1,372 matches
-
veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea, gura obrajii, la care se adaugă elemntele propriei fizionomii. Modificările vegetative oferă indicii relavante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem observa ritmul respirator, pulsul, modificările
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
ea rămâne foarte „teoretică” și necesită a fi tradusă în limbajul clinic cotidian, așa cum am propus când a fost vorba despre copil (Marcelli, 1998). De aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și ideatică, mimica este săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare terapeutul care n-are experiența lucrului cu adolescenții. În cel mai rău caz el poate interpreta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și o multiplicare a comportamentelor simptomatice care apar ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva suferinței depresive sau a suferinței de pierdere: instabilitate școlară, eșec la învățătură, oscilare între atitudinile provocatoare, agresive și atitudinile de reclamare a afectivității. Prezența fizică, mimica este încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui afect depresiv. Începând cu vârsta de 12-13 ani, apar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fumeze destul de mult și a furat bani de la părinți. Vincent poate fi descris cu ușurință ca fiind un adolescent indiferent, nici îndărătnic nici interesat; este liniștit, răspunde întrebărilor laconic și aproape cu regret. În realitate, dacă ești atent, observi că mimica sa este săracă, aproape încremenită, vocea slabă, gestica sărăcăcioasă. Prezintă în mod incontestabil o lentoare psihomotorie, chiar dacă la prima vedere nu se observă nici o tristețe pe fața sa, nici acuze depresive de altfel. Întrebat direct, el recunoaște că este adesea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau din cel de recuperare stabilite de cadrul didactic). La sfârșitul anului școlar, elevii primesc distincții la fiecare disciplină în parte, renunțându-se la premiile globale. Aprecierea nonverbală (ectosemantică) se referă la o serie de secvențe discursive exprimate prin gestualitate, mimică, pantomimă, mișcările unor părți ale corpului, suspendări, tăceri etc. Aceste elemente oferă elevilor întăriri imediate ce determină replieri, reformulări, reflecții, interiorizări etc. cu privire la nivelul unor achiziții sau performanțe școlare. Uneori, degetul ridicat poate semnifica mai mult decât o notă proastă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și gospodine - pe care, ca și tovarășii lui pe alte o sută dintre ele, le violase și omorâse după ce le scosese din hotelul-Închisoare Sanjak, devenit bordel al trupelor sârbești. Și când, În fața tribunalului și jurnaliștilor, Herak istorisise, cu o mimică adecvată, asasinarea unei tinere de douăzeci de ani („i-am ordonat să se despoaie și a țipat, dar am mai lovit-o o dată și și-a scos hainele, așa că am violat-o și le-am pasat-o tovarășilor mei, și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de simboluri. Comunicarea umană reprezintă ansamblul formelor de interacțiune și totalitatea proceselor prin care oamenii partajează informație în cadrul societății și se raportează la mediu. Între celelalte tipuri de comunicare, comunicarea umană se distinge prin unicitate și complexitate: alături de elementele nonverbale (mimică, gesturi, poziții corporale, mișcări etc.) și de cele paraverbale (sunete, intonații, variații de intensitate și înălțime a tonului), în centrul comunicării umane se află limba. Comunicarea umană este o formă de comportament social, dobândit prin învățare. 1.1. Limba În
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte canale decât cel auditiv. Intră în această categorie mimica, mișcările ochilor, zâmbetul, pozițiile corporale, folosirea spațiului, înfățișarea individului în ansamblu, mirosurile etc. Elementele nonverbale se află în diverse raporturi cu comunicarea lingvistică: dublează informația codificată lingvistic, întărind-o (a spune „da” și în același timp a da din cap
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
codificată lingvistic („Șterge praful!” - spune indicând spre birou), dezambiguizează informația („Pune-o aici” - spune indicând primul raft al bibliotecii), substituie elementele verbale (Vine? Îmi răspunse dând din cap în semn că „nu”), schimbă semnificația elementelor verbale (Ești foarte inteligent! - intonație, mimică, privire exprimând contrariul). În afară de faptul că reprezintă 90% din semnificațiile transmise în procesul comunicării, elementele paraverbale și nonverbale, care însoțesc mesajul conștient sau inconștient, sunt prioritare în decodarea semnificației. Dacă vorbim cu o persoană care, în timp ce discută cu noi, se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientează și determină atât conținutul, cât și forma discursului; stilul discursului îmbină elemente de elaborare (presupunând etape anterioare de planificare, concepere, redactare a discursului) și elemente de spontaneitate (oralitate), configurând un stil special, stilul oral planificat; elementele nonverbale (înfățișarea vorbitorului, mimică, gesturi, postări, folosirea spațiului, voce, intonații etc.) au un rol crescut, având în vedere că acestea tind să compenseze distanța relativ mare de interacțiune; etica discursului public este extrem de importantă, având în vedere că scopul vorbitorului este de a influența
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicativă se asociază cu tracul, manifestat în plan comunicativ prin ezitări, false începuturi, idei incomplet elaborate sau abandonate, contribuții verbale scurte, constând în propoziții simple, sărăcie lexicală, anxietate și tensiune comunicativă, expresivitate scăzută, atititudini nonverbale de retragere (posturi „de apărare”, mimică redusă, mișcări puține ale capului și mâinilor). Capacitățile cognitive ale indivizilor sunt date de complexitatea cognitivă a individului și de gradul de anxietate și stres cognitiv. Complexitatea cognitivă reflectă capacitățile individului de abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comportamentul individului rezultă din combinația particulară a tuturor acestor axe. Indivizii care au un stil comunicativ dominant, histrionic, viu, frenetic tind să vorbească mult, să aibă intervenții relativ lungi, să-și întrerupă interlocutorii, să inițieze conversații și teme, să aibă mimică bogată, mișcări ample, să fie asertivi, să folosească un limbaj expresiv, să recurgă la variații de înălțime și intonație, să gesticuleze etc. Indivizii cu un stil conflictual, ostil tind să fie hiperargumentativi și hiperasertivi, să proiecteze în discurs emoții negative
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) sunt elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite acte de vorbire (întrebările, directivele, scuzele, invitațiile, ofertele sunt acte de vorbire care cer
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alocutorului semnale explicite că îi cedează cuvântul (secvențe de apel adresate interlocutorului - vocative, întrebări de confirmare); (iii) să recurgă la un contur intonațional terminal; (iv) să tacă; (v) să-i ofere interlocutorului semnale mimico-gestuale (îl privește fix, îl invită prin mimică și/sau gesturi să preia cuvântul, își relaxează brusc mușchii feței etc.). Accesul la cuvânt nu este însă reglementat de reguli foarte stricte, pe de o parte, iar pe de altă parte, semnalele angajării comunicative a vorbitorului nu sunt univoce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informații suplimentare sau prin exprimarea unor atitudini, emoții provocate de temă. Abandonarea temei se poate face prin întreruperea schimbului verbal sau prin mărci explicite: lexicale (bine, da, asta e, atât am avut de spus), paralingvistice (intonație descendentă, pauză, râs), nonverbale (mimică, gesturi). Există conectori specifici de continuitate (da, apropo, de, ei) sau de discontinuitate (dar, ba da), de ezitare (ăă, păi). Conversația, discuția. Una sau mai multe tranzacții formează o conversație sau o discuție. Conversația este un dialog cu caracter neinstituționalizat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apelativelor care marchează intimitatea discursivă (numele mic) și a persoanei a II-a a verbului (tu); (viii) exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversații fatice, prin operatori discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă la o situație în care un animal comunică cu omul. Descrieți această situație și caracterizați-o punând în evidență trăsăturile sale specifice. Experimentele au demonstrat că maimuțele pot fi învățate să comunice cu oamenii. Prin ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2.7.2. Elementele nonverbale. Elementele nonverbale sunt prin ele însele texte sau se integrează textului verbal, completându-l sau întărindu-l. Individul transmite mesaje celor din jur nu doar prin cuvinte, ci prin întreaga lui ființă: prin înfățișare, privire, mimică, gesturi, așezare în spațiu, acțiuni etc. Înfățișarea individului este percepută prin raportare la idealul estetic al societății. De exemplu, idealul feminin de frumusețe în culturile occidentale este „înaltă și slabă”, în Japonia - „mignonă”, în Africa și Rusia „grasă”, în China
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Cât despre Caragiale, el e de la marginea de jos a rasei noastre, el e un balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic. Indivizii din ramura lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul, construcția unei lumi artificiale, instinctul de lux necesar oricărei mari culturi, compensând mișcarea de regresiune a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
recepție sunt, în general, nonverbale, pentru a se evita întreruperea vorbirii superiorului; când relațiile dintre vorbitori sunt de egalitate, atunci semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei spre sfârșitul replicii vorbitorului curent. Semnalele de recepție pot fi emfatizate prin mimică și gesturi, prin repetiție (da-da-da), prin marcare intonațională suplimentară. Uneori ele sunt integrate în perechea de adiacență printr-un conector specific (păi). În cadrul interacțiunii, accentul cade nu pe rezolvarea problemei, ci pe negocierea relațiilor interpersonale. Conservarea imaginii publice reciproce este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
empatizării nu sunt multe, de obicei succinte (înțeleg, te înțeleg, cred, sigur-sigur, vai), rolul principal revenind elementelor paraverbale și nonverbale (de pildă, confesiunea tristă a vorbitorului îl poate determina pe interlocutor să plângă; bucuria vorbitorului se manifestă la ascultător prin mimica bunei dispoziții și prin râs; exprimarea nemulțumirii de către vorbitor poate determina la interlocutor o mimică a nemulțumirii). Adeseori empatizarea se realizează prin manifestarea interesului față de temă (și, și ce altceva), prin completarea ideilor vorbitorului cu mărturii suplimentare ale interlocutorului în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
revenind elementelor paraverbale și nonverbale (de pildă, confesiunea tristă a vorbitorului îl poate determina pe interlocutor să plângă; bucuria vorbitorului se manifestă la ascultător prin mimica bunei dispoziții și prin râs; exprimarea nemulțumirii de către vorbitor poate determina la interlocutor o mimică a nemulțumirii). Adeseori empatizarea se realizează prin manifestarea interesului față de temă (și, și ce altceva), prin completarea ideilor vorbitorului cu mărturii suplimentare ale interlocutorului în același sens, ca formă de sprijin comunicativ. În planul emoțiilor, cultura română se manifestă prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fiziologice. Din punctul de vedere al psihologiei, se face distincție între „senzații conștientizate” (conscious sensationsă și „schimbări corporale” (bodily changesă. În perspectiva sociologică, aceasta departajare nu are importanță dacă nu se transpune în acțiune socială. 2. Gesturi expresive și acțiuni. Mimica, gesturile și acțiunile semnalează trăirea diferitelor emoții. Unele expresii faciale și gesturi sunt înnăscute, însă pot fi mașcate sau inhibate în interacțiunile sociale. Pentru sociologi, expresiile emoționale înnăscute prezintă o importanță mai mică decât componentele socializate ale emoțiilor și formele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ten (22); albă (11); cap (11); frumusețe (11); ovală (11); palidă (11); frumos (10); obraz (10); rotundă (10); zîmbet (9); senină (8); tristă (8); urîtă (8); înainte (7); înfățișare (7); machiaj (7); corp (6); figură (6); imagine (6); luminoasă (6); mimică (6); nas (6); om (6); privire (6); expresie (5); fină (5); luminată (5); piele (5); verso (5); adevăr (4); aspect (4); expresivitate (4); fată (4); gingașă (4); gură (4); mască (4); moacă (4); parte a corpului (4); persoană (4); trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
esențial; exprimare; ființă; film; fruct; frumos; frumusețe; gingășie; gînditor; gît; greșeală; groapă; gros; gură; guriță; gustoasă; hrănitoare; interes; intră; intrare; izvor; îmbucătură; kiss; largă; leu; leului; libertate; limbaj; lume; lumi; lup; mai; matur; maxilar; măsele; mesteca; a mesteca; mestecă; miere; mimică; minciună; pentru minte; miros; mîncare mîncat; moară; mor; mu-mu; mură; murdar; mușca; mutră; naș; neagră; nedreptate; nimic; obișnuit; ochi; oral; organ bucal; organism; păcătoasă; pămînt; paradox; parlamentar; parte a corpului; parte a feței; pasiune; pene; periculos; peșteră; picătură; piele; pîine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]