1,659 matches
-
cuvânt al administrației din Belgorod, a declarat că sărbătoarea Sfântului Valentin nu are nimic de-a face cu tradiția rusească, iar dacă ar accepta-o ar fi ca și când ar introduce sărbătoarea “Vodka Day”. Valentine's day versus Dragobete Pe plaiurile mioritice, sărbătoarea tradițională pentru îndrăgostiți este Dragobetele, fiul Dochiei, un fel de "omolog local" al lui Cupidonși se ține pe 24 februarie. Cu toate că aceasta este trecută în Calendarul ortodox, ea nu este o sărbătoare strict religioasă, ci provine din zona folclorului
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
Să ne măsluiască votul, Să marcăm alegeri apte Chiar de fals este chivotul. Iar să bântuie tapajul Și grotescul să ne plimbe, Ca să nu avem curajul, Să dorim ceva să schimbe. Vin vampirii că vor sânge, De om blând și mioritic, Chiar de văd că țara plânge Distrusă meteoritic. Vin strigoii să conducă Țara prin halucinații, Prin minciuni iar să aducă Mult prăpăd, jerfitei nații. Să aleagă un președinte Halloweenul e pe fază, Iar românul om cuminte Fără grije se distitrează
HALLOWEEN de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360199_a_361528]
-
dat ocol Și ne-a luat la fiecare... Toți papucii de pe hol. MURĂTURI DE SEZON Așa, ca de sfârșit de an, Spunea un hâtru bun de gură, Îmi bag și soacra la borcan Că-i cea mai bună acritură. EPI-FABULĂ MIORITICĂ Țara noastră, de-o cutreieri, Nu-i nici mare, nu-i nici mică, Dar conține-atâția greieri Că de-a dreptul te... furnică. Citește mai mult MOȘ NICOLAE LA BLOCMoșul cel cu suflet marePe la noi a dat ocolși ne-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
sunet testamentar, o lumină eroică dar și o intensitate a trăirii, a bucuriei de viață, din care însă lipsește revolta și furia, fiind mereu prezentă aspirația spre armonie cu natura și o anume gestică atitudinală amintind de cea a ciobanului mioritic, autentică și de loc cabotină. Sfârșitul ei constituie o răvășitoare răsturnare a echilibrului celor din jurul ei care rămân mereu marcați de această pierdere a unei tinere poete ce repetă parcă paradigma labișiană în variantă feminină prin multe daturi, dar în
RECONSTITUIND PORTRETUL UNEI MARI POETE – MAGDA ISANOS de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359957_a_361286]
-
bună cunoaștere a împrejurimilor localității Ulmeni a fost organizată o excursie în Țara Codrului unde vizitatorii călăuziți de poetul Vasile Morar și de primarul cu nume simbolic, Ioan Călăuz, au avut posibilitatea de a admira frumusețile peisajului de-a dreptul mioritic din Țara Codrului, porțile maramureșene ce au sculptate pe ele chipul lui Iisus și al Mamei Sale, Troița greco-catolică, salvată de distrugere în vremuri vitrege de către spinii din jurul ei, amintind de suferința Mântuitorului în pragul morții. În localitatea Băsești, care
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Român (PMR, la acea dată), director al Direcției Circulație Monetară la Banca Națională și reprezentant al României la CAER. Și acum, iată opiniile președintelui "Institutului Cultural Român" despre România și români, despre Cultura și limba română: GEOGRAFIA ROMÂNIEI: „Radiografia plaiului mioritic este că a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediția 1996, pag.63) POPULAȚIA ROMÂNIEI: „23 de milioane de omuleți patibulari." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediția 1996
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
pe care ascuțimea privirii epigramiștilor nu le scapă din orizontul lor de percepție. Înainte de toate este complacerea în inactivitate a multora care așteaptă posmegii cei muieți. Aluzia la fabula cu greierele și furnica îi sugerează lui Sorin Olariu în Epi-fabula Mioritică un joc de cuvinte foarte reușit pe această temă: „Țara noastră de-o cutreieri,/ Nu-i nici mare, nu-i nici mică,/ Dar conține-atâția greieri/ Că de-a dreptul te furnică.” (p. 10). În consens, Vali Slavu citează ironic
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
și corupția sunt atât de înrădăcinate la români încât individul oricât de energic și de bună credință ar fi obosește și caută zări mai favorabile împlinirii sale. Deloc măgulitoare este Constatarea lui Constantin Iurașcu Tataia cum că „În spațiul nostru mioritic/Prostia-i factor de progres.” (p. 116). Și aceasta merge mână în mână cu credulitatea alegătorilor de care se miră cu subînțeles Laurențiu Ghiță în epigrama Politicieni și popor: „Constat cu mintea uluită,/ Ce om întreg n-ar vrea să
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
tentă Și-atât de mult mă descusură C-abia mă coase-o asistentă. DIVORȚ AMIABIL Să divorțăm civilizat Că doar niciunul nu-i mai breaz: Tu nu mă suferi când sunt beat, Eu nu te sufăr când sunt treaz! EPI-FABULĂ MIORITICĂ Țara noastră, de-o cutreieri, Nu-i nici mare, nu-i nici mică, Dar conține-atâția greieri Că de-a dreptul te furnică! GASTRONOMIE GEOPOLITICĂ Românul nostru, plin de zel, Se-ntoarce astăzi spre Apus: Mai bine Varză de Bruxelles
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI (EPIGRAME) de SORIN OLARIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359771_a_361100]
-
nu s-a gândit ca această capdoperă să fie redată într-un limbaj poetic care să aibă ritm, rimă, forme prozodice fixe și figuri de stil, iar această îndrăzneață încercare iată că ne onorează să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las la o parte faptul că - trecătoare, timide și foarte mici încercări - s-au făcut sporadic în diferite limbi ale lumii, dar numai din cartea psalmilor și a proverbelor ori simple rezumări
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
pagini, m-a încântat. În primul rând am simțit că întreaga lucrare este o incontestabilă și o ambițioasă încercare de a muta uriașul fluviu biblic al Vechiului și Noului Testament de pe tărâmurile sfinte ale străvechii Palestine pe luminoasele noastre plaiuri mioritice. A fost o ambiție auctorială uriașă care, din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar, lingvistic și din
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
și din suflet, de România. Exilul din secolul XX nu este un exil propriu-zis, dar, poate, amintește de diaspora românească din timpul lui Mircea Eliade , Nae Ionescu, Petru Dumitriu. Nu poate fi vorba nici de o „autoexilare” din spațiul cultural mioritic, nici de o „părăsire” a patriei-cuib, ci, mai degrabă, de o „plecare” din plaiul însuflețit de dorul românesc purtat peste oceane în inimile românilor. Îndepărtarea de România îmbină dorul de țară cu dorul, sau, mai exact, cu dorința de afirmare
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
diferite în creația lirică a acestora, a toposului și conceptului, în diferite variante: panteism bucolic, ev de aur, eden restaurat terestru, spațiu arhaic, ca echivalent al înstrăinări, senzualism împerechiat cu serafismul, peisaj transcendent, paradis în destrămare, fond ancestral-primar, panism, spațiu mioritic în care se manifestă unitatea unui eu cutremurat, creștinism revelat și a naturalului cu spiritualul, poveste ca spsțiu securizant, ca limbaj imaginar, unde destrămarea este convertită în transsubstanțiere etc. Descoperim poeți din toate generațiile, de la confratele mai tânăr Ancuța Leonard
MERIDIANE LIRICE SAU DIMENSIUNEA PARADIGMATICĂ A TOPOSULUI LIRIC CONTEMPORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345204_a_346533]
-
ele sfidau logica. Pozițiile respectivelor persoane te năuceau prin aberația conținutului punctelor de vedere exprimate, ce te făcea să te întrebi dacă, la urma urmei, oamenii în cauză sunt sănătoși la cap sau o piuliță discretă le-a descentrat weltanschauungu’ mioritic pe linia trasată de proverbialul bun simț. Zi de zi, dacă ești dornic, poți citi pe internet sute de comentarii ale unor oameni care nu pricep, efectiv, miza unui eveniment și comentează o tragedie sau un act de corupție în
Gândurile mele de militar către domnul Daniel Barbu, fostul meu profesor () [Corola-blog/BlogPost/338376_a_339705]
-
o clipă, că-mi cere să fac sex cu ea. „Dă-m pachetu de țâgări!” Răsplata chinului meu de vânzător a fost un cățeluș: Zăbran. L-am cumpărat din Sibiu, pentru 200 de mărci, de la Ilie Lupu, părintele rasei Ciobănesc Mioritic. Aveam convingerea eronată că e bine să am deja câinele atunci când voi avea oi. L-am luat, așadar, încă din aprilie; de regretat aveam să regret mai târziu. Mă întorceam cu trenul; două studente se jucau cu cățelușul, eu citeam
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
dacă voi ați avut ”bafta” aceasta, eu însă am pățit-o de două ori și nu e amuzant. Acum însă, cu coexistența mix-ului de generații la locul de muncă, cu avântul pe care antreprenoriatul îl ia inclusiv pe meleaguri mioritice, cu goana după resurse specializate - te poți regăsi în una din situațiile de mai jos: Ai rămas fără job dintr-un motiv sau altul, nu contează. Ai +40. Cea mai faină și interesantă ofertă ai primit-o de la o companie
Ai accepta să lucrezi pentru un șef mai tânăr? () [Corola-blog/BlogPost/338983_a_340312]
-
libertății noastre. Fiindcă dacă vorbim despre politică, ne referim la politicieni, iar dacă vorbim despre Justitie ar fi bine să ne raportăm la magistrați în carne și oase. În primul rând sunt oameni, cu toate calitățile si defectele specifice spațiului mioritic, cu nimic mai răi sau mai buni decât noi toți. Dat fiind că, din rațiuni practice, regimurile comuniste au preferat să păstreze formal noțiunea de sistem judiciar precum și aparatul aferent, deși justiția totalitar-comunistă era administrată în stilul ,,Judge Dredd", atotputernicul
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
generații de magistrați, ca să nu mai vorbim de magistrații șantajați/șantajabili, cât și oameni dedicați meseriei, cinstiți și onești. În ce proporție se regăsesc cele două, respectiv trei categorii? În proporția în care sunt specifice trăsăturile de caracter pe meleagurile mioritice, magistrații români nefiind nicidecum niște extratereștri față de obiceiurile pământului. Îți recomandăm Cine a intrat în arhiva SIPA. Ministerul Justiției a publicat lista cu numele celor care au avut acces la documente Un bun indiciu în acest sens ar fi frecvența
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
Noi îi cerem nota de plată doamnei Merkel? Culmea e că, mai devreme sau mai târziu, „nemernica" și „nenorocita" o să plătească, democratic, la cent, pentru deciziile luate, fie ele bune sau rele. Însă nota de plată a candidaților și rămașilor mioritici pomeniți mai sus, ca de altfel și cea a multor altora ca ei, o vom achita noi. Probabil ne putem permite. La nevoie, dacă nu ne ajunge de bacșiș, ne putem încerca norocul în Germania.
„Nenorocita de Merkel!” O întâmplare cu o emigrantă din România care voia să apere Germania de „pericolul islamizării” () [Corola-blog/BlogPost/338473_a_339802]
-
în cazul în care complotul e încununat de succes, lasă un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că, gata, și-a acceptat moartea fără niciun fel de luptă. Din contră. Și spun ”din contră” având în vedere identitatea ciobănașului. Caracterizarea ciobănașului mioritic o aflăm, mai întâi, în raport cu cei doi tovarăși de transhumanță. Aceștia pun la cale să îl asasineze pentru că e destoinic, voinic, are oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați și câini mai bărbați. Mobilul crimei nu este economic (însușirea
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
film. Deopotrivă spectator, regizor și actor, Cristian Tudor Popescu așază meticulos piesele acestui puzzle sub formă de povestiri suprarealiste, articole, relatări și meditații. De la întâmplări absurde la meditații profunde asupra unor teme precum actul creaței, religie și obsesii specifice plaiului mioritic, textele din această carte sunt alese matematic pentru a configura imaginea de ansamblu a unei societăți de plastilină, modelate de religie, comunism, consumerism, iluzia grandorii generată de un puternic sentiment al inferiorității, precum și de acceptarea concubinajului cu absurdul. În textele
Despre Gaudeamus, „Viaţa şi opera” lui Cristian Tudor Popescu şi farfuriile cele bune () [Corola-blog/BlogPost/338666_a_339995]
-
în plata domnului, căci domnul este bogat și se ține de cuvânt (la început a fost Cuvântul, nu?)...Între marginea satului și vârful dealului cu ciuperci, plină de rouă și troscot și holeră, stă o vale (un fel de covată mioritică, cum zice prozatorul Ion Avram), un fel de alfabet al copilăriei (cum zice...am uitat cine zice). Valea se cheamă...Valea Zimbrului. Și e așa de frumoasă, încât îți vine sa-o strigi, și s-o iei acasă, și să
Aici, toate casele sunt la marginea satului () [Corola-blog/BlogPost/339925_a_341254]
-
le-am văzut zeițele cum umblă/ dar ea, mergând, pășește doar pe lut./ Și totuși, jur pe cer, făptura-i rară/ cu nimeni și nimic nu se compară...”. Romanticul român, își găsește termenii comparației mai ales în peisajul naturii plaiului mioritic. În frumoasa elegie Atât de fragedă albul imaculat al florii cireșului devine simbolul sensibilității iubitei:“Atât de fragedă, te-asameni/ Cu floarea albă de cireș,”. Poetul simte nevoia să o înalțe pe femeia visurilor sale, sacralizând-o aidoma trubadurilor medievali: „Și
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
se reculegeau regii Hawaiieni. Aproape că-mi venea s-o întreb pe Hiromi cum de a putut pleca din locul acela? Oare de ce părăsește lumea locurile magice? Nu de alta, dar am și eu oful meu, și eu părăsisem plaiurile mioritice să plec cât văd cu ochii. Nici acum nu știu ce te poate împinge să faci așa ceva. Cu Hiromi n-am vorbit însă despre locuri magnifice, ci despre Watsu. Am întrebat-o ce trebuie să fac și ea mi-a spus ca
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
sânge, ploaia... Când primești o corcodușă...6 iulie 2010”. Autorul a inserat în volum și psalmi laici. Ex. “Psalm”; Psalmii neîncăperii”; “Psalmul contemporanilor mei”; ș.a. Dar și poeme închinate unor poeți clasici precum: Adrian Păunescu, sub genericul “Poeți pe plaiul mioritic”. Așa cum am menționat, Lumina joacă un rol esențial în viața și opera poetului, fără ea, nimic nu ar fi posibil. Frânturi din această Neînserată Lumină găsim pretutindeni în lirica lui, sub forma unor mici bobițe de mărgăritar: “Peste tot ce-
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]