8,529 matches
-
este, în același timp, sediul unor reacții fotochimice complexe, inițiate de radiația solară, în special de fotonii din domeniul UV și al radiațiilor X, care provoacă disocierea moleculelor gazelor atmosferice. Se produce, de asemenea, o diversitate de reacții chimice între moleculele substanțelor de origine naturală, precum și antropică (rezultate ale activităților economice umane), prezente în atmosferă. În acest sens, fizica atmosferei conlucrează cu chimia atmosferei (în speță, chimia ozonului stratosferic), pentru elucidarea mecanismelor unor fenomene acute, cum sunt gaura de ozon antarctică
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
metanul CH4, protoxidul de azot N2O, hidrogenul, H2, precum și gazele pasive-heliu He, neonul Ne, kriptonul Kr și xenonul Xe. Atmosfera conține și multe alte gaze secundare, care sunt rezultatul poluării aerului prin diverse cicluri tehnologice de producție. 3. Ticule și molecule instabile și nesaturate chimic (așa-numiți radicali liberi), prezente în concentrații mici, însă cu activitate chimică și optică semnificativă. Această categorie cuprinde gruparea hidroxil, OH, oxigenul atomic, O, clorul, Cl ș.a. 4. Aerosolii (suspensiile) - cele mai mărunte particule, în fază
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
poate fi atât de ridicată, încât să cauzeze temporar un deficit local de oxigen. În straturile atmosferei situate între 65 și 115 km, sub acțiunea radiației ultraviolete cu < 0.1 nm (cu energia cuantei mai mare decât 5.11 eV), moleculele de oxigen disociază, rezultând oxigenul atomic. La altitudini cuprinse între 115 și 160 km, radiațiile solare cu < 0.1 m produc fotoionizarea atomilor de oxigen. Cele două procese sunt reversibile: în timpul nopții au loc procese inverse, de recombinare a atomilor
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
oxigen disociază, rezultând oxigenul atomic. La altitudini cuprinse între 115 și 160 km, radiațiile solare cu < 0.1 m produc fotoionizarea atomilor de oxigen. Cele două procese sunt reversibile: în timpul nopții au loc procese inverse, de recombinare a atomilor cu moleculele de oxigen, care duc la eliberarea unei părți din energia absorbită în timpul zilei, sub forma unei emisii radiative-luminozitatea nocturnă. Aceste recombinări dau naștere liniilor spectrale localizate la 0.630-0.636 m (culoare roșie) și 0.5577 m (verde), pentru altitudini
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
acesteia. Trebuie remarcat că acest proces se observă numai în nori, ceață și precipitații. Evaporarea ce se produce de pe suprafața terestră, influențează direct asupra variației umidității numai a stratului de aer cu o grosime egală cu aproximativ parcursul liber al moleculelor vaporilor de apă. În straturile superioare transmiterea vaporilor de apă se produce numai pe calea amestecului molecular sau turbulent caracterizată de al treilea termen al membrului drept al ecuații (2.20). Așa dar, dacă evaporarea sau condensarea (producerea de rouă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Ox este perpendiculară pe linia litoralului): Obținem o condiție limită mai stricată pe suprafața de separație dintre lichid și vaporii de apă. La o stare stabilă, sau la stare de saturație (de echilibru dintre lichid și vaporii de apă) numărul moleculelor degajate din lichid este egal cu numărul de molecule ce revin în lichid. Notăm prin Q` masa vaporilor de apă, ce se condensează pe 1 cm2 de suprafața de lichid în 1 sec. umezeala specifică de pe suprafața lichidului ( z=0
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limită mai stricată pe suprafața de separație dintre lichid și vaporii de apă. La o stare stabilă, sau la stare de saturație (de echilibru dintre lichid și vaporii de apă) numărul moleculelor degajate din lichid este egal cu numărul de molecule ce revin în lichid. Notăm prin Q` masa vaporilor de apă, ce se condensează pe 1 cm2 de suprafața de lichid în 1 sec. umezeala specifică de pe suprafața lichidului ( z=0 ); p - presiunea aerului; Rva - constanta specifică a vaporilor de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sec. umezeala specifică de pe suprafața lichidului ( z=0 ); p - presiunea aerului; Rva - constanta specifică a vaporilor de apă; T - temperatura absolută; - așa numitul coeficient de acomodare sau de evaporare (pentru apă și alte lichide) Dacă notăm prin Q” masa tuturor moleculelor ce se degajă de pe 1 cm2 de lichid în 1 sec, atunci, dacă evaporarea lipsește vom avea: Q` = Q ” (2.28) Dacă presupunem acum că la aceiași temperatură a apei și a aerului și la presiunea atmosferică neschimbată are loc
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este mult mia mică la orașe). În timpul amestecului turbulent se produce deplasarea particulelor (maselor) separate de aer dintr-un punct într-altul în direcția verticală cât și orizontală. O particulă separată de aer, care participă la amestecul turbulent, se numește moleculă turbulentă. Moleculele turbulente se desprind din curentul general într-un oarecare punct, se deplasează separat o anumită distanță și apoi se amestecă în curentul general în alt punct al spațiului. În condițiile reale procesul de amestecare al moleculelor turbulente se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mia mică la orașe). În timpul amestecului turbulent se produce deplasarea particulelor (maselor) separate de aer dintr-un punct într-altul în direcția verticală cât și orizontală. O particulă separată de aer, care participă la amestecul turbulent, se numește moleculă turbulentă. Moleculele turbulente se desprind din curentul general într-un oarecare punct, se deplasează separat o anumită distanță și apoi se amestecă în curentul general în alt punct al spațiului. În condițiile reale procesul de amestecare al moleculelor turbulente se produce continuu
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
se numește moleculă turbulentă. Moleculele turbulente se desprind din curentul general într-un oarecare punct, se deplasează separat o anumită distanță și apoi se amestecă în curentul general în alt punct al spațiului. În condițiile reale procesul de amestecare al moleculelor turbulente se produce continuu: particula de aer desprinsă din curentul general începe treptat să se amestece cu aerul adiacent. În scopul studierii teoretice și a proceselor complexe de amestec turbulent se introduce noțiunea de drum de amestec (l) care reprezintă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
continuu: particula de aer desprinsă din curentul general începe treptat să se amestece cu aerul adiacent. În scopul studierii teoretice și a proceselor complexe de amestec turbulent se introduce noțiunea de drum de amestec (l) care reprezintă distanța parcursă de molecula turbulentă din momentul formării până la amestecarea completă cu curentul de aer. În timpul deplasării moleculele turbulente transportă împreună vapori de apă, impurități atmosferice și alte elemente fizice ale aerului (conținutul de căldură, cantitatea de mișcare). În cazul în care concentrația vaporilor
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
aerul adiacent. În scopul studierii teoretice și a proceselor complexe de amestec turbulent se introduce noțiunea de drum de amestec (l) care reprezintă distanța parcursă de molecula turbulentă din momentul formării până la amestecarea completă cu curentul de aer. În timpul deplasării moleculele turbulente transportă împreună vapori de apă, impurități atmosferice și alte elemente fizice ale aerului (conținutul de căldură, cantitatea de mișcare). În cazul în care concentrația vaporilor de apă, de impurități, etc. variază în spațiu, atunci sub influența amestecului turbulent începe
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
unitate de apă (1 sec.) prin 1 cm 2 de suprafață orizontală dispusă între nivelurile z și z + z. Valoarea Qt se numește curent turbulent de impurități atmosferice, vapori de apă sau oricare alt element fizic ce se transportă de moleculele turbulente. Din demonstrațiile fizice reiese că curentul turbulent trebuie să fie proporțional cu diferența dintre concentrațiile specifice de la nivelurile z și z + z, raportate la unitatea de distanță dintre nivelurile, adică . Dacă coeficientul de proporționalitate îl notăm prin A, atunci
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
valoarea parcursului de amestec 1. Din demonstrațiile fizice reiese, că lungimea parcursurilor de amestec în aproprierea suprafeței terestre nu poate fi mare și în orice caz aceasta nu poate depăși distanța de la suprafața terestră până la nivelul la care iau naștere moleculele turbulente, adică până la înălțimea z. Aceasta este absolut clar în ceea ce privește particulele ce se amestecă de jos în sus. Suprafața terestră împiedică deplasarea mai departe a particulelor. Deoarece, însă, masa de aer ce se transportă în timpul schimbului turbulent de jos
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de sus în jos printr-o oarecare suprafață trebuie să fie în intervalul de timp, pentru care se stabilește valoarea medie, aceiași (această afirmație este unul dintre postulatele de bază ale schimbului turbulent) rezultă că, în medie și în sus moleculele turbulente se pot deplasa la aceeași distanță ca și la mișcarea în jos. Pe măsura creșterii înălțimii deasupra suprafeței terestre moleculele turbulente capătă posibilitatea deplasării pe verticală la distanțe mai mari, decât la înălțimi mai mici. Din raționamente fizice rezultă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
aceiași (această afirmație este unul dintre postulatele de bază ale schimbului turbulent) rezultă că, în medie și în sus moleculele turbulente se pot deplasa la aceeași distanță ca și la mișcarea în jos. Pe măsura creșterii înălțimii deasupra suprafeței terestre moleculele turbulente capătă posibilitatea deplasării pe verticală la distanțe mai mari, decât la înălțimi mai mici. Din raționamente fizice rezultă că lungimea parcursului de deplasare l și împreună cu aceasta și coeficienții A și k odată cu creșterea înălțimii deasupra suprafeței terestre, trebuie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cuprinse în limitele de la 10 până la 70 g/cm.sec. Paralel cu curentul turbulent de impurități, vapori de apă și alte elemente fizice ale aerului, în atmosferă se observă și curenți moleculari care se datoresc mișcărilor de agitație termică a moleculelor. Sub influența moleculelor particulele foarte fine se pun în așa numita mișcare browniană din care cauză ia naștere curentul moleculelor de impurități (0). În cazul vaporilor de apă curentul molecular se datorește mișcării de agitație termică a însăși moleculelor de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de la 10 până la 70 g/cm.sec. Paralel cu curentul turbulent de impurități, vapori de apă și alte elemente fizice ale aerului, în atmosferă se observă și curenți moleculari care se datoresc mișcărilor de agitație termică a moleculelor. Sub influența moleculelor particulele foarte fine se pun în așa numita mișcare browniană din care cauză ia naștere curentul moleculelor de impurități (0). În cazul vaporilor de apă curentul molecular se datorește mișcării de agitație termică a însăși moleculelor de vapori. Curentul moleculelor
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
alte elemente fizice ale aerului, în atmosferă se observă și curenți moleculari care se datoresc mișcărilor de agitație termică a moleculelor. Sub influența moleculelor particulele foarte fine se pun în așa numita mișcare browniană din care cauză ia naștere curentul moleculelor de impurități (0). În cazul vaporilor de apă curentul molecular se datorește mișcării de agitație termică a însăși moleculelor de vapori. Curentul moleculelor de impurități și a vaporilor de apă este de asemenea proporțional cu gradientul concentrației specifice: Coeficientul D
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a moleculelor. Sub influența moleculelor particulele foarte fine se pun în așa numita mișcare browniană din care cauză ia naștere curentul moleculelor de impurități (0). În cazul vaporilor de apă curentul molecular se datorește mișcării de agitație termică a însăși moleculelor de vapori. Curentul moleculelor de impurități și a vaporilor de apă este de asemenea proporțional cu gradientul concentrației specifice: Coeficientul D se numește coeficient de difuziune moleculară sau de schimb și este de aceiași mărime ca și k. Coeficientul de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
moleculelor particulele foarte fine se pun în așa numita mișcare browniană din care cauză ia naștere curentul moleculelor de impurități (0). În cazul vaporilor de apă curentul molecular se datorește mișcării de agitație termică a însăși moleculelor de vapori. Curentul moleculelor de impurități și a vaporilor de apă este de asemenea proporțional cu gradientul concentrației specifice: Coeficientul D se numește coeficient de difuziune moleculară sau de schimb și este de aceiași mărime ca și k. Coeficientul de difuziune depinde de temperatură
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
căror dimensiuni depășește câțiva milimetrii. Ținând cont de dimensiunile enorme ale atmosferei, rezultă că în atmosfera inferioară, difuzia este incapabilă să concureze amestecarea, cu excepția scărilor mici. La înălțimi mari însă, aerul este suficient de rarefiat, încât drumul liber mediu al moleculelor să crească considerabil și, întrucâtacestea au viteze comparabile cu viteza sunetului, rata de difuziune poate înregistra valori foarte ridicate. Într-un volum de aer de dimensiunile unei camere, amestecarea prin agitație mecanică sau difuziune tinde să niveleze orice distribuție. Totuși
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
km), încât gravitatea să producă o micșorarea semnificativă a densității între bază și vârf, cele două tipuri de amestecare vor avea tendința de a produce distribuții verticale diferite. În cazul difuziei într-o coloană înaltă de aer, fiecare sort de molecule se află într-o distribuție de echilibru, în care driftul vertical al moleculelor sub acțiunea gravitației este contrabalansat de difuzia netă menținută de gradientul vertical de concentrație al particulelor respective, indiferent de specia moleculară. Moleculele mai grele vor difuza, tinzând
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
vârf, cele două tipuri de amestecare vor avea tendința de a produce distribuții verticale diferite. În cazul difuziei într-o coloană înaltă de aer, fiecare sort de molecule se află într-o distribuție de echilibru, în care driftul vertical al moleculelor sub acțiunea gravitației este contrabalansat de difuzia netă menținută de gradientul vertical de concentrație al particulelor respective, indiferent de specia moleculară. Moleculele mai grele vor difuza, tinzând spre un echilibru caracterizat printr-o scădere mai abruptă a concentrației decât în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]