820 matches
-
în pahare: pauză în care nimeni nu e în stare să intervină). Totuși, Ilie Popescu nu se cantonează în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași gesticulație mimetică, exercițiu și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
momentul În care literatura Își constituie un corp, primește corpul pe care va putea de-acum experimenta: se sustrage imperativului reprezentativității, se Închide asupra ei. Se Închide? Ușor de spus, greu de demonstrat Însă. Poezia se sustrage mai degrabă esteticii mimetice care nu-și Îndeplinise promisiunile sau, mai indulgent, dădea senzația că nu și le va putea Împlini niciodată. Schimbările de paradigmă În științele umane sînt mereu preventive, acțiunea lor este profilactică și În acest proiect profilactic stă legitimitatea lor. Literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de Gilles Lipovetsky În 1983. Acum, Însă, o astfel de scriitură nu mai distona cu ethosul cititorilor, de aceea ea s-a instituționalizat ușor. Cu alte cuvinte, Barthes greșea cerînd literaturii să accepte transcendența socială, ceea ce echivala cu păstrarea principiului mimetic care se aflase mereu la baza prozei literare. Istoria literaturii franceze din anii 1950 pînă În anii 2000 este și una a amenajării unui spațiu al transcendenței care să fie cît mai departe situat de acela unde transcendența În raport cu textul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
romanul realist francez de astăzi, imaginea societății occidentale trimite la o altă imagine: exces și simulacru. Excesul este al semnelor - mărci publicitare, cuvinte ca tot atîtea semnături pe cecuri În alb, iar simulacrul al gesturilor și relațiilor (inter)umane - interesate, mimetice, uneori disperate. Romanul francez contemporan este, În componenta lui realistă, platonician: el deplînge moartea realității urmată de domnia umbrelor, convocîndu-le În mod paradoxal pe ultimele pentru a acoperi lumina unui soare artificial: este ceea ce și-a propus Pascal Quignard În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o sintagmă sonoră poeziei lui Valentin Talpalaru, aș opta pentru "singurătatea alergătorului de cursă lungă". Discret și cumpătat inclusiv în frecvența aparițiilor editoriale, indiferent la toate módele poetice mai mult sau mai puțin perisabile la care majoritatea versificatorilor aderă, desigur mimetic și neconvingător, Valentin Talpalaru își poartă, fără a sângera vizibil, "orgolioasele mele tristeți" (între care, probabil, și cea determinată de tratamentul injust al criticilor moldavi de prim rang, în ale căror grații cu siguranță nu se află), refuzând totuși constant
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la funcția de pauză descriptivă cînd, de exemplu, descrierea povestește o experiență perceptivă, putînd avea, chiar atunci cînd statutul său în raport cu diegeza este de pauză, funcții diverse: decorativă (descrierea "scutului lui Ahile"), explicativă sau simbolică (portretele la Balzac), de credibilizare mimetică sau de indexare ideologică. Descrierea permite în toate cazurile o transformare a orizontului de așteptare a cititorului și crearea unei competențe de lectură specifice care nu mai vizează pur și simplu structurarea logică și semantică a acțiunilor, ci mai degrabă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe de o parte, pentru personaj, în acțiunea sa de a lega buchetele, pe de altă parte, pentru narator, în acțiunea sa de a le descrie. Se demonstrează aceasta și în descrierea buchetului care, prin compoziția sa, este o prezentare mimetică a întîlnirii celor doi îndrăgostiți (de la inocența primelor flori la tumultul celor din urmă, ce precedă apariția macului masculin), avînd o finalitate care incită, subliniată de comentariul naratorului. Știind că astfel comparatul (femeia) și comparantul (vegetalul) își schimbă în permanență
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înmulțesc bureții aceia fini care prețuiesc pînă la o sută cinzeci de franci [...]. J. Verne, p. 224 O altă marcă a adaptării discursului științific la cel literar, care ia forma, la nivelul textului, a unei secvențe enumerative ficționale, este recursul mimetic la practica citațională. Ea este direct folosită de personajul-narator (J. Verne), sau prin intermediul unui discurs raportat autorizat (G. Flaubert). (23) Printre ei am observat mai multe specii, pe care nu-mi fusese dat să le văd pînă atunci. Voi aminti
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În timpul căldurilor, apa scăzînd, lăsa goale pînă-n temelii, zidurile grădinilor care aveau o scară cu vreo cîteva trepte ce coborau în rîu. Apa curgea fără zgomot, repede și rece, înghețînd parcă privirea [...]. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 83 Se numesc "mimetice" descrierile a căror funcție, unică sau principală, este de a pune povestirea într-un cadru, spațiul-timp în care actorii interacționează. În funcție de genurile narative, descrierea cu funcție mimetică ocupă un loc mai mult sau mai puțin important. Se știe că în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și rece, înghețînd parcă privirea [...]. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 83 Se numesc "mimetice" descrierile a căror funcție, unică sau principală, este de a pune povestirea într-un cadru, spațiul-timp în care actorii interacționează. În funcție de genurile narative, descrierea cu funcție mimetică ocupă un loc mai mult sau mai puțin important. Se știe că în povești, formulele canonice " Era odată ca niciodată...", "A fost odată..." introduc un anumit tip de verosimil ce se caracterizează printr-o nevoie de universalizare și de tipizare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
societăți, a unui fenomen cultural, a unui paradox filosofic sau cosmic, în aspectele lor cele mai concrete, imitînd viața (fără de care romanescul ar lăsa loc pentru ceea ce se numește prospectiv, 1971, p. 110). Două roluri majore pot fi atribuite descrierilor mimetice, în cazul genului romanesc "realist": 1. construirea spațio-timpului povestirii, "cronotopul" său (Bahtin, 1978), "autoreferința" sa (Arrivé, 1972), "socialitatea" sa (Duchet, 1973); 2. prezentarea actorilor povestirii. În ambele cazuri, efectul căutat este cel de realitate și, de aici, cel de adevăr
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere urdu, erau miei și oi cu burțile umflate și înnegrite de muște care bîzîiau [...]. Căutarea "efectului de real" poate lăsa locul unei producții de enunțuri autonome: descrierile mimetice. În general de mare întindere, aceste descrieri introduc operații pe care le vom defini în partea a doua a acestei lucrări (afectarea, aspectualizarea etc.). C. Funcția semiozică Cu toate că majoritatea teoriilor realismului au lăsat loc capcanelor referențiale, supraestimînd funcțiile matezice și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
esență, de a face ca și textul, prin enunțurile sale, să participe la diegeză, dînd astfel iluzia priorității ei și a puterii de emanație. J. Neefs, p. 470 Revizuirea lui Flaubert confirmă acest lucru, descrierile întrețin mai puțin o relația mimetică cu referentul real decît o relația diegetică cu contextul ficțional. Va fi suficient să activăm aceste proceduri de intratextualitate 20 pentru a realiza descrierile productive pe care le vor sistematiza Proust și alți cîțiva romancieri moderni. Toți acești scriitori au
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
70, 74, 76, 78, 125, 141, 147, 149, 218, 219, 229, 232 metonimie 63, 68, 147, 149, 154, 156-158, 181, 203 micro-propoziție 46, 47, 93, 96, 98, 99, 103, 107, 108, 112, 113, 143-149, 151, 154, 156, 167, 180 mimezică / mimetică (descriere) 42, 44, 45 mimezică / mimetică (funcție) 34, 41, 45, 56 mnemonică (descriere) 26, 27, 30, 93 N narativizare 36, 96, 167, 174, 181, 183 O omogenitate 11, 103, 103, 168 organizatoare (elemente) 48, 94, 229, 230 orientare argumentativă 11
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
147, 149, 218, 219, 229, 232 metonimie 63, 68, 147, 149, 154, 156-158, 181, 203 micro-propoziție 46, 47, 93, 96, 98, 99, 103, 107, 108, 112, 113, 143-149, 151, 154, 156, 167, 180 mimezică / mimetică (descriere) 42, 44, 45 mimezică / mimetică (funcție) 34, 41, 45, 56 mnemonică (descriere) 26, 27, 30, 93 N narativizare 36, 96, 167, 174, 181, 183 O omogenitate 11, 103, 103, 168 organizatoare (elemente) 48, 94, 229, 230 orientare argumentativă 11, 91, 99, 100, 101, 114, 115
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deopotrivă în mediul său familial, etnic, regional și în filiația mitologică / reală care îl leagă de Națiunea sa. Această identitate, înrădăcinată într-o Glie-Mamă, se nutrește dintr-o Istorie foarte bogată în Încercări și Biruințe, care provoacă suferințe și bucurii mimetice ce întăresc identificarea cu Patria. În același timp, amenințarea istorică a Dușmanului joacă un rol decisiv în cristalizarea și exaltarea identității naționale; ea leagă existența Națiunii de cea a cetățeanului în chestiuni de viață, de moarte, de libertate, de înrobire
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și lumea fizică). Opera literară se alcătuiește prin convergența a două planuri solidare: planul formei (planul expresiei, lumea verbală) și cel al conținutului (planul semnificațiilor, lumea semantică). Reunirea celor două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de tonalitate rustică, deci o poezie minoră, cu o tematică sentimentală. Dorul, tristețea, jalea sunt însă exprimate incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea acestor simboluri cu un spațiu comun, banal (lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din care a fost alungat. El nu idealizează și nu divinizează numai animalul, ci se identifică cu animalul divinizat, îl mimează, crezînd că va dobîndi, că va recupera prin simpatie magică forța senină a spiritului instinctiv care animă animalul. Magia mimetică precede magia imploratoare. Dar pe lîngă liniștirea și încurajarea de ordin sugestiv pe care le conține deja forma aceasta a celei mai primitive magii, ea rămîne practic inoperantă. Animalul, deși divinizat imaginativ, se dovedește adesea a fi în realitate extrem de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în mod digital este definită prin topologii specifice de prezență, acțiune și intervenție, de la experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la subiectivități extinse și repotențate local. Acest tip de naturalism digital este o formă mimetică de simulare (întâlnit în jocuri pe computer, în filme de animație digitală, în simulările de zbor sau în simulările medicale ale trupului și ale creieruluiă, cu ajutorul căreia spațiile sau experiențele naturale sunt redate prin simbioza om-calculator. Natura și naturalul sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașina. Deși acest test nu a fost trecut de nici un calculator, din cauza dificultății încorporării cunoașterii de bun-simț într-o mașină, a stârnit numeroase semne de întrebare, entuziasm și critici acide. Inteligența mașinală este pentru Turing o imitare sau o reprezentare mimetică și pragmatică (nesemanticăă a inteligenței umane, perspectivă continuată în numeroase discursuri și practici ale analogiei ordinator-sistem nervos, de la compararea componentei de stocare a informației în ordinator cu organul memoriei până la metafora creierului artificial. Printre primii cercetători care au diseminat terminologia
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reușesc creierul și simțurile umane, capabile de a percepe concretul. Chiar dacă, datorită algoritmilor genetici sau rețelelor neuronale, există programe care interacționează cu mediul, dobândind o anumită autonomie și capacitatea de autoorganizare și de autoreproducere, „inteligența” lor este considerată sterilă și mimetică, lipsită de originalitate creatoare, de conștiință de sine, de dorință sau de intenționalitate. Redusă la rangul de obiect și privată de trăsăturile subiectivității, mașina computațională este descrisă în termeni strict operaționali, în ciuda tuturor metaforelor vitalismului și ale cognitivismului. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
eroul poate fi superior, egal sau inferior (prin natura sa, ori prin măsura capacității sale) semenilor și/sau mediului înconjurător și descrie cinci moduri: (1) mitul (superior amîndurora prin natura sa); (2) romanțul (superior amîndurora prin măsura capacității sale); (3) mimeticul superior (mai presus decît semenii, dar nu decît mediul înconjurător, prin măsura capacității sale); (4) mimeticul inferior (egal cu semenii și cu mediul înconjurător); ironia (inferior semenilor sau mediului înconjurător). ¶Frye 1957 [1972]; Todorov 1966 [1972a], 1981. mod dramatic [dramatic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și/sau mediului înconjurător și descrie cinci moduri: (1) mitul (superior amîndurora prin natura sa); (2) romanțul (superior amîndurora prin măsura capacității sale); (3) mimeticul superior (mai presus decît semenii, dar nu decît mediul înconjurător, prin măsura capacității sale); (4) mimeticul inferior (egal cu semenii și cu mediul înconjurător); ironia (inferior semenilor sau mediului înconjurător). ¶Frye 1957 [1972]; Todorov 1966 [1972a], 1981. mod dramatic [dramatic mode]. Unul din cele opt puncte de vedere în clasificarea pe care Friedman o operează înlăuntrul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]