii aproape stinși, în cadența cuvintelor, părintele Ioan împrăștia fumul sfânt peste capetele plecate ale credincioșilor veniți de departe la slujba noastră, Doamne miluiește! Doamne miluiește! Simțind mirosul de tămâie, trupul înveșmântat cu culori țipătoare al Floarii din Drăgosteni, prăvălit înaintea altarului, se scutura greoi de toate păcatele lumii sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, VIII Scriu din deznădejde acum, atâta lume în jurul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să străbată cărbunii aproape stinși, în cadența cuvintelor, părintele Ioan împrăștia fumul sfânt peste capetele plecate ale credincioșilor veniți de departe la slujba noastră, Doamne miluiește! Doamne miluiește! Simțind mirosul de tămâie, trupul înveșmântat cu culori țipătoare al Floarii din Drăgosteni, prăvălit înaintea altarului, se scutura greoi de toate păcatele lumii sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, VIII Scriu din deznădejde acum, atâta lume în jurul meu și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aici e mai mult decît jaful unei bande de psihopați. El ar putea fi acela care să rezolve cazul, să i-l sufle lui Exley și să tragă sforile ca să-l ajute pe Stens. Ceea ce Însemna că: N-o să-i miluiască pe cei de la Moravuri cu indiciile despre materialele porno. N-o să-i dea dovezile lui Dudley. O SĂ FIE DETECTIV - ȘI NU SPĂRGĂTOR DE CAPETE - PE CONT PROPRIU. Își făcu singur curaj cu vorbele unui bețiv: Nu mai ești omul independent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de cânepă, împletită cu două ierni în urmă de femeia lui, Iustiniana. Geaba temenele! spuse el, a doua oară, cu glas șoptit, descriindu-și în tăcere scena cu fostul primar al Goldanei, Păun cel blajin, care cununa și boteza și miluia, pe tot creștinul, ce-i bătea la ușă. Păun cel blajin ajunsese să aibă de fini și de fine, cam pe jumătate dintre locuitorii Goldanei și peste jumătate din calicimea de la Cotonoaga. Geaba temenele! cugetă iar Petrea Păun, fiindcă vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lor, îngăimând iscusite și viclene tânguiri, a fost cel care i-a eliberat imaginația. După o primă manifestare a unei vrăjmășii prefăcute, îi zise, la fel de răstit: Nu-ți dau bani, minoritarule! Dar cu o băutură bună, tot am să te miluiesc, pramatie. Miluiesc, oricând, pe unul ca tine, cu o băutură ca lumea, fiindcă știu că setea năprasnică îi căznește fără cruțare pe niște linge-blide, cum ești tu! Cu mirare, basarabeanul cel cu ochi triști pe figura-i de resemnat rebel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iscusite și viclene tânguiri, a fost cel care i-a eliberat imaginația. După o primă manifestare a unei vrăjmășii prefăcute, îi zise, la fel de răstit: Nu-ți dau bani, minoritarule! Dar cu o băutură bună, tot am să te miluiesc, pramatie. Miluiesc, oricând, pe unul ca tine, cu o băutură ca lumea, fiindcă știu că setea năprasnică îi căznește fără cruțare pe niște linge-blide, cum ești tu! Cu mirare, basarabeanul cel cu ochi triști pe figura-i de resemnat rebel și Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la capăt. Am rămas fiecare pe gânduri, seduși de idee, chiar dacă măcinați de Îndoieli. Repulsia noastră, probabil ridicolă, față de căile bătute ale literaturii, oroarea că vom ajunge și noi să ne bucurăm că apărem Într-o revistă, că cineva ne miluiește cu o cronică, teama rușinoasă că, vai!, va trebui să umblăm după sponsori ca să ne apară neprețuitele volumașe, toate se amestecau cu Încrederea, poate la fel de ridicolă, că vom reuși să ne impunem altfel. Cum, nu prea știam. Deocamdată n-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
bună înțelegere. Arată nunta lor cinstită, ferește patul lor neîntinat. Binevoiește să-și petreacă viața lor fără prihană. Și-i învrednicește pe dânșii să ajungă bătrâneți fericite, cu inimă curată împlinind poruncile Tale. Că tu ești Dumnezeul nostru, dumnezeu care miluiești și mântuiești, și Ție slavă înălțăm, Împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor." În timp ce privește zâmbind spre Viorel, versurile din "Nunta Zamfirei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
românește măcar, s-a urcat la un milion, de ce se uită? Pentru veacul al 17-lea și al 18-lea nu răspundem noi, căci Radu (Leon) Vodă descrie activitatea străinilor din acele timpuri în vorbe mai energice decât ale noastre: Miluind Domnia Mea pe oamenii străini cu boierii și slujbe, începură a face și a adăoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei Mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sunt de mare pagubă. Am căutat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor? Ce le pasă acestor venetici cum merge țara daca specula merge bine! {EminescuOpXII 493} ["POATE DA, DAR POATE NU. "] 2264 Poate da, dar poate nu. Poate că s-ar putea zice ceea ce scria Radu Leon Vodă la 1669 că miluind Dominia mea pe oameni străini, pe greci, începură a face și a adaoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sânt de mare pagubă. Aflat-am Domnia mea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziua Pătimirilor Domnului, ziua când Mântuitorul Și‑a dat sângele și a suferit răstignire pe cruce pentru noi și pentru mântuirea noastră. Mai ales În această zi, creștinii, conștientizând alunecările lor În păcat, roagă pe Mântuitorul Iisus Hristos să‑i miluiască, să‑i ierte și să le facă parte de fericirea cea veșnică. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 67 III.2. Dumnezeu ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută De la bun Început subliniem faptul că mesajul hristic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe fratele său, pe sine Însuși se nedreptățește. Cum este posibil ? Ne Învață unul din exegeții de vârf ai Patristicii, și anume Sfântul cu gură de aur : „Tu singur ai suferit o vătămare nu mică. Că acela care nu‑l miluiește pe cel sărac cu câte ceva, se duce În gheenă, dar oare cel ce‑l vede pe fratele său primejduindu‑se În cele necesare și nu‑i Întinde mâna de ajutor, oare nu va pătimi mai mult decât acela, după cum paguba
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de folos. Ci trebuie lăsat În seama Celui ce a zis : «Știe Tatăl vostru Cel ceresc, cele de care aveți trebuință, Înainte de a‑I cereă (Matei 6, 8). Deci roagă‑te lui Dumnezeu, zicând așa : «Stăpâne, sunt În mâinile Tale, miluiește‑mă după mare voia Ta și, dacă Îmi este spre folos, vindecă‑mă În grabăă. Același lucru roagă‑i și pe sfinți să‑l ceară și crede, fără să te Îndoiești, că va face ceea ce Îți este de folos. Și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
părinții duhovnicești la boală 165 măcar În parte sensul pozitiv al suferinței, care i s‑a dat ca să‑și ridice firea din păcat și din patimi, În durere mulțu‑ mește astfel lui Dumnezeu pentru că l‑a iubit și l‑a miluit prin sfânta Lui pedagogie. Mulțumirea este prin ea Însăși aducătoare de bucurie. În Pateric, ni se istorisește cum un părinte rus, pe nume Tihon, Îmbunătățit duhovnicește fiind, era convins că durerile și necazurile curăță și lustruiesc omul, și că nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nume Tihon, Îmbunătățit duhovnicește fiind, era convins că durerile și necazurile curăță și lustruiesc omul, și că nu e nimic mai mare decât aceasta, nici chiar rugăciunea lui Iisus. El susținea pe bună dreptate „că rugă‑ ciunea «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑ne pe noiă valo‑ rează o sută de drahme 205, dar «Slavă lui Dumnezeuă valorează o mie. Prin aceasta a vrut să spună că lauda adusă lui Dumnezeu e mai valoroasă decât orice altceva, pentru că de multe ori oamenii spun
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
oraș, există cineva asemenea ție, un medic care dăruiește din prisosul științei sale celor nevoiași și care cântă În fiecare zi Trisaghionul (cântarea Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 251 «Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără de moarte, miluiește‑ne pe noiă - n.n.) Împreună cu Îngerii”269. Se prea poate ca aceasta să fie sursa de inspirație pentru acele sin‑ tagme prin care credincioșii noștri Îi numesc pe medicii buni, de vocație, competenți, animați de iubire, care știu să le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de la serviciu niște mătănii (albe și ele, ca să nu se observe), iar când merg cu ceilalți doctori pe la bolnavi pen‑ tru vizita medicală de fiecare zi, fără să știe doctorii de lângă mine, să spun de câteva ori «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑L pe robul Tău ...ă, robul lui Hristos fiind urmă‑ torul bolnav care așteaptă să fie consultat ? Este un lucru binecuvântat sau este o parodie a rugăciunii inimii, care, În realitate, se face trecând prin anumite stadii, după o pregătire
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
părți. Prima parte reprezintă chemarea numelui lui Dumnezeu, «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeuă, care este o doxologie, prin care Hristos e recunoscut ca Domn și ca Fiu al lui Dumnezeu. Cea de‑a doua parte este rugăciunea propriu‑zisă : «miluiește‑mă pe mine păcătosulă. A doua parte trebuie rostită diferit față de prima. Prima parte trebuie rostită rar, În stil doxologic, iar ce‑a de‑a doua parte o spunem ca pe un plâns. Cuvintele «miluiește‑mă pe mine păcătosulă trebuie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]