846 matches
-
trupele combatante. După retragerea rușilor au mai rămas efective de luptă turcești, comandate de Ahmed Pașa, doar în nordul provinciei, spre a apăra Dunărea, și reduse contingente în interior, precum și o simbolică reprezentare a aliaților, îndeosebi francezi, în porturile amintite. Molima de holeră a fost stăvilită până la urmă, anumite forme ale ei fiind totuși înregistrate și în 1855. Impedimentul major ivit pentru forțele otomane, aflate în primăvara și vara anului 1854 pe linia Dunării, a constat în faptul că micile focare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înregistrate și în 1855. Impedimentul major ivit pentru forțele otomane, aflate în primăvara și vara anului 1854 pe linia Dunării, a constat în faptul că micile focare de holeră existente aici înainte de debarcarea aliaților la Varna au fost reactivate datorită molimei ce a bântuit atunci cu furie, mai ales în rândul corpului expediționar francez. Astfel, la trecerea Dunării spre a intra în Țara Românească, evacuată de ruși, trupele lui Omer Pașa aduceau cu ele morbul holeric. 3. Molima trece Dunărea dinspre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fost reactivate datorită molimei ce a bântuit atunci cu furie, mai ales în rândul corpului expediționar francez. Astfel, la trecerea Dunării spre a intra în Țara Românească, evacuată de ruși, trupele lui Omer Pașa aduceau cu ele morbul holeric. 3. Molima trece Dunărea dinspre sud Armata turcă a trecut Dunărea pe un pod construit de pontonierii englezi și francezi peste fluviu între Rusciuk și Giurgiu, după ce rușii s-au retras, suferind o înfrîngere în cursul unei ciocniri, ce a avut loc
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
însoțeau; soldații mergeau înarmați cu lopeți și cazmale. Totul părea prevăzut pentru înmormîntări", iar dezertările printre soldați și ofițeri erau destul de numeroase 410. Odată cu apariția oștirii otomane în București, purtătoare de germenii holerei, s-au ivit primele complicații. Deși această molimă bântuise sporadic - dar într-o formă ușoară și neatacând centre importante - și sub ocupație rusă, de data aceasta maladia se prezenta sub cunoscutele ei forme "asiatice" nocive, ca în perioada în care făcuse atâtea victime în rândurile corpului expediționar francez
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
holeră asiatică în acest oraș. Ne aflăm la mijlocul anotimpului pepenilor și prunelor și îmi este teamă că epidemia ar putea provoca ravagii însemnate printre trupele care consumă fructe fără nici un discernământ. Voi continua să observ și să raportez despre evoluția molimei, așa cum am fost instruit s-o fac și la 1848"413. Peste câteva zile, la 10/22 august, consulul englez raporta lordului Clarendon că "holera bântuie printre trupe. Unul dintre săpătorii noștri englezi a murit de această boală azi dimineață
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Martorul de peste Ocean precizează că "pentru o vreme holera a făcut ravagii în rândul armatei. Un număr de case boierești au fost transformate în spitale, dar în pofida tuturor eforturilor, 4000 (!) de oameni [cifră exagerată = n.n.] au fost atacați de îngrozitoarea molimă. Gheața aplicată extern și intern (!) a fost socotită în general ca (fiind) cel mai eficace remediu"79 bis. Treptat, epidemia s-a stins, nemaifiind afectați nici militarii (inclusiv cei austrieci), nici civilii, O dată cu evacuarea trupelor turcești din Țara Românească - rămasă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a Capitalei 430: "Am cerut guvernului local să-mi procure regulat rapoartele oficiale privind mersul holerei. Tocmai am primit anexatul tabel pe care îl transmit pentru informarea Guvernului Majestății Sale. Excelența voastră va constata că aici este o creștere a molimei". După cum se poate constata din acest tabel, între 9-24 iulie/21 iulie-5 august holera a bântuit mai tare și a făcut cele mai multe victime în București, iar nu în restul țării. Din totalizările pe care le-am efectuat la datele prezentate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din 20 septembrie/2 octombrie, adresat lordului Clarendon 437: "În conformitate cu instrucțiunile conținute în depeșa consulară nr. 10 din 8 august [st.n.], am transmis autorităților locale rapoartele tipărite și publicate de Ministerul Sănătății cu privire la holeră. Sunt fericit să spun că molima a continuat să bântuie printre noi în forma ei cea mai blândă și multe din cazurile raportate au fost doar de simplă diaree. Anexez rapoartele recente primite de la autoritățile locale. În timp ce este pe cale de dispariție în Capitală, epidemia continuă să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
844 de vindecări și 843 de convalescențe. Astfel, în Țara Românească, inclusiv Capitala, s-au numărat atunci, în total, 3 439 de cazuri, dintre care 459 au fost letale, înregistrîndu-se 1 649 de vindecări și 1 331 de convalescențe. Despre molima ce a bântuit Țara Românească în 1855 s-au publicat unele știri și în numerele 33, 35, 37, 41, 43 și 44 ale periodicului "Wiener memdizinische Wochenschrift", subliniindu-se doar caracterul ei benign și efemer, în Capitală semnalîndu-se cazuri izolate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
44 ale periodicului "Wiener memdizinische Wochenschrift", subliniindu-se doar caracterul ei benign și efemer, în Capitală semnalîndu-se cazuri izolate; în schimb, la Brăila și Turnu Severin epidemia a luat totuși o oarecare extindere. S-a afirmat în această revistă că molima a pătruns și în Moldova, provincie însă puțin afectată, numai în regiunea Focșani - Galați 438. Știrea a fost preluată și de "Gazeta de Transilvania"439, dar a fost dezmințită de "Steaua Dunării"440. Epidemia a lovit sporadic, în 1855, și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
epidemii este un ce prin care să păstreze viața la mii de oameni. Popolul simplu, precum este în traiul vieții sale, are lipsă nu numai de cele mai simple leacuri, însă nici pre aceste nu le știe întrebuința"441. Deși molima bântuia cu mică intensitate, "Gazeta de Transilvania" s-a simțit totuși datoare să publice, la 6/18 august, Măsuri feritoare de a cădea în epidemia domnitoare (a holerei) recomandate de Comitetul sănătății din Viena, mai ales pentru populația urbană, căreia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și încetat a erăși [bîntui]. Mai domnesc încă scursori și urdinări în Ardeal, însă într-un grad ce nu poate să ne stârnească nici o grijă"443. În sfârșit, la 31 august/12 septembrie, același periodic inserează o ultimă știre despre molimă, atestând că "boala holerei se tot lățește și în țara noastră, mai vârtos în prefectura Clujului și a Dejului, în unele locuri și a Sibiului, însă nicăierea nu arată un caracter furios, nici nu este prea intensivă"444. După această
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
flagelului. V. Dupa marile tumulturi 1. Noi aspecte epidemiologice Cea de-a patra pandemie holerică și-a început cursa în 1863, de pe teritoriul indian, căruia acum i se recunoștea unanim calitatea de principal depozitar al agentului infecțios 445. În 1865, molima a cuprins orașul sfânt Mecca, cu care prilej aproape o treime din cei 90 000 de pelerini veniți acolo la serbările jubiliare din acel an au pierit, datorită contaminării. Flagelul și-a continuat drumul cu o repeziciune neobișnuită, căci, urmând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înștiințare administrațiilor județene cum că la Constantinopol izbucnise epidemia care începea să se întețească "sărind deodată la depărtări mari", drept care se recomanda să se ia măsurile igienice corespunzătoare și să se pregătească "mijlocul de căutare a sărmanilor", în cazul când molima ar apărea și la noi448. În legătură cu aceasta trebuie semnalat că, în cursul celei de-a patra pandemii, s-a produs o anumită modificare a comportamentului atât al populației, cât și al organelor însărcinate cu combaterea molimei. Este vorba de tot
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sărmanilor", în cazul când molima ar apărea și la noi448. În legătură cu aceasta trebuie semnalat că, în cursul celei de-a patra pandemii, s-a produs o anumită modificare a comportamentului atât al populației, cât și al organelor însărcinate cu combaterea molimei. Este vorba de tot mai marea importanță acordată măsurilor sanitare și de salubrizare, ca premisă a programelor de acțiune profilactică. Dacă până atunci, la "întîmplare de holeră" predominaseră graba de a părăsi marile aglomerații umane și preocuparea de a se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
holerei la Galați, împinse de sentimente filantropice, au format un comitet, au adus săracilor atacați de această boală ajutoare și au insuflat înspăimîntaților curaj, condițiunea de căpetenie pentru reușita în combaterea acestei boale". Directorul Serviciului Sanitar își exprima speranța că molima nu va afecta Bucureștii, întrucît îmbolnăvirile apărute atunci în două culori ale Capitalei păreau a fi avut "un caracter sporadic". Dar, conchidea Glück, chiar "în cazul când, ferească Dumnezeu!, s-ar lăți această boală, bântuind ca epidemie orașul nostru, atunci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
precum la București, unde, în ziua de 30 decembrie, un holeric a fost adus la nou-înființatul spital Colentina; dar în următoarele zece zile, 35 de persoane internate în același spital aveau să se contamineze 455. Cum era și de așteptat, molima a reizbucnit în primăvara lui 1866, lățindu-se până spre vară în întreaga țară, pentru a dispărea cu totul în luna octombrie. Potrivit datelor oficiale, în acel an au contractat holera în România 57 088 de persoane, dintre care au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vară în întreaga țară, pentru a dispărea cu totul în luna octombrie. Potrivit datelor oficiale, în acel an au contractat holera în România 57 088 de persoane, dintre care au murit 24 034, letalitatea fiind de 42%456. În 1866, molima n-a căpătat amploare în Capitală. S-au înregistrat atunci în județul Ilfov (care includea și orașul București) doar 249 de cazuri, cu 66 de decese, ceea ce corespunde unei letalități de 26%457. Probabil că situația statistică mai favorabilă din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din timp, favorizați fiind totdeodată și de puterea fizică". Printre cei care au depășit încercările bolii s-a numărat însuși doctorul Bălăceanu, care face deci excepție de la regula formulată de mulți epidemiologi că, îndeobște, reprezentanții corpului medico-sanitar angajați în combaterea molimei nu se contaminează, oricât de potrivnice ar fi condițiile lor de lucru, Bălăceanu punea propria îmbolnăvire pe seama "multei osteneli", la care se văzuse nevoit a se deda. Patru zile a suferit de diaree și vărsături; în acest răstimp, subliniază el
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe când din clasa avută prea puțini s-au îmbolnăvit (și avuții, din nenorocire, sunt prea rari), și aceștia, când s-au îmbolnăvit, a fost numai din cauza exceselor de tot felul". Doctorul Bălăceanu își amintea că, la scurtă vreme după ivirea molimei, o spaimă paralizantă a cuprins întreaga populație: "Terorismul [teroarea, groaza] ajunsese la culme, mai cu osebire [printre] sexul feminin; toți nu mai știau ce să facă, părăsind orice soi de ocupațiune". O consecință neașteptată și cu aspect cumva pozitiv a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o cauză provocatoare a maladiei", căci "pe unde sângerările se practicau (în ascuns), și mortalitatea era mai mare". Cu multă greutate oamenii puteau fi convinși să renunțe la asemenea "cure" stupide. Pe tabloul zugrăvit de Bălăceanu al dezolării stârnite de molimă, în ținutul Putnei apar și tușe apocaliptice: Cadavrele zăceau pe drumuri, făcîndu-se pradă animalelor carnivore; însumi în persoană am avut tristul aspect [spectacol] de a găsi pe șosea părți mici din corpuri de oameni..., care nu erau cunoscuți cine au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
câte șase pe zi, la sate, și câte douăzeci, la oraș". Remarcăm că, și de data aceasta, se subliniază prezența în antecedentele epidemiei a unei foamete provocate de seceta prelungită, încît s-ar părea că, pentru oamenii acelei vremi, dezlănțuirea molimei ar fi fost determinată nemijlocit de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă atunci la Roman de către medicii orașului: Frantz Scrob și, murind acesta, Gheorghe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
viață în 1877. * Dacă în 1865 holera ocolise Transilvania, în cea de-a doua jumătate a anului următor ea și-a făcut simțită prezența în 125 din cele 2 344 de localități ale "marelui principat". Din rapoartele oficiale rezultă că molima a pătruns aici pe căi diferite: în iulie și-a făcut apariția la Brașov, venind din Țara Românească; prin august era semnalată în districtele secuiești, infecția propagîndu-se atât dinspre Brașov, cât și dinspre Moldova; în zona Năsăudului a fost importată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
altitudine în raport cu nivelul mării... Date despre epidemia de holeră de la 1872-1873 din Transilvania și Banat a cules farmacistul Ștefan Gămănescu. Contagiunea a provenit din Rusia, extinzîndu-se, prin Galiția, în nordul Ungariei; Buda și Pesta au fost infectate în octombrie 1872. Molima a pătruns în Satu Mare la 18 noiembrie, în Baia Mare la 29 noiembrie, iar în Baia Sprie la 16 decembrie. În Banat, primele cazuri din Comitatul Timiș sunt semnalate la 9 februarie 1873. O asemenea contaminare în cursul anotimpului rece reprezintă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bolnavi, dintre care 22 974 se însănătoșiseră, 17 549 muriseră, iar 8 128 încă se aflau sub tratament. S-a îmbolnăvit 3% din totalul populației, iar letalitatea a fost de 36%. Punctul culminant al epidemiei era însă depășit. Către iarnă, molima s-a stins cu desăvîrșire 475. VI. Ultima epidemie din secolul al XIX-lea 1. Alarma din 1884 În următoarele două decenii, holera nu s-a mai ivit în ținuturile românești de dincoace și de dincolo de Carpați. Cea de-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]