700 matches
-
a încercărilor de unificare a publicațiilor din România (menită să aducă o omogenizare a modului de exprimare a comunității catolice, care era divizată și care a acționat diferit în funcție de viziunea specifică celor două rituri, de etniile existente și de ordinele misionare de pe teritoriul statului român). În prezentarea stadiului cunoașterii istoriografice, a temei propuse, se impune o precizare inițială, care subliniază structurarea subiectului pe trei direcții principale și independente de cercetare (din același timp, complementare, formând o unitate, un întreg), suprapuse pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre) și este împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor, limba în care ele au fost redactate, apartenența la ordinele misionare (Presa în limba română, Presa în limba germană, Publicațiile diecezane, Publicațiile franciscane), un scurt istoric al lor, prezentarea redactorilor și a colaboratorilor. Nu în ultimul rând, facem o analiză comparativă asupra caracteristicilor tehnice (Redactori și colaboratori, Analiza comparativă a publicațiilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să fie un factor de coeziune și de unificare a catolicilor prin presă (ținând cont de diversitatea acestor credincioși în România, mai ales după 1918, când au existat mai multe etnii, două rituri diferite: romano și greco-catolic și multiple ordine misionare: franciscani, iezuiți, dominicani, asumpționiști etc.). Importanța apariției unei astfel de publicații a fost înțeleasă și au existat numeroase proiecte în acest sens, care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu s-a reușit acest lucru decât în mică măsură, cauzele fiind numeroase; totuși, considerăm că principalul motiv a fost incapacitatea de colaborare între diversele autorități ierarhice de pe teritoriul României, care, așa cum am mai menționat, reprezentau rituri, etnii și ordine misionare diferite. Chiar dacă nu s-a reușit crearea unor organisme naționale unitare funcționale care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au existat mai multe încercări în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, câteva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a reușit crearea unor organisme naționale unitare funcționale care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au existat mai multe încercări în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, câteva fiind caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit; prin care s-a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea culturală a credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. 3. Orizont bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării În istoriografia modernă, abordarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspunde criticilor care s-au adus Bisericii. Folosirea acesteia presupune existența unui "public" educat, știutor de carte. La cei care nu au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin clerul și instituțiile create special în acest scop: ordinele misionare, asociațiile de tineri și cele de caritate, învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura creștină și mesajele sale de la autoritatea bisericească și o transmiteau mai departe. Un aspect important a fost și cel al difuzării acestor informații în limbile naționale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965, la sfârșitul Conciliului Vatican II, reprezintă finalitatea asupra viziunii înglobării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
italiene, în urma căruia a contabilizat 474 de publicații (fuseseră 297 cu zece ani înainte): 25 erau cotidiene politice, 145 publicații locale cu caracter religios, politic și social și 177 ziare religioase. Între acestea din urmă, 33 erau ziare marianiste, șapte misionare, 39 culturale, 59 educative și 26 destinate clerului 226. În 1895 mai mulți ziariști de la aceste publicații au creat "Asociația Jurnaliștilor Catolici Italieni", care din 1911 s-a numit "Asociația Presei Catolice Italiene". La începutul secolului, tonul ziarelor catolice a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
puțin educat, doar catolicilor dintr-o parohie, dieceză sau întregii populații a României), limba în care erau tipărite publicațiile (română, maghiară, germană, bulgară), spațiul geografic unde erau difuzate (ce corespundea diecezelor existente), redacția lor (diecezană sau care aparținea unor ordine misionare). Presa religioasă a prezentat viziunea Bisericii asupra societății în sfera spirituală. Ea a fost dispersată, însă nu din punct de vedere religios, ci din perspectiva realităților politice concrete, a sentimentului național și a organizării statului național român după Primul Război
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică era minoritară, iar "Biserica ortodoxă română, fiind religia marii majorități a românilor, este biserica dominantă în statul român"332. În România a existat o presă catolică în mai multe limbi care s-a adresat mai multor etnii, rituri, ordine misionare (franciscanii, iezuiții, dominicanii, asumpționiștii) și unor comunități locale (parohii), regionale (dieceze) și naționale (ziarele apărute în capitală). Evenimentele internaționale organizate de Biserica Catolică în domeniul presei precum Congresul și Expoziția mondială a presei catolice (la care a participat și România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
materiale. Au existat și elemente comune tuturor publicațiilor catolice; odată cu explicarea Evangheliilor și a Bibliei, s-a expus punctul de vedere al Bisericii Catolice. Toate publicațiile catolice au fost supuse unei cenzuri bisericești realizate de episcopi și de conducătorii ordinelor misionare (în cazul revistelor ce aparțineau acestor ordine). Articolele publicate au fost utile clericilor, dar și laicilor. Soluțiile oferite la unele probleme constituiau subiecte de predici, preoții având ocazia de a se informa mai bine și putând transmite apoi aceste informații
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
principal acela de realizare a unității catolicismului românesc, prin presă s-a realizat sau a fost un eșec, în condițiile în care conjuctura din țara noastră a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut oportune și eficace 839. Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și care a reunit întreaga comunitate de presă catolică, cu toate riturile și congregațiile misionare, nu s-a putut realiza fără conlucrarea tuturor instituțiilor ierarhice catolice, care până atunci nu se ocupaseră de același domeniu și care colaboraseră doar ocazional și la cererea sau dispoziția Papei; un motiv în plus ca Biserica să dorească unificarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
printre care și România), statutul catolicilor (prin urmare, și al presei catolice) era mult mai complicat, din cauza condiției de minoritari într-un stat majoritar ortodox, a diversității entice sau de rit, dar și a existenței unui număr semnificativ de ordinine misionare. În consecință, Comitetul organizator a acordat o atenție sporită acestor cazuri, inclusiv României, cerând nunților apostolici să se implice direct în organizare și să propună soluții viabile pentru participarea în bune condiții la eveniment. Secretarul general al Comitetului organizator a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acțiunile susțineau și legiferau viziunea Bisericii cu privire la presa catolică și la rolul acesteia în societatea contemporană și au demonstrat principalele scopuri ale Bisericii referitoare la presă, printre care: unitatea presei catolice, apărarea Bisericii prin presă, continuarea evanghelizării și a activității misionare și a apostolatului în presă, susținerea viziunii Bisericii cu privire la întreaga societate și nu în ultimul rând, stabilirea unui raport cu puterea politică. III.2. Proiectele unui cotidian catolic în România În încercările de unificare a presei catolice din România, un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numai pe perioade scurte de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor de diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a reușit crearea unor organisme funcționale naționale și unitare care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au avut loc mai multe tentative în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, unele caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit, prin care s-a adus o contribuție semnificativă la culturalizarea credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. Organizațiile de presă existente în 1924 au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceste evenimente). Ținând cont de stadiul de dezvoltare a societății românești, de faptul că o parte consistentă a comunității catolice provenea din mediul rural, de particularitățile create datorită existenței a două rituri, a mai multor etnii și a numeroaselor ordine misionare catolice (toate suprapuse peste faptul că România era un stat unde Biserica Ortodoxă Română avea statutul de biserică dominantă), putem afirma că rolul presei catolice a fost unul esențial atât pentru credincioși, cât și pentru clerul catolic. În ciuda faptului că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 1, 1921, p. 1. 636 Sentinela ortodoxă, nr. 4-5, 1932, p. 1. 637 Nu a fost singura revistă cu caracter apologetic și strict propagandistic. O altă publicație de acest fel a fost Cruciada noastră misionară, care descria importanța activității misionare a Bisericii Catolice; aceasta a apărut pentru o scurtă perioadă de timp în anul 1929, ca supliment al buletinului Viața. 638 Sentinela catolică, nr. 2, 1925, p.1. 639 AARC București, dosar 117/1928-1929, f. 83. 640 Idem, dosar 126
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
MEDICINA MEDIEVALĂ OCCIDENTALĂ (SPRE RENAȘTERE) ȘOLILE DIN SALERNO șI MONTPELLIER Medicina bizantină nu a iradiat numai spre Orientul Apropiat sau îndepărtat, numai spre Rusia, stânga Dunării, țărmul Africii de Nord și Sudul Europei. Occidentul a cunoscut-o prin contactele creștine misionare, prin arabii care o preluaseră și ajunseseră cu ea, pentru multe secole în Spania, iar după secolul al XI-lea, prin Cruciade. Occidentul, de la căderea Romei sub germanicii vizigoți, (476) a fost confruntat cu alte valuri migratoare: burgunzi, alamani, franci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
misteriile de la Eleusis, dar Îl lăudase pe nepotul lui, Gaius, fiindcă În Egipt nu Îl vizitase pe Apisxe "Apis", iar În Iudeea nu adusese jertfă la Ierusalim. Limitele ultime ale acestui sistem religios sunt atinse atunci când părțile sale dezvoltă activități misionare intense sau când Întregul sistem intră În criză. Atunci, religia devine scenariul substitutiv pe care sunt reprezentate conflictele economice și sociale. În acest caz, se Înțelege de ce, În criza care a antrenat civilizația din perioada antică târzie, cetățenii romani care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aparțin lui Ramon Lull<footnote Despre Lull, McLean nota că: „Era nativ din Palma (Mallorca) și a scris în catalană, arabă și latină. [...] La vârsta de 30 de ani a devenit creștin fervent și și-a devotat întreaga viață muncii misionare și teologiei. În autobiografia sa, Lull scria că, atunci când a fost convertit, a avut o viziune în care Dumnezeu l-a îndemnat să scrie o carte, cea mai bună carte din lume, împotriva erorilor necredincioșilor. Teoria sa a alegerilor apare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
373-374. Familia Iorga își amintea că Mussolini a făcut după ocuparea Albaniei gestul de a-i permite lui Iorga să continue organizarea școlii sale acolo, dar el a refuzat această onoare 122 Regina Elena i-a oferit un sediu școlii misionare. Memorii, vol. VII, p. 96 123 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor 1 "Neamul românesc", 16, 23 și 25 mai 1940 2 "Neamul românesc", 28 mai, 1,14 și 29 iunie și 25 august 1940 3 "Neamul românesc", 14 iunie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]