1,321 matches
-
odată, istoria contimporană toată și libertatea care i s-a dat.“ („Cântec de 23 august“, România liberă, 22 august 1958) „Partidul conduce țara, deci inclusiv literatura. Marelui său mecenat trebuie să i se răspundă cu aprobare și angajare, nu cu mofturi. [...] Partidul a venit iarăși la timp în miezul fenomenelor și ne-a trezit responsabilitatea civică.“ (România literară, 15 iulie 1972) „Căci tuturor ne ești în veci mândria Și conștiința trează luminând Partidul, Ceaușescu, România E tot ce-avem mai scump
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țară în urma unei bâte de miner primite în Piața Universității. Erau vinovați: purtau ochelari de intelectuali. Victimele colaterale ale regimului iliescian s-au înmulțit pe parcurs. Unii n-au mai putut să-și recupereze casele. În definitiv, proprietatea este un «moft». Alții au plecat pentru că au văzut cum fură colegi de partid ai lui Iliescu și nu vor să acopere din taxele și impozitele pe care le plătesc hoția acestora. Alții au fugit pentru că n-au avut încotro profesional. Nepotismele, favoritismele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
paranoia dușmanului de clasă, care te poate pune în situația că, dacă n-ai dușmani, îi inventezi, ca cei responsabili cu reprimarea să nu șomeze. Se zice că lumea învață din greșelile și din ce-au făcut bine alții. Vorbe, mofturi, dom`le! Îmi vine acum în minte o întâmplare cu mult miez din care poți să-ți dai pe seamă și, la nevoie, poți să-ți dai și palme de ciudă și de necaz. Cică Napoleon (era și el mic
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai mult de 35 de ani și nu-mi amintesc să mă fi bucurat de mari avantaje după cum spun unii cunoscători a istoriei moderne. Dimpotrivă, trebuia să fim întotdeauna exemple bune pentru ceilalți, să fim corecți, cinstiți, să suportăm adesea mofturile altora. Aveam un sentiment de rezervă față de cuvântul comunism, acum însă este invers, mă simt flatat.Pentru că realitățile vremii demonstrează că trecutul are alte conotații față de cele postdecembriste,greutățile cu care se confruntă societatea noastră sunt prea multe și insuportabile
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și-n special cu corupția. Ba sub diferite pretexte și parte din militarii armatei noastre trebuie să participe la unele acțiuni riscante care nu interesează națiunea română, producând văduve și orfani de război în timp de pace,doar pentru unele mofturi și orgolii ale unor persoane aflate la conducerea statului. Poate că aceste lucruri vor fi judecate de istorie pentru generațiile viitoare, dacă au avut vreo logică sau pentru că au dorit alții, iar noi,umilii și supușii necondiționat, am semnat tot
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de insomnie, eram foarte sensibil la somn, recepționam orice sforăitură cât de fină era ea. Aveam un program lejer, de școală cu ofițeri de diferite grade, de la toate armele, inclusiv dirijori de fanfare militare,cu tot felul de obiceiuri și mofturi. Pentru mine,programul era cel mai important, după cinci ani de incazarmare cu mâncare la cazan și învoiri cu bilete de voie pentru câteva ore duminica și atunci condiționat. Ei bine ,aici aveam liber de sâmbătă de la orele 12,00
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
6 iulie, hotelul Rossia (Moscova) Nicolae Prelipceanu: „Am sesizat în Literatur Express diferite atitudini față de Europa unită, față de globalizare, care înseamnă pentru noi - cei din Est - colacul de salvare, iar pentru ei - cei din Vest - nu mai mult decât un moft.“ - Nicolae Prelipceanu, ce diferențe - ideologice și estetice - ai sesizat la scriitorii prezenți în Literatur Express? Crezi că există, poate exista un consens, măcar printre oamenii de cultură, privind unitatea europeană? - N-am prea avut ocazia să citesc multe texte ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cel înainte. De aici, pot afirma că am sesizat în Literatur Express diferite atitudini față de Europa unită, față de globalizare, care înseamnă pentru noi - cei din Est - colacul de salvare, iar pentru ei - cei din Vest - nu mai mult decât un moft. - Cum ai găsit țările din fostul spațiu sovietic prin care a trecut Trenul Literaturii - țările baltice, pe de o parte, iar pe de altă parte, Rusia și Belarus? - Deși de la Malbork (inclusiv) în sus, și iar în jos, până la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din clădire și traversez aleea centrală, răscolit de discuția purtată cu Nelu Arbore, căruia, de cînd mă știu, i-am zis Ion, pentru că nici el, pînă să intre la școală, n-a știut că în acte e înregistrat Nelu un moft de-al lui bunică-su, care s-a dus la comună să-l declare după ce a fost, născut. "Mi-e bine!" E sincer, bietul de el, dar ce trist și gol mi-a apărut astăzi!... Omul care se simte bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
unul, ba de altul, în funcție de chef, potență, imaginația perversă sau dorința fiecăreia dintre ele de a ajunge cât mai repede on top, pe culmile unei celebrități care își trăgea seva dintr-o sexualitate așa-zis artistică impusă și acceptată fără mofturi. Câteva secunde de tăcere, apoi un spot publicitar. O pastă de dinți minune, recomandată de toate asociațiile medicilor stomatologi (fără clienți, rosti, amuzat) și o periuță care nu dădea randament decât, bineînțeles, în compania acelei paste cu ingrediente magice, extazul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nume însă Monsignorul culegător de tipografie Destin are insolență a pune ce vrea Domnia - sa, ce-i plesnește prin cap Domniei - sale, nu ce i se dictează. {EminescuOpVII 317} Așa d. e. doamna Lume dictează: Ms. Destin scrie: D-nu PETRICĂ MOFT PETRICĂ Compte MOFT /E/ farsor en gros et en detail om politic COSTEA URLĂ CONSTANTIN URLATORIANO Cu minavetul poete et grand homme de lettres TACHE CARAGHIOZLÎC CONSTANTIN CARAGGIO Comedianț Artist dramatique COLTUC BĂRZEA PRINCE COLTUQUE BARZE Vacari sau în cazul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
culegător de tipografie Destin are insolență a pune ce vrea Domnia - sa, ce-i plesnește prin cap Domniei - sale, nu ce i se dictează. {EminescuOpVII 317} Așa d. e. doamna Lume dictează: Ms. Destin scrie: D-nu PETRICĂ MOFT PETRICĂ Compte MOFT /E/ farsor en gros et en detail om politic COSTEA URLĂ CONSTANTIN URLATORIANO Cu minavetul poete et grand homme de lettres TACHE CARAGHIOZLÎC CONSTANTIN CARAGGIO Comedianț Artist dramatique COLTUC BĂRZEA PRINCE COLTUQUE BARZE Vacari sau în cazul Ministre Secretaire d-etat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
oricând, așa cum s-a întâmplat cu Năstase, așa cum s-a întâmplat cu Voicu. Fragilitatea ei a intuit-o și Voicu. Ascultați-l: „Deci, domn’e, tot ce înseamnă Poliție, Justiție, Parchete e o lume dificilă, e o lume plină de mofturi, de capricii și-s oameni extrem de alunecoși unii! E greu de tot!“. Iar cu ofițerii, foști sau actuali, nu știi niciodată când sunt în misiune pentru tine și când te trădează. A pățit-o pe pielea lui și Năstase. Întrebați
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
De altfel, nici nu avusese cine să i-o facă. Mătușa care-l crescuse fusese o femeie sărmană. Banii pentru covrigul din pauză, caietele de la școală ori tratatele de specialitate din facultate îi câștigase cu sudoarea frunții. De unde bani pentru mofturi? Dacă prefera o muzică, atunci aceasta era muzica populară. Luana se topea ascultând acordurile unor formații pe care el nu le înțelegea. Îl lăsă pe celălalt să hotărască, întrebându-se cum și în ce moment acesta îl făcuse să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pricepi? Vrea să plece. Cordel clipi des, aiurită. Nu putea accepta că îndelungata așteptare, plină de planuri și măsuri severe, fusese în zadar. Domnule director, așa ceva nici nu intră în discuție. Femeii ăsteia nu i se vor mai face toate mofturile. Acum, când ne-am lămurit cu toții cum stă treaba, trebuie să luăm atitudine împotriva ei. De fapt, de asta am și venit. Întâi de toate, vreau control absolut asupra doamnei Noia. Năucit de vorbele ei, bărbatul o privi interzis. Ghionoaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în creștere în timpul dezvoltării unei piețe speculative găsește o interpretare naturală: creșterile în vânzări de fapt evidențiază și indica progresul de difuzare a bulei în întreaga societate. Aceste caracteristici au fost recent reexaminate pentru a evidenția o bulă speculativă, un „moft” sau „comportamentul de turmă”, prin studierea randamentelor acțiunilor individuale. O părere avansată des pentru boom-ul dintre anii 1928 și 1929 este că acesta a fost determinat de intrarea pe piață a investitorilor în mare parte neinformați, care au dorit
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
lor fundamentale economice comune. Această comișcare a crescut în mod semnificativ în timpul boom-ului și a fost o caracteristică, un semnal că piața este tumultuoasă, la începutul anilor ’30. Aceste rezultate sunt, astfel, în concordanță cu ipoteza conform căreia un moft sau psihologia mulțimii poate juca un rol în creșterea pieței, în prăbușirea ei, precum și în volatilitatea sa ulterioară [455]. Starea de spirit politică înainte de prăbușirea pieței de capital din octombrie 1929 a fost de asemenea una optimistă. În noiembrie 1928
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
concesie, dreptul la libertatea conștiinței se poate transforma Într-un protector al obstinației și al fanatismului, importante bătălii pierdute ale inteligenței, după cum am văzut. Folosirea publică a inteligenței implică ieșirea din universul certitudinilor private, locul unde Își pot găsi adăpost mofturile, lipsa de clarviziune sau egoismul, pentru a căuta universul certitudinilor pe cale de a deveni universale și pe care le pot Împărtăși toate ființele umane. Avem nevoie să recuperăm mesajul lui Antonio Machado: În singurătatea mea Am văzut lucruri foarte clare
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Facultății de Litere a Universității din București (1993). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Romanul popular în România în secolul al XIX-lea (2001). A lucrat ca bibliotecară la Academia de Teatru și Film (1988-1991), redactor la revista „Moftul român” (1991-1993), profesoară de limba și literatura franceză la Școala Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
la Academia de Teatru și Film (1988-1991), redactor la revista „Moftul român” (1991-1993), profesoară de limba și literatura franceză la Școala Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și proză la „Literatorul”, „Moftul român”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Convorbiri literare”, „Apostrof”, „Tomis”, „Familia”, „Cronica”, „Euphorion”, „Art Panorama”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Debutul editorial are loc în 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
de limba și literatura franceză la Școala Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și proză la „Literatorul”, „Moftul român”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Convorbiri literare”, „Apostrof”, „Tomis”, „Familia”, „Cronica”, „Euphorion”, „Art Panorama”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Debutul editorial are loc în 1997, cu volumul de proză scurtă Vietăți și femei (în urma câștigării concursului de debut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
umoristică și literară săptămânală, apărută la București, cu întreruperi, între 26 martie 1895 și 18 martie 1901. Inițiatorul acestui „jurnal țivil și cazon” a fost Anton Bacalbașa, iar modelul, în orientarea generală și în mijloacele satirei și ale umorului, este „Moftul român” al lui I.L. Caragiale. De altfel, George Ranetti, care, după moartea prematură a lui Anton Bacalbașa, continuase să redacteze M.T., va opri apariția publicației pentru a trece în redacția noii serii a „Moftului român”, ce va fi inaugurată la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
mijloacele satirei și ale umorului, este „Moftul român” al lui I.L. Caragiale. De altfel, George Ranetti, care, după moartea prematură a lui Anton Bacalbașa, continuase să redacteze M.T., va opri apariția publicației pentru a trece în redacția noii serii a „Moftului român”, ce va fi inaugurată la 1 aprilie 1901. El recunoștea astfel, tacit, nu numai autoritatea în materie a lui Caragiale, dar și legătura existentă între cele două reviste umoristice, alcătuite, de fapt, de aceeași echipă redacțională (A. Bacalbașa, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
vieții sociale. Din mai 1899, când Bacalbașa, obligat de starea sănătății, părăsește definitiv conducerea, treburile redacționale vor rămâne în seama unui comitet, cu excepția perioadei 17 octombrie 1899 - 20 februarie 1900, când Ranetti figurează ca director. Structural, M.T. se înrudește cu „Moftul român”, înscriindu-se într-o tradiție care pleacă de la gazetele satirice „Nichipercea” sau „Bondarul”. Coperta, ocupată în întregime de o caricatură politică, indică pentru fiecare număr situarea în imediata actualitate socială și politică. Editorialul, redactat mai întotdeauna de Anton Bacalbașa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
atitudine ale gazetelor din epocă. Un oarecare scepticism, specific lui Anton Bacalbașa, întunecă imaginea vieții literare dintre 1895 și 1900, așa cum este reflectată în revistă. Aici se critică neobosit, dar fără subțirimea de spirit cu care era discutată literatura la „Moftul român”. Acest scepticism este și sursa lipsei de pătrundere cu care sunt ironizate, batjocorite chiar, eforturile de înnoire poetică făcute de Al. Macedonski și de emulii săi. E o adevărată campanie, preluată în liniile ei mari tot de la „Moftul român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]