4,492 matches
-
de a transmite o imagine nouă, multe firme realizează o declarație a misiunii. Adaptarea mai rapidă este evidentă în cazul firmelor private, medii sau mari, în special cu participare străină. Marile firme care au fost în proprietatea statului și-au modernizat declarația misiunii pentru a arăta că a avut loc o schimbare de stil managerial și de strategie. Chiar și organizațiile publice își redactează o declarație a misiunii, deși este evidentă natura activității lor datorită tipului de organizație sau istoriei lor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sine înțeleasă. Se poate constata că organizațiile tind să se diferențieze prin cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive chiar din primele momente de existență pe baza unui proiect cultural bine articulat. Pe de altă parte, organizațiile vechi tind să își modernizeze și să își adapteze cultura, astfel încât să o transforme într-un avantaj inimitabil. Astăzi se consideră că, alături de competențe sau resurse, cultura organizațională reprezintă un element definitoriu al organizației (al firmei) atât în faza de formulare a unei strategii, ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Germania, Spania, Franța, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Grecia, dar și pe continentul american - SUA, Argentina, Chile, Columbia etc. Prezența firmei la expoziții și în cadrul misiunilor economice exploratorii în străinătate s-a diversificat și s-a accentuat. Materialele de prezentare au fost modernizate și concentrate asupra produselor interesante ale firmei. Acestea au fost secondate de specialiști ai firmei, capabili să transmită semnale clare eventualilor parteneri străini. Firma participă în mod regulat la expoziții specializate în mari orașe din Europa, cum ar fi la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
segmentele societății. Tabelul IV. 4 Sursă: Coca-Cola HBC România Din punct de vedere tehnologic, este sesizabil faptul că sistemul Coca-Cola induce o aliniere tehnologică a fabricilor din România la standardele occidentale de performanță tehnică, productivitate și calitate. Inițial, au fost modernizate fabricile existente („modernizarea” este un eufemism pentru reconstruirea unor fabrici din care mai rămăseseră doar zidurile, cum a fost cazul fabricii de la Brașov), pentru ca apoi să se facă investiții în tehnologii noi, ca în cazul fabricii de la Timișoara. La fel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sarcinile celor vechi, ce nu mai corespundeau normelor de mediu sau celorlalte standarde tehnice. La Timișoara s-a construit o unitate aseptică, în timp ce unitatea de la Brașov a încetat activitatea de îmbuteliere. Unitățile de ape minerale de la Vatra Dornei au fost modernizate, astfel încât produsele să atingă standardele unui produs de clasă, prin conținut, ambalaj și condiționare. În 2006, se află în funcțiune șapte fabrici de îmbuteliere automată la București, Timișoara, Oradea, Iași, Ploiești și Vatra Dornei (două fabrici pentru ape minerale), acompaniate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele de gen a avut un rol important În elaborarea acestor reforme. În final, eugeniștii au susținut două tendințe distincte În Încercarea de a moderniza educația, piatra de temelie a viziunii eugeniste despre progres În România. Prima era reprezentată de efortul de a elibera din ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i mobiliza În acest fel energiile fizice și intelectuale. Cea de-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a modelului clasei de mijloc este ilustrată de perspectiva eugeniștilor asupra familiilor țărănești. O caracteristică a modului de viață al țăranilor era implicarea deplină a gospodăriei În toate aspectele producției agricole, În general pentru că tehnicile și instrumentele agricole nu se modernizaseră Încă. Bărbații și femeile, părinții și copiii Încă munceau uneori cot la cot, alteori În activități diferite, dar Întotdeauna strâns legați de un sistem economic bazat pe venitul familial. De aceea, eugeniștii nu erau doar idealiști atunci când Îndemnau femeile de la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pictate sau gravate pe grinzile, plafonului Turnului. De citit într-un fotoliu „club”, cu un pahar ce armagnac în față savurând și o țigară de foi, lângă focul care trosnește în șemineu... Aceleași texte pot fi găsite și în franceză modernizată în Integrala de la Seuil, sub titlul de Opere complete. Ediția este îngrijită de Robert Barral în colaborare cu Pierre Michel. Inconvenient : totul este într-un singur volum, așadar un număr incredibil de mare de semne pe pagină - textul este împărțit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
includem și teoretizările rolului rețelelor pentru reușita acțiunii colective. Tipul de rețele predominant într-o societate reflectă măsura în care relațiile sociale sunt afectate de forțele pieței și de intervenția statului sau, altfel spus, gradul în care o societate este modernizată, în direcția participării sociale a indivizilor și a independenței de relații familiale. Cetățenia socială invocată de T.H. Marshall (1950), care cuprinde atât îndreptățirile, cât și responsabilitatea participării, presupune defamilializare, adică atenuarea riscurilor sociale fie prin apel la servicii furnizate pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că falsificatorii au avut cale liberă. Mare parte din consumatori nu știu că este imposibil de realizat un vin bun care să se vândă la raft cu doar 10.000 de lei litrul (Constantin, Ușurelu, Bârligă, 2002). După ce întreprinzătorii au modernizat, în ultimii doi ani, capacitățile de productie, au început să-și concentreze eforturile pe promovare, iar efectele nu au întârziat să apară. Directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), Nicolae Telegescu, e optimist, afirmând că: „Pe lângă producătorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că Învățămîntul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată Înaintea societății, care, totuși, o condiționează. În același timp, școala trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea dată, generînd totuși schimbarea, modernizarea. Acest deficit de reflecție contribuie În bună măsură și la schițarea sumară a soluțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În comun, pe terenuri plate și cu formă regulată, marcate de tehnicienii cadastrali, iar recolta ar fi fost predată agențiilor de stat, În vederea distribuției și exportului. Forța de muncă ar fi fost supravegheată Îndeaproape de experți și cadre. Menită să modernizeze agricultura etiopiană și, nu În ultimul rând, să consolideze controlul politic al Dergue, politica a fost, la propriu, fatală pentru sute de mii de cultivatori și, În cele din urmă, chiar și pentru partid. Concluzie „În vremuri pașnice și netulburate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eterniza simbolic prezentul... Ovidiu Pecican: Și ne trezim cu Ștefan cel Mare... sfânt. Marius Jucan: Trebuia să avem și noi, În sfârșit, sfinții noștri domnitori. Cât mai mulți, dacă se poate. Remarc Încă un lucru: felul În care ne-am modernizat privind altfel prin luneta Întoarsă, ori nu, a istoriei. Felul În care de la un moment dat instrumentul cu care căutam locul memoriei, tehnica utilizată pentru a descoperi adevăratul loc al memoriei, a coabitat cu vocea acestui loc, apoi a Înlocuit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conveni să o denumim „spontană” (Pasti, 2004a), tind să construiască un alt tip de societate decât cea dominantă în civilizația occidentală. Aceleași instituții moderne și specifice economiei de piață - cum ar fi contractul economic, împroprietărirea țăranilor și arendarea - care au modernizat economia românească au produs și fenomenul invers, al „neoiobăgiei” (Dobrogeanu-Gherea, 1977), însoțit de o formă de protest social (răscoalele țărănești) care ar fi trebuit, teoretic, să nu mai fie nici necesare, nici posibile într-un societate organizată politic într-un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
interbelică este o perioadă de industrializare în ritm ridicat a economiei, de dezvoltare urbană și de pătrundere pe scară relativ largă a capitalului străin - cu tehnologiile și sistemele sale moderne de management - în economie. Privită din această perspectivă, România se modernizează într-un ritm ridicat, achiziționând caracteristici care o despart de Vechiul Regat. În același timp însă, o nouă tranziție spontană pare să o îndepărteze de obiectivele declarate ale occidentalizării în același fel în care acest proces avusese loc în etapa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
complicat este să respingem un răspuns negativ pe care îl oferă o multitudine de studii cu privire la dezvoltare. Elaborate fie din perspectiva teoriilor dependenței, fie din cea a teoriilor sistemului mondial, ele afirmă în esență că sursa „derapajelor” societăților care se modernizează în raport cu modelul ideal al unei societăți de tip occidental trebuie căutată în Occident și nu în societatea în curs de modernizare. Studii efectuate în lumea în curs de dezvoltare, mai ales în America Latină și în Africa, au dovedit că o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în raport cu dezvoltarea lumii occidentale decât cu dezvoltarea lumii mai puțin dezvoltate. Iar până acum, o astfel de formă a însemnat - într-un număr semnificativ de cazuri - fie menținerea unor caracteristici ale subdezvoltării, fie crearea altora noi, în interiorul societăților care se modernizează. Dar nu există decât motive ideologice pentru a considera că factorul extern este singurul responsabil de eșecurile modernizărilor. Studiile întreprinse dovedesc că până și influența factorului extern în direcția creării de dependențe sau de noi componente ale subdezvoltării depinde de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relație dintre cum muncește un țăran român și cât anume produce el, adică în producția medie de cereale obținută pentru o persoană ocupată în agricultură. Și, până la urmă, asta ne poate da o idee despre cât de mult ne-am modernizat. La recensământul din 1860, deci cu alți 70 de ani înainte de 1930, se înregistrau 2,2 milioane de agricultori în Țara Românească și 1,1 milioane în Moldova, incluzând și boierii (Georgescu, 1995, p. 144). În perioada 1862-1866, ei produseseră
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asemenea eșec sunt majore, și nu trebuie să căutăm decât în istoria României pentru a le recunoaște. Căci toate tranzițiile prin care a trecut societatea românească, în final, au suferit același eșec. Tranziția secolului al XIX-lea a reușit să modernizeze semnificativ România, introducând multe dintre elementele caracteristice ale societăților occidentale, de la sistemul politic și moneda proprie, la căile ferate, transportul public urban și industria modernă, bazată pe sistemul de mașini. A reușit să modifice structura socială creând elite noi - burghezia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe care proletariatul îl ocupa în ierarhia politică nu a afectat semnificativ viața cotidiană în gospodăria lor de muncitori industriali; nici condițiile de muncă, nici veniturile și nivelul de trai nu s-au modificat semnificativ. În timp, orașul s-a modernizat, iar populația a trebuit să se adapteze la schimbări tehnologice, de infrastructură și culturale produse de urbanizare și industrializare, dar asemenea schimbări ar fi avut loc în orice fel de societate, fie ea comunistă sau capitalistă. Doar ritmurile schimbării ar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economic Economia de piață este mult prea lentă pentru a se prelava de viteza și potențialul productiv realizate de revoluția În software, comunicații și telecomunicații. Nici nu este doar o problemă de a găsi noi forme de organizare pentru a moderniza maniera În care sunt conduse afacerile În economia de piață. Mecanismul de schimb al piaței este depășit din ce În ce mai mult din punct de vedere moral. Piețele sunt maniere de operare liniare, discrete și discontinue. Vânzătorul și cumpărătorul se reunesc pentru scurt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
opinie publică, mai mult decât 70% dintre europeni sunt În favoarea unei politici de apărare și securitate comune pentru Uniunea Europeană 67. Dar, așa cum am menționat deja, publicul este mai puțin entuziast când se pune problema creșterii cheltuielilor militare, necesară pentru a moderniza mașina militară europeană. În 2001, suma cheltuită de Uniunea Europeană și OSCE pentru prevenirea conflictelor a fost mai mică decât prețul unui singur avion de vânătoare cu reacție 68. Un studiu făcut de corporația RAND În anii ’90, a estimat că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un ținut ferit de orice formă de poluare. Deși, în anul 1986, ecologia, mai ales pe continentul euroasiatic, nu căpătase încă amploarea pe care o are astăzi în lume. Primejdia era ca insula întinsă din mijlocul lacului să fi fost modernizată, canalizată, bîntuită de cetele barbare de turiști mondiali sau autohtoni, iar toată puritatea locului să se fi dus de rîpă... Dezvolt ce am mai scris mai demult despre călătoria făcută la Ircuțk. Iar de aici, prin stepa buriată, vreo șase sute
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
este cel ce poate să sară din „bunul simț... așa cum sare o maimuță din copacul care a adăpostit-o, deși acesta are încă fructe berechet”, în vreme ce „a trăi, ca toți ceilalți [...] o viață simplă, înseamnă a pierde”. Efortul de a moderniza construcția este evident și în Intermediarul (1983), roman cu multe personaje, în jurul cărora se configurează nucleee narative din care cu dificultate se identifică cel principal. Cu știința autorului, pare că plutește confuzia, alimentând ambiguitatea. Planurile se succedă cu repeziciune și
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
încărcate impun desfășurarea activității sub formă de lecții. Acest lucru imprimă instruirii un ritm mai alert astfel încât profesorii și elevii „să țină pasul” cu programa școlară. Lecția conferă sistematicitate și continuitate procesului de instruire. Ea a evolual și s-a „modernizat”, atât la nivelul obiectivelor și al conținuturilor, prin deschidere către experiența de viață a elevului, cât și la nivelul metodelor și al mijloacelor de învățământ, devenind mai activă, implicându-l pe elev ca subiect al procesului de formare. Tipul de
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]