873 matches
-
culturale din România, și respectiv, în parteneriat la fondurile Europene, UNESCO și altele; favorizarea, prin ajustarea cadrului normativ, a schimbului de specialiști în domeniul restaurării monumentelor istorice, a prospecțiunilor arheologice; acordarea susținerii legislative pentru procesul de pregătire a specialiștilor (partea moldavă) în domeniile cinematografiei, conservării și reabilitării patrimoniului cultural; realizarea transmiterii reciproce de informații și documente privind politicile de tineret și acordarea suportului legislativ necesar; operarea de modificări, după caz, în actele legislative care reglementează schimbul de sportivi între Republica Moldova și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Casa Prieteniei vor avea loc manifestări de larg interes pentru publicul sucevean. Dezvăluim doar câteva dintre ele: expoziție document Benjamin Fondane, spectacol de teatru, conferință. (februarie 3, 2012) L’univers féminin de la Moldavie: lettre à Ana Guțu, professeure et députée moldave Simone de Beauvoir disait: “On ne naît pas femme, on le devient”. En parlant de la femme de l’Est de l’Europe, en général, de la femme moldave, en particulier, je me permets de reformuler l’énoncé beauvoirien et de dire
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
2012) L’univers féminin de la Moldavie: lettre à Ana Guțu, professeure et députée moldave Simone de Beauvoir disait: “On ne naît pas femme, on le devient”. En parlant de la femme de l’Est de l’Europe, en général, de la femme moldave, en particulier, je me permets de reformuler l’énoncé beauvoirien et de dire, en toute responsabilité pour la véridicité discursive: ”On ne naît pas homme, on le devient”, où HOMME se transforme en un paradigme contenant, paradoxalement mais pas du
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
société patriarchale comme l’est encore, par exemple, la société roumaine, ou, beaucoup plus rarement, la ”féminité forte”, dans une société qui, sans doute, est profondément et visiblement marquée par la “femme forte”, comme l’est aujourd’hui la société moldave. Quelqu’un ou quelqu’une pourrait, en méconnaissance de la situation ou en étant, peut-être, victime des statistiques manipulatrices, contester mes affirmations et dire que “c’est question de perception, Madame !” Alors, je lui répondrais: “Allez rencontrer Ana Guțu ou Ludmila
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
un univers feminin, avec sa langue, sa tradition, sa chanson, sa poésie, son âme, sa croyance, sa terre, sa prière, sa souffrance, sa latinité, sa sensibilité... et je n’ai pas l’ambition de couvrir tout le domaine de la féminité moldave. La femme moldave ne peut pas être oubliée, dès qu’on a eu la chance de la rencontrer. Elle devient un modèle qui s’insinue hâtivement dans tes mémoires, dans ta pensée, comme un repère de résistance et d’endurance, de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
avec sa langue, sa tradition, sa chanson, sa poésie, son âme, sa croyance, sa terre, sa prière, sa souffrance, sa latinité, sa sensibilité... et je n’ai pas l’ambition de couvrir tout le domaine de la féminité moldave. La femme moldave ne peut pas être oubliée, dès qu’on a eu la chance de la rencontrer. Elle devient un modèle qui s’insinue hâtivement dans tes mémoires, dans ta pensée, comme un repère de résistance et d’endurance, de force et de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
endurance, de force et de volonté, de compétences multiples, d’amour pour l’Autre. Elle est une locutrice expressive, une interlocutrice incitative, une référence réelle même dans l’imaginaire, une professionnelle de la communication. Et, en écrivant aujourd’hui de la femme moldave comme prototype de la féminité courageuse et puissante, je pense à toi, chère Ana, comme symbole d’une réalité devenue concept, objet d’étude, vestale a invoquer. (februarie 6, 2012) Rezoluția de la Vilnius (noiembrie 2011) și prima reuniune a Grupului de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de stat și alte mari personalități contemporane. Este talent fără doar și poate. Nu totdeauna foarte rafinat, dar graba... exclusivității costă. Ce este de remarcat în cele din urmă: corectitudinea față de cel din fața sa, respectul pentru adevăr și... dulcea limbă moldavă. Iată de ce, vă recomand periplul jurnalistic de la „Ceaușescu la Băsescu” al profesorului dr. Dumitru V. Marin. Prof. dr. Mihai Miron Fost Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 21 februarie 2014, București CUVÂNT ... SCURT ! Mândria gazetărească nu poate fi luată
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
românească (mai ales politicăă față cu Europa. »În acest timp, la Iași, primarul Nichita și cu deputatul Fenechiu se dau de ceasul morții ca să propună orașul Capitală Culturală Europeană pentru 2012. Cu o ofertă aproape inexistentă în acest moment, urbea moldavă ar trebui să renască în câțiva ani din propriați cenușă și Junime pentru a propune măcar trei evenimente de talie europeană anuale, așa cum avea Sibiul înainte de 2007. Rămânem sceptici... Palmaresul Festivalului de Teatru de la Piatra-Neamț Premii secțiunea Pledez pentru tine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
părinți până la moarte, îndeplinind și toate obligațiile rituale ale înmormântării părinților. Deveneau astfel proprietari moștenitori în casa părintească. „ Mai bine sărac și cu trupul sănătos, decât bogat și cu răni, în pat. (Proverb popular) 5. Folclorul Bolta senină a nordului moldav, pământul cu holdele foșnitoare, întinsele vii și livezi, pădurea cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor ruginii au fost leagănul unor intense creații folclorice, a unui act de permanență românească. Eminescu, referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Modelism, București, 1998. Petre Constantinescu, Oglinda cerului patriei în anii de foc. 1943-1944, (memorii). Marin Toma, A fost un om între oameni, manuscris, aprilie 2010. Resumé Né a Botoșani (Roumanie), le 9 février 1910, au sein d'une vieille famille moldave, Dan Valentin Vizanty, après deux ans d'études au Conservatoire d'art dramatique à Iassy, commence une brillante carrière militaire aéronautique. Il restera néanmoins un homme charmant et sympathique tout le long de sa vie, plus proche du monde bohème
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
1977), Resursele biopedoclimatice ale R.S.România, Geografia R.S.R., Probleme fundamentale, Edit.Did.și Ped., București. BARBU N. (1978), Relief structural des Obtchines de la Bucovina, "Studia gemorphologica Carpatho-Balcanica" t.XII, Cracovia. BARBU N. (1979), Sur l'âge des sols de la Plateau Moldave, Revue de géol., géoph., et. géogr., București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
această direcție revine profesorilor de la Facultatea de Geografie și Geologie, ale căror cercetări sunt consemnate în lucrări de mare interes științific, cum sunt cele publicate de M.Brânzilă:, ,Contribuțion a la biostratigraphie du Sarmatien de la Zone de Șipote (Plate- forme Moldave)”,1996-1997 și, mai recent, în 1999 :,,Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”. În aceste lucrări este analizat și forajul de la Șipote, executat de GEOMOLDCâmpulung Moldovenesc, cu scop hidrogeologic (Fig. nr. 1).Investigarea acestui foraj reprezintă o sursă importantă pentru obținerea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Al.Ungureanu găsim informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se referă în mod special la această regiune. Intitulată,,Cercetări preliminare asupra solurilor din regiunea Belceștișipote (Depresiunea Jijia-Bahlui)”, lucrarea a fost elaborata de V.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
încheiat între cele două porți la Luțk - 13/24 aprilie 1711, se păstrează între aceiași termeni și are ca semnatari pe Dimitrie Cantemir și Petru I. Țarul, cum consemnează Iorga în volumul amintit, era pregătit să elibereze ""acest bun norod moldav, ca și pe alte nații creștine supuse suferințelor barbare" așa cum îi ceruse chiar Dimitrie care redactase în întregime textul documentului". În articolul 6 din Tratatul de la Luțk se preciza că ""după vechiul obicei moldovenesc, toată puterea cîrmuirii va fi în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este și Al.A. Philippide, prin care, cum citim în Salut în Novalis (Al.A. Philippide - Stînci fulgerate), din "Vremea", 27 martie 1930, redevenirăm contemporanii lui Eminescu. Paginile barbiene sînt și o replică la nedreapta abordare a poeziei acestui Novalis moldav folosind un limbaj operațional matematic în argumentarea deosebirii dintre figurație și alegorie la Philippide: "Lovinescu, de exemplu, osîndise poezia lui Philippide tocmai pentru frumusețea ei cea mai rară; declarase alegorie și procedeu unul din riturile rapsodice pe care, în lipsă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nici o urmă din atmosfera balcanică sau de rusticitate: "Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, "aterio-scleroza globului", baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. Moldova este un pămînt de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. Moldova este un pămînt de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor. "Sufletul moldav" a spus Ionel Teodoreanu (romanicer strălucitor mort de puțin timp) "nu are ferestre, ci oglinzi". O galerie de strămoși se reflectă acolo în tristeți grele, "atavice"". Ca argument suplimentar este citată Tristeți atavice. Peste tot planează plictisul omului provincial, al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Teodoreanu (romanicer strălucitor mort de puțin timp) "nu are ferestre, ci oglinzi". O galerie de strămoși se reflectă acolo în tristeți grele, "atavice"". Ca argument suplimentar este citată Tristeți atavice. Peste tot planează plictisul omului provincial, al tîrgului din provincia moldavă atît de bine redat de Sadoveanu în romanele sale citadine. Cîteva remarci legate de Moldova sînt de mare luare aminte și ar trebui la mulți să ne dea fiori - sînt, dacă mai este posibil, în final trezitoare: "Bacovia reprezintă toată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ieșene, d-lui ing. F. Nenov pentru datele oferite despre cadrele universitare ieșene care au urmat liceul din Bolgrad - prima școală liceală din istoria culturii bulgare, înființată de Cârmuirea de la Iași, în 1857, în perioada când Sudul Basarabiei aparținea principatului moldav. Un alt grup de universitari ieșeni l-am alăturat consultând liceele basarabene realizând, astfel, o cazuistică mai largă. „Galeria” personalităților basarabene cu activitate universitară la Iași, evident, nu este completă, dar preocuparea în sine arată integrarea totală în societatea românească
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
superiorul iezuiților din Iași, polonezul Martinus Maximilanus Kiernozyscki, dorind să publice un Catehism catolic al lui Silvestro Amelio din 1719, menționează că cel din urmă a tradus lucrarea sa din latină „în limba comună a moldovenilor și valahilor” (in linguam moldavi set valachis communem). Iar două decenii mai târziu, prefectul misionarilor din Moldova mărturirea în relatarea sa că „limba absolut necesară pentru misionari este limba valahă, adică moldovenească” (la valacha o sia moldova), care este „unica limbă necesară în țara întreagă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. În 1848 K. F. Merleker numea „români” pe locuitorii din „Valahia” și „Moldova”. De unitatea poporului român și inexistența unei naționalități moldovenești vorbea și T. de Pauly, un etnolog rus, care scria în 1862: „valahii, vlahii (moldavii, moldovenii), rumenii, rumânii sau românii sunt un popor ieșit în primele secole ale erei noastre din amestecul de daci, romani și slavi. El e cu totul distinct de vecinii săi slavi și maghiari și numără în total aproximativ 8000000 de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că „pretinsa limbă moldovenească nu este, în fond, decât româna literară, scrisă cu alfabet rusesc, ușor modificat (adică în chirilică modernă, diferită de chirilica slavei eclesiastice folosite de Țările Române pe parcursul secolelor), cu unele ușoare concesii către forme dialectale moldave, cunoscute de altfel, și în România”: z pentru g, a, ia pentru ea, și altele asemenea. Și alte argumente susțin unitatea locuitorilor din spațiul carpato-danubiano-nistrean. S-a pornind de la toponimie pentru a se demonstra că 820 de localități din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dulce de Cotnari, știam că Îi plac vinurile dulci (doar un pahar, nu prea agrea reuniunile bahice) i-am creat, Împreună cu familia mea, o atmosferă de „intelectualitate ieșeană”, așa cum credeam eu atunci că ar trebui să se Înfățișeze un cărturar moldav unui coleg din recea capitală. Îl Însoțea atunci Diana, prima sa fiică, la care ținea mult și pe care a dorit să o aducă și să ne-o prezinte. Să fi fost prin 1975 sau 1976? Vasile Pavelcu era Încă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în Moldova unde a păstorit timp de 51 de ani, cu dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]