5,217 matches
-
în ciuda conexiunii biblice favorizate de titlul romanului. Numai suferința mamei îngăduie o asemenea comparație. Altfel, romanul se menține într-un registru banal al vieții, chiar într-o euforie a cotidianității, și nu-și supralicitează niciodată semnificațiile în sens biblic sau mitic. Situația e mai complicată decât am sugerat-o. Dintre cronicarii literari ai momentului, cel mai bine a înțeles-o Valeriu Cristea (cronica lui a fost reluată în volumul Modestie și orgoliu, Ed. Eminescu, 1984, p. 177-182). Au scris foarte bine
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
-le legăturile cu geneza și realizarea romanului ( și, în genere, cu toată opera marqueziană) mi-au ocupat mai bine de două decenii, adică o bună parte din viață, fiind așadar „obârșia” îndepărtată a biografiei pe care am dedicat-o plăsmuitorului miticului Macondo. T.Ș.M.:Pornind de la inspirata caracterizare a lui William Ospina, care afirmă: „Viața lui García Márquez este un labirint care trebuie reconstruit prin lupte și clipe de răgaz, mituri și legende, cânturi și cărți, ghicitori și enigme”, ar
Interviu cu Dasso Saldívar „Am devenit un cititor fervent al Veacului de singurătate“ by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3059_a_4384]
-
spre care pleacă protagoniștii din Șarpele, de la Fierbinți, mânăstirea și pădurea Pasărea din Pe strada Mântuleasa”. Sunt, spune pe drept autoarea, spațiu de evaziune într-o lume paralelă. Așadar, Spațiu narativ și spațiu geografic în romanele generaționiste, Spre o geografie mitică, Bucureștiul insular din Nuntă în cer, Orașul în mișcare sau vehiculele modernității, Fereastra: obiect moderator-discriminator, Peisaj și perspectivă în nuvela Șarpele, Semnele luminii și ale întunericului în Domnișoara Christina - capitolele studiului - sunt etape ale descoperirii unei opere legate de o
Mircea Eliade, altfel by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3066_a_4391]
-
din momentul scrierii lui și cu atît mai mult astăzi. Artificialitatea narației le copleșește pe celelalte; nu există nimic „realist“ în stufoasa acțiune povestită. Locul unic de desfășurare a faptelor - Constantinopolul, dar nu orașul real, ci o cetate mai degrabă mitică, un tărîm de poveste. Nici o posibilitate, la Cantemir, de a identifica exact metropola de pe malul Bosforului. Episoadele petrecute lîngă Adrianopole, pentru a nu mai vorbi de cele de la Iași ori București, se încadrează geografic aceluiași Istambul fantasmatic; de la Iași și
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
viziunea aceasta exotică a lumii balcanice afundate în mit, atemporală și utopică, se găsește amendată de un prezent ce o neagă, un prezent al istoriei, al desacralizării și concretitudinii lipsite de orice anvergură simbolică. Teroarea istoriei, în opoziție cu transcendența mitică a unui trecut fastuos, sunt antinomiile ce conferă poeziei adâncime semantică și semnificație alegorică. Nu întâmplător, tonul ultimei strofe este melancolic și amar, scepticismul se insinuează treptat, într-o lume ce și-a pierdut profunzimea mitică, iar poetul, „martor clipei
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
în opoziție cu transcendența mitică a unui trecut fastuos, sunt antinomiile ce conferă poeziei adâncime semantică și semnificație alegorică. Nu întâmplător, tonul ultimei strofe este melancolic și amar, scepticismul se insinuează treptat, într-o lume ce și-a pierdut profunzimea mitică, iar poetul, „martor clipei”, se retrage în spațiul reveriei elegiace. Farmecul poeziei Martor la porțile Orientului vine din acest amestec inanalizabil între gravitate și spirit ludic, între frenezie vitalistă și scepticism, între mirajul lumii balcanice, desenate în culori și linii
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
sunt împănate - după cum se poate vedea - cu întâmplări hard core, dar și cu viziuni onirice sau halucinații. Totodată, cam ca în Bunavestire a lui Nicolae Breban, narațiunile acestea, cu protagoniști ce par unul și același, scot la vedere schelete culturale, mitice ori de basm (Epopeea lui Ghilgameș, Odiseea, romanul cavaleresc, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Noul Testament etc.). Măreția hipotextelor basculează, și aici, în ridicol și șarjă: de pildă, ceea ce se anunță ca un turnir de arme nu va fi
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
autori, din rîndul cărora nici măcar nu avem certitudinea că Homer a făcut parte. Dar detaliul acesta nu are a impieta asupra Weltanschauung-ului pe care grecii au avut-o atunci. În al doilea rînd, Frenkian se ferește să deosebească concepția mitică de cea cultă a gînditorilor, considerînd distincția inutilă pentru scopul lucrării. Că epopeele atribuite unui rapsod orb stau pe o viziune popular-religioasă sau pe una individual-doctă e o problemă secundară, importantă fiind viziunea ca atare, nu verdictele istorice puse în
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
mai mult, pe măsură ce gîndirea greacă se va ascuți. Deși aparențele pledează pentru această tentă, merită să fim rezervați, chiar și numai pentru faptul că, în filosofie, la fel ca în literatură, nu există progres, iar a spune despre o viziune mitică că e o treaptă rudimentară față de care filosofia va fi un pas înainte reprezintă cel puțin un exces, dacă nu chiar o aroganță. Mitul nu e forma precară a unei concepții pe care gîndirea abstractă ar putea s-o rafineze
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
mult mai ambiguă, în sensul valorizării sale existențiale: nu știi dacă este bună sau rea, o lume a plenitudinii sau a singurătății, a morții sau a vieții, a rătăcirii sau a regăsirii. „Coincidentia oppositorum” - acest deus ex machina al gândirii mitice, pe care de atâtea ori mizează cu succes Eliade în proza sa - nu este sigur că funcționează aici, până la final. Misterul persistă în romanul lui Corin Braga până la sfârșit, dincolo de toate posibilele grile de interpretare (psihanalitică, livrescă), dar senzația de la
Un loc „plăcut” și numai al lor by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4031_a_5356]
-
Cam de pe la mijlocul anilor 1980 în Franța și de pe la sfârșitul anilor 1990 în România, se poate remarca o tendință a istoricilor de a pune sub semnul întrebării personaje și evenimente a căror aură mitică a părut firească și de la sine înțeleasă vreme de secole. Când s-au împlinit 200 de ani de la Revoluția franceză, au apărut primele semne de îndoială cu privire la interpretarea până atunci incontestabilă a evenimentelor de la sfârșitul secolului XVIII. În 2009, mai
Adio miturilor! () [Corola-journal/Journalistic/3935_a_5260]
-
la el.” În cazul său, peisajul care îl fascinează, în viața reală și în creația literară, este teritoriul mlăștininos al bălților de la vărsarea râului Guadalete, cel dintre localitățile Cádiz și Huelva, numit Doñana și devenit în ficțiunile lui imaginara și mitica Argónida. În istoriile literare, José Manuel Caballero Bonald este considerat ca aparținând așa numitei generații a anilor ’50, alături de poeții Ángel González, Claudio Rodríguez, Carlos Barral, Jaime Gil de Biedma, José Agustín Goytisolo, Antonio Gamoneda și de prozatorii Ignacio Aldecoa
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
aud, aflu că și în Palatele de azi, ca și în Curțile lor, mișună încă urmași ai personajelor atât de frumos și de nemilos încondeiate. și totuși, vreau să cred că ultima frază a Doamnei e adevărată. Fiindcă îmi sugerează miticul basm ŤLa Belle et la Bęteť. Suntem niște ,frumoși" care nu ne-am descoperit încă deoarece, datorită unui blestem, am fost îmbrăcați în straie Ťmonstruoaseť, ca prințul din poveste. Și fiindcă, din păcate, încă n-a avut cine să dezlege
Europa by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10042_a_11367]
-
fac loc, Purtați în mâini și-n vânt jucând. De sub foc de artificii Apar măști schimonosite În sinistre edificii De fantome bântuite. Vampiri însetați de sânge, Fioroși rânjesc în noapte, Caninii vrând a-și înfige În tinere beregate. Mistic și mitic se-mbină Într-un coșmar cu eroi vii. Cei înspăimântați se-nchină, Când lângă ei zăresc stafii. Fantome din cimitire, Ca umbre dansând în noapte, Celor ce-s fricoși din fire Le dau reci fiori de moarte. Făpturilor din morminte
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384754_a_386083]
-
existenței sau inexistenței unui lucru: Văzuta-i vreodată pe țărmul de aur cum înflorește ciudatul palmier Talipot? Este o mare coincidență să nimerești chiar în clipa aceea pe țărm. Magistrul își avertizează indirect elevul despre foarte mica probabilitate ca arborele mitic să fi fost văzut de cineva; el însuși nu pretinde că l-ar fi contemplat, mulțumindu-se cu povestiri anonime, și atât de vagi încât nici nu-i pare necesar să-și încheie frazele: Dedesubt mișunau porcii sălbatici însă palmierul
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
de contemplarea Interzisului și pierind în auto-pedepsire, căci ogarii care-l sfâșie sunt prelungiri ale propriului său trup ; toate aceste simțuri se întorc împotrivă-i până a-l face să dispară în sine însuși „ca într-o floare devoratoare”. Personajul mitic putea chiar să nu fie numit - aici el este doar un simbol, precum cercul, fântâna, copacul, crucea, șarpele, steaua. În poemul Nașterea (din volumul Odihnă în țipăt), obsesia simțurilor - parte din interogația mai vastă asupra alcătuirii ființei - se exprimă tot
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Punctul, Preafericitul, Rugămintea, Pumnul). Confruntarea axiologică dintre femeie și bărbat, în dezavantajul crunt al celui din urmă, o întâlnim în proza obiectivă Omule!..., unde, în plus, este prezentă și Dunărea, ca o coloană vertebrală, ca o strajă și o sursă mitică ale peisajului și ale imaginarului din care s-a ivit Apa. Dintre cele cinci ipostasuri, Iubitul - abstract, cu o identitate marcată, dar difuză, supradeterminat fizic, dar numai prin câteva însușiri: „ochi verzi”, „brațe nici groase, nici subțiri”, „degete subțiri și
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
l Yoga Viața ca un zodiac Denumirea de „ZODIAC” provine din limba greacă, unde „zoe“ semnifică viață, iar „diago“ înseamnă a duce, a petrece, a trăi, ceea ce produce interpretarea „a-și trăi viața”, „a exista”. Zodiacul mai are și înțelesul mitic de „cerc al animalelor“, sau „drumul animalelor”, deși zodiacul occidental (Caldeeano-European), pe lângă animale, mai conține figura unei femei (Fecioara), a unui bărbat (Vărsătorul) și a doi copii (Gemenii). Singurul zodiac alcătuit în exclusivitate din animale este cel chinezesc, care ne
Agenda2005-22-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283754_a_285083]
-
ale noastre, aceea este iubirea ascunsă în adâncul inimii și de care noi înșine nici nu avem habar”, scria, în secolul 17, Ducele de La Rochafoucauld. Din acest ungher neștiut al iubirii pornește rapidul spre iubire - simbol al unei proiectate călătorii mitice între Marele Ieri, Veșnicul Azi și Neștiutul Mâine, ca mesager al unei nestinse încrederi în viață, în devenire perpetuă. Închis, prin claritatea expunerii - frumoasa poveste a unui tren cu pasageri care discută cu mare aprindere, gesticulând și schimbându-și vocea
TRENUL SUB MICROSCOP de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384885_a_386214]
-
că acest autor antic, redând concepția mentorului sau spiritual, Socrate, pregătea de fapt opera urmașului sau, elevului sau, Aristotel, cel care poate fi socotit pe drept cuvânt părintele psihologiei, în contextul în care predecesorii săi erau încă tributarii unei gândiri mitice, el ridicându-se la un grad superior de înțelegere și interpretare a vietii psihice, a lumii în general. Fiind pasionată de foarte mult timp de concepția despre dragoste a lui Platon, ilustrata în celebrul dialog Banchetul și găsind preocupări la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
că acest autor antic, redând concepția mentorului sau spiritual, Socrate, pregătea de fapt opera urmașului sau, elevului sau, Aristotel, cel care poate fi socotit pe drept cuvânt părintele psihologiei, în contextul în care predecesorii săi erau încă tributarii unei gândiri mitice, el ridicându-se la un grad superior de înțelegere și interpretare a vietii psihice, a lumii în general.Fiind pasionată de foarte mult timp de concepția despre dragoste a lui Platon, ilustrata în celebrul dialog Banchetul și găsind preocupări la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
că acest autor antic, redând concepția mentorului sau spiritual, Socrate, pregătea de fapt opera urmașului sau, elevului sau, Aristotel, cel care poate fi socotit pe drept cuvânt părintele psihologiei, în contextul în care predecesorii săi erau încă tributarii unei gândiri mitice, el ridicându-se la un grad superior de înțelegere și interpretare a vietii psihice, a lumii în general. Fiind pasionată de foarte mult timp de concepția despre dragoste a lui Platon, ilustrata în celebrul dialog Banchetul și găsind preocupări la
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
el este de acord cu Heraclit, în doctrina realităților inteligibile cu Pitagora, iar în filosofia politică cu Socrate. Dramă vieții lui Platon, data de moartea nemeritata a mentorului sau, dar și propria să formație intelectuală în mod sigur, gândirea să mitică, i-au permis realizarea unei opere cu pronunțate valente literare, ceea ce îi conferă originalitate și măreție. Cele mai cunoscute mituri se referă la dreptate și nedreptate - mitul lui Gyges, la adevăr - mitul peșterii, la dragoste - mitul androginului. Această modalitate de
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
și azi de actualitate după atâtea secole o atare concepție se datoreaza modului pur speculativ al formulării teoriilor platoniciene. Gândirea să psihologică este o încercare de revalorizare a ideilor înaintașilor săi, conformă epocii în care a trăit, în spiritul gândirii mitice a grecilor, este o concepție conservatoare, utopica și psihologizanta. La Platon sufletul are funcția de a fi apetit, motivație organică, rațiunea are funcția înțelegerii inteligente și a stabilirii adevărului, iar energia sau voința sunt sinteză primelor două funcții. În ceea ce privește raporturile
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]