2,085 matches
-
loc mistrețul cu colți de argint, din poveste: veniți să-l lovim cu săgeata de foc! Stăpâne, e luna lucind prin copaci, zicea servitorul râzând cu dispreț, Dar el răspundea întorcându-se: Taci... Și luna sclipea ca un colț de mistreț. Din povești provine și Trandafirul negru; "straniul trandafir" (la Baudelaire "laleaua neagră") ia chip din "craniul pur" al grădinarului înecat. Renunțînd la parabolă, în Omul cu compasul Doinaș vorbește în nume propriu, mișcat de "rotirea stelelor în spațiu: medalie de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de îngeri, căutătorul copleșit de prezența realului se zbate între limite și nemărginit, sacralizând firea dar invocând tulburat moartea. Locul natal îl aprovizionează cu simbolisme, cu însemne ținând de pământ, de ape și văzduh, de unde dealul, casele, turmele, taurul, șerpii, mistrețul, cerbul, vulturii, berzele, fluturii; în ordine sonoră obsedează clopotele. Însă metaforele, alegoriile și celelalte sunt expresia "neputinței rostite pe de rost". Singură Muzica sugerează infinitul: "Îmi trebuie un milion de voci / ca să scufund această mare moartă / ce se trezește-n
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se instaurează fulminant o lume părelnică, răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat absurdului, universul dimovian se sustrage sistematic morbidului și macabrului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din coarda unui arc pentru a răpune vânatul. Urma imediat geamătul înfundat al căprioarei sau al mistrețului ascuns printr-un tufiș. În apropiere, urși și lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
insistențele lui Apollo). Trei metamorfoze 1 legate de rătăcirea prin spații sălbatice și de tema iubirii ca vânătoare. În toate cele trei episoade apar pădurea, hăituiala și pribegia, iar în ceea ce-l privește pe Adonis, moartea pricinuită de colții unui mistreț. În Metamorfozele lui Ovidiu, această moarte a lui Adonis - prin reprezentarea mereu reluată a tragicei întâmplări - stă la baza întemeierii de către Venus a unui ritual destinat să perpetueze amintirea durerii și a lamentațiilor frumosului tânăr. Desigur, scena evocată de pictor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
frunze; galben; gravitație; grătar; grîne; de grîu; gunoi; hectar; iarbă verde; un iepure; iluzie; imaginație; imaș; înflorat; înfloritor; îngrădit; întîlnire; lalele; de lalele; legume; lexic; linie; liniștit; loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție", găzduia viața omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un sunet de corn, asemenea eroului din "La Chanson de Roland", dar numai pentru o clipă: "Să suni până mor către cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o lume de fantastic în dimensiunea existenței cotidiene urbane, ea amintește de poveștile populare germane ("Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese"). Fantasticul își face loc în universul cotidian, cu forfota din care se desprind tramvaiele și mașinile ca niște mistreți negri sau ca niște diligențe cu bandiți: Când m-am urcat apoi în autobuz/ Murise dimineața la havuz/ Tot așa se-ndepărtau cu toate/ Tramvaiele algebric legănate". În poezia lui Leonid Dimov, obiectele se metamorfozează ca la suprarealiști; dar fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele", "Balada soțului înșelat", "Balada sinucigașului" (Ioanichie Olteanu). 3 "Stăpâne, mistrețul cu colții ca argintul/ chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci." 1 "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului, 1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Alter Ego" (1970); "Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Editura Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de T. Arghezi), iar destinul singular al omului superior - care, devorat de nostalgia absolutului, forțează limitele condiției umane - este încifrat în poeme alegorice precum Luceafărul eminescian, Noapte de decemvrie de Al. Macedonski, Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu, Mistrețul cu colți de argint de Șt. AugustinDoinaș. Secvențe construite prin alegorizare pot fi inserate și în opera epică sau dramatică, ca în piesa lui Marin Sorescu. IONA: Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din munții Mehedințiului, străbate județele Mehedinți și Gorj și se varsă În rîul Jiu. RÎul Motru nu seacă total nici În perioadele secetoase acest aspect avînd aspecte pozitive pentru agricultură. Fauna este una bogată și este reprezentată de : vulpi, iepuri, mistreți, căprioare, pești, păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C, fiind utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri), potbalul (acțiune farmacologică), pătlagina (ceaiuri, folosită În medicina empirică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sunt doua variante-ambele cu valențe de adevăr. Prima: pe aceste locuri, după cum comfirmă realitatea pădurilor existente și a celor ce au existat cîndva, astăzi Îngropate și carbonificate, se presupune și existența animalelor sălbatice. Cele mai frecvente au fost lupii și mistreții. Pentru ca gospodarii să-și apere vitele de animalele sălbatice, pe lîngă armele de foc care nu erau la Îndemîna tuturor, au recurs la confecționarea de capcane. Așa de exemplu, pe dealul dinspre apus, deasupra de Lupoița, lîngă drumul ce apucă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
naturii faimoasele grohăituri de revedere (în cazul acesta, de adunare). Cinci scurte, trei lungi, cinci scurte, trei lungi, tot grăbind pasul. Și când ajunse la doar câțiva metri de ei, își dădu seama că era vorba de o turmă de mistreți. Animalele de la care Iulius Cezar împrumutase, în Războaiele Galice, curajul absolut, o iau deodată la sănătoasa, bodogănind furioase că s-au lăsat păcălite de om. Găsindu-și, până la urmă, dobitoacele, contesa și-a putut savura din plin dublul succes. Reușise
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nicio clipă: redat sălbăticiei, unul din aceste animale (o femelă de bursuc) s-ar fi întors după câteva luni, într-o seară, să-i zgrepțăne la poartă și să-i prezinte puișorii! Cea mai recentă cucerire a lui este un mistreț pe care l-a primit de la un paznic de vânătoare. Nu un mistreț din aceștia noi, rezultați din încrucișarea cu porcul domestic, care ne-au invadat satele și care nu ezită, când sunt sleiți de puteri, să își curme goana
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ar fi întors după câteva luni, într-o seară, să-i zgrepțăne la poartă și să-i prezinte puișorii! Cea mai recentă cucerire a lui este un mistreț pe care l-a primit de la un paznic de vânătoare. Nu un mistreț din aceștia noi, rezultați din încrucișarea cu porcul domestic, care ne-au invadat satele și care nu ezită, când sunt sleiți de puteri, să își curme goana, așteptând neclintiți asaltul câinilor pentru a-și planta colții în pântecul lor, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aceștia noi, rezultați din încrucișarea cu porcul domestic, care ne-au invadat satele și care nu ezită, când sunt sleiți de puteri, să își curme goana, așteptând neclintiți asaltul câinilor pentru a-și planta colții în pântecul lor, ci un mistreț de Corbières, cu picioare lungi și greabăn înalt, uscățiv, un alergător neobosit. Urmărit de câini, poate parcurge distanțe foarte lungi fără să se oprească măcar o dată. Dar mistrețul ciobanului meu nu alerga atât. Cucerit de dulceața vieții domestice, preferă să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
asaltul câinilor pentru a-și planta colții în pântecul lor, ci un mistreț de Corbières, cu picioare lungi și greabăn înalt, uscățiv, un alergător neobosit. Urmărit de câini, poate parcurge distanțe foarte lungi fără să se oprească măcar o dată. Dar mistrețul ciobanului meu nu alerga atât. Cucerit de dulceața vieții domestice, preferă să se întindă, seara, cât e de lung pe canapeaua din camera de zi și să se uite la televizor cu stăpânii lui. Trebuia să văd asta cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să se întindă, seara, cât e de lung pe canapeaua din camera de zi și să se uite la televizor cu stăpânii lui. Trebuia să văd asta cu ochii mei. Din păcate, în ziua când am ajuns la Muntele Negru, mistrețul lipsea la apel. Cum stăpânul plecase de acasă pentru câteva zile, el profitase de ocazie pentru a se întoarce în codru. "Păcat că n-ai venit mai devreme. Ai ratat ceva. Nu știu unde s-a dus. E primăvară, probabil s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de ocazie pentru a se întoarce în codru. "Păcat că n-ai venit mai devreme. Ai ratat ceva. Nu știu unde s-a dus. E primăvară, probabil s-a dus să caute companie..." * * * Ideea că pe meleagurile acelea ar putea hoinări un mistreț care să fie atât de prieten cu omul încât să se lase mângâiat de el te poate obseda, te poate face să visezi. Îți vine să faci o plimbare prin pădure, în speranța de a-l întâlni. Dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să visezi. Îți vine să faci o plimbare prin pădure, în speranța de a-l întâlni. Dorința de a avea o astfel de experiență este atât de puternică încât te prostește: mă și vedeam întorcându-mă la fermă cu un mistreț pe urmele mele. Dar cu răbdarea treci marea. Într-o dimineață târzie, când ieșisem să iau o gură de aer în timp ce oierul meu își vedea de treabă, tocmai treceam printr-o prerie când am văzut, de departe, un mistreț. Încremenit
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
un mistreț pe urmele mele. Dar cu răbdarea treci marea. Într-o dimineață târzie, când ieșisem să iau o gură de aer în timp ce oierul meu își vedea de treabă, tocmai treceam printr-o prerie când am văzut, de departe, un mistreț. Încremenit la marginea pădurii, se uita cum mă apropii. Să fie oare mistrețul scăpat? Ah, de-ar fi el!... Și, fie ce-o fi, am pornit-o spre el cu pași măsurați, fără grabă, ca și cum gândul că voi întâlni un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
târzie, când ieșisem să iau o gură de aer în timp ce oierul meu își vedea de treabă, tocmai treceam printr-o prerie când am văzut, de departe, un mistreț. Încremenit la marginea pădurii, se uita cum mă apropii. Să fie oare mistrețul scăpat? Ah, de-ar fi el!... Și, fie ce-o fi, am pornit-o spre el cu pași măsurați, fără grabă, ca și cum gândul că voi întâlni un mistreț mare, care se va uita cum un om se apropie de el
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Încremenit la marginea pădurii, se uita cum mă apropii. Să fie oare mistrețul scăpat? Ah, de-ar fi el!... Și, fie ce-o fi, am pornit-o spre el cu pași măsurați, fără grabă, ca și cum gândul că voi întâlni un mistreț mare, care se va uita cum un om se apropie de el, imperturbabil, mi s-ar fi părut cum nu se poate mai natural. Ajunsesem la vreo treizeci de metri de el, iar mistrețul nici nu clipise. El trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]