11,487 matches
-
din 28 martie 1633, acelorași rumâni din Șovârliug D.R.H. , vol . XXIV, p. 31, iar peste câteva luni, în 22 iulie, marele ban al Craiovei ,Radu Buzescu împuternicea să ia dijmele din satele Vlăsceni , Stârlbița și Bucovățul și să țină aceste moșii cum le+au ținut și mai dinainte vreme D.R.H, vol.XXIV, p.165. În fine , în aceeași ordine de idei , cităm un document din 30 noiembrie 1635 prin care marele ban întărește mânăstirii cinci sălașe de țigani foști ai
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Arhivele Naționale, București, Mânăstirea Tismana ,mss 330. f.182. 11.Ibidem . 12.Dan Peșia ,art cit .p.359. 13. Cu toate că în secolul al XVIII-lea mânăstirea Topolnița primește încă donații -monahia Evtimia îi dăruiește , la sfârșitul secolului , partea sa de moșie din Gornovița , precum și o vie în dealul Poroina (Arhivele Naționale ,București, mss 330, f.208), situația sa materială se înrăutățește mai ales datorită ridicării pretențiilor moșnenilor din jur - în special neamul Mărgineanu din Marga care prin Giurghi Mărgineanu urmașul lui
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
în dealul Poroina (Arhivele Naționale ,București, mss 330, f.208), situația sa materială se înrăutățește mai ales datorită ridicării pretențiilor moșnenilor din jur - în special neamul Mărgineanu din Marga care prin Giurghi Mărgineanu urmașul lui Staicu de la care mânăstirea cumpărase moșia Știubeiu , se judecă , în 1746 și 1782 -în acest din urmă an mânăstirea se judecă și cu Răduți Sărăcin , Nicolae Răscol și Petre Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Giurghi Mărgineanu urmașul lui Staicu de la care mânăstirea cumpărase moșia Știubeiu , se judecă , în 1746 și 1782 -în acest din urmă an mânăstirea se judecă și cu Răduți Sărăcin , Nicolae Răscol și Petre Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară pe același râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară pe același râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
trece în trecutul visului meu de a o vedea, de a-i admira tren(a)...!...Sigur că da! iată, mergem pe lângă cimitirul din ce în ce mai stăpân pe situație...( Stafie este numele preponderent al oamenilor aici locuitori)...și ne crucim în fața castelului de pe moșia lui Mironescu! și ce alură medievală pe acest domeniu fabulos! și ce straniu fără cusur!...Iată, chiar în acest castel o să stau cu tata, să ne hodinim și să ne adăpostim, mai târziu, peste câțiva ani, când va să vină
Ciomege colosale şi gânduri fericite by http://balabanesti.net/2013/01/28/ciomege-colosale-si-ganduri-fericite/ [Corola-blog/BlogPost/339919_a_341248]
-
în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vrednicul Domnitor Mircea cel Bătrân sau cel Mare și Mănăstirea Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... Introducere sau Prolog Șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
în spiritul unei vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere că numele inițial era Glogoveanu și că cel de Mehedințeanu era un fel de cognomen , de bravură (p. 155). Glogovenii au fost boieri mari -aveau o moșie de baștină, la Glogova în Mehedinți-ultimul posesor al acestui nume fiind colonelui Alexandru Glogoveanu(m. în 1919 la Craiova) unchiul lui Ion Glogoveanu, contemporan cu autorul și care a pus acestuia la dispoziție o serie de documente (C.V.O.p.
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente Glogoveanu Mehedințeanu (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O. p. 156) . Alt document - hrisovul din 20 februarie 1611 de la Radu VV-prin care confirmă lui Lupu moșia Prunișor, cumpărată de la Ilinca, fata Țochii, cu 2800 aspri, document dat în Cetatea Strehăi (unde era atunci refugiat domnul). Prunișorul a rămas în stăpânirea neamului Glogoveanu până la Nicolae Glogoveanu (din generația trecută - sfârșitul sec.XIX) tatăl lui Ion Glogoveanu(C.V.
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Marica, a stolnicului Sârbu din Cerneți (tot boier mehedințean ce și-a vărsat sîngele în luptele lui Mihai Viteazul) dania făcută mănăstirii Tismana (veche necropolă de care se leagă familia Glogoveanu prin importante și permanente danii), anume 1/4 din moșia Erghevița, document în care Marica îl numește pe Lupu nepot de frate. Documentul precizează că aceasta Marica ot Glogova fusese măritată cu Sârbu Mehedințeanu și a lăsat averea nepotului de frate Lupu (după cum rezultă și din documentul Mânăstirii Tismana, pac
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Sf. Spiridon , Editura Universitaria , Craiova, 2008, p. 11-32. 12. Vezi și anexele 1,2 de la sfârșitul cărții, precum și Mite Măneanu , Boierii din Oltenia în secolul al XIX lea, Editura Radical, Drobeta Tr. Severin, 2008, p. 161-225 și passim. Documente despre moșiile și succesorii din sec. XVII ale lui Lupu Paharnicu Mehedințeanu se află și la Arhivele Naționale Drobeta Tr. Severin, Colecția Manuscrise mss 90, f. 4-21 și în Ahiva Istorică Centrală din București în fondul Mănăstirea Tismana ș.a . 13. Constantin C.
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
să cunoască câteva litere, dar nu reușea să lege și cuvintele. Astfel mi-am început munca de ,,învățător” a lui Mihai Stănescu, fiindcă printr-o coincidență și pe fiul bulibașei îl chema tot Mihai, căci se născuse cică pe vreo moșie a regelui Mihai. Nu știu ce a vorbit tata cu bulibașa, însă tata mi-a spus ce aveam de făcut. Bulibașa a scos dintr-un coș de nuiele un abecedar destul de zdrențuit și slinos, câteva caiete curate, însă cu fel și fel
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/None.html [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
conservarea și restaurarea acestor edificii. Am reținut doar trei dintre aceste nestemate arhitectonice, una dintre ele fiind Mănăstirea Strehaia din județul Mehedinți, cu o dublă semnificație, prin ocrotirea ei de către doi domnitori: Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Ajungând stăpân al moșiei Strehaia, Matei Basarab(domnul care a restaurat sau înălțat cel mai mare număr de ctitorii - 45) poruncește în 1645, rezidirea din temelie a vechii ctitorii a boierilor Craiovești, împrejmuirea bisericii cu o nouă fortificație, cu cinci turnuri rotunde. Astăzi, măi
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_constructii_elisabeta_iosif_1374393870.html [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
și Petru din paragraful precedent, doar că pe el nu are cine să-l mai salveze, cine să-l trezească. Și Pavel e prins prea devreme... F.A. 21:17-26, E. White, Faptele apostolilor, cap 38. Anania și Safira își vând moșia, opresc o parte din bani și aduc restul la biserică, spunând că au dat totul. Petru le spune: „Pentru ce mințiți pe Duhul Sfânt? Nu puteați să faceți ce doriți cu banii voștri, să-i păstrați, să-i oferiți? Dar
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Nicodim.html [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
de 72 de ani, murea în frig în odaia băieților din Ipotești pe o saltea de paie putrezită din cauza incontenenței urinare, după o lungă afecțiune „genitourinară” (cancer la prostartă), sub îngrijirea lui Nicolae, care în ultimul timp gestiona și treburile moșiei. De altfel în 1883 Nicolae îi scria lui Mihai: „Tatei i-i mai bine; mai mult smintit la minte, după tipicul său...” La înmormântarea tatălui s-au găsit 600 de lei sub pernă, probabil pitiți de bătrân pentru cele trebuitoare
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
moartea Ralucăi, Eminovici se împrumută de 1200 de galbeni punând garanție Ipoteștii și semnând ca chezași Matei, Henrieta și Aglaia. Banii au fost cheltuiți cu înmormântarea Ralucăi și cu obligațiile față de Drogli privind zestrea promisă. După o judecată cu ginerele, moșia Ipoteștilor la 10 februarie 1878 a fost vândută silit, adică 412 hectare de pământ, pădurea și toate acareturile, s-au vândut cu prețul de 8200 de galbeni austrieci. Din acestă sumă, cumpărătorul Marinivici, mare negustor în Botoșani, a dat la
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
adică încă 2000 de galbeni, iar 4200 de galbeni achitându-se la 1 noiembrie 1878. Deși cumpărătorul Marinovici a devenit proprietarul Ipoteștilor, chiar din momentul semnării actului, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879. După înțelegerea cu Marinovici, Gheorghe Eminovici a rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile între amândoi. După vânzarea Ipoteștilor, Mihai Eminescu s-a simțit ca un dezrădăcinat, de fiecare dată când venea la
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
devenit proprietarul Ipoteștilor, chiar din momentul semnării actului, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879. După înțelegerea cu Marinovici, Gheorghe Eminovici a rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile între amândoi. După vânzarea Ipoteștilor, Mihai Eminescu s-a simțit ca un dezrădăcinat, de fiecare dată când venea la Ipotești se credea un străin, obligat parcă să-și ceară voie de la cineva. O dată cu vânzarea Ipoteștilor, se spulberaseră visurile
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
l-a costat 40 de galbeni și-i mai lasă și o sută de galbeni, partea lui de moștenire din averea părintească. Membrii familiei s-au zbătut cât au putut să repare greșala cu vânzarera Ipoteștilor. Ei voiau să răscumpere moșia, după inițiativa pornită de Eminescu. „Să mă însor- zicea el- ca să pot răscumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristu. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]