993 matches
-
de capitala constantinopolitană, ci pentru că formele de educare, spre exemplu, au fost exercitate de un sistem monastic el însuși secundar, deși profund ortodox (accent pus pe viața contemplativă, pe recluziunea isihastă, subordonarea totală față de mitropolie etc., într-un mod asemănător monahismului ortodox de sorginte micro-asiatică și athonită). Performanțe culturale și dogmatice ale clericilor au existat totuși, ca și semnele prezenței lor pe scena internațională a ortodoxiei. Această cultură religioasă de tip monastic s-a pliat pe o societate slab dezvoltată urban
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de occidentul inchiziției, operează diferit cu morala creștină; o adaptează în ce privește relația din cadrul cuplului, dar și acuzarea femeii, fie și în ipostaza ei de "vrăjitoare". Păcatul, în înțelegerea mai tolerantă a medievalității răsăritene, poate fi ispășit prin abstinență (virginitate și monahism) și prin unirea creștină, însă în cel mai mare respect față de interdicțiile dogmei. Societatea românească nu renunță totuși la ideea cuplului ierarhizat, reflectată și susținută în imaginarul cult și în cel popular, prevalența omului adamic fiind motivată de imaginea unei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Științe din Republica Moldova. I s-au acordat numeroase distincții bisericești și laice, în țară și peste hotare. Ecumenist de seamă, trimis de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la diferite manifestări consacrate dialogului teologic, autor al multor studii consacrate începuturilor monahismului și primelor lui „reguli”, V. e colaborator al unor publicații prestigioase: „Biserica Ortodoxă Română” (unde debutează în 1949), „Telegraful român”, „Studii teologice”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Mitropolia Olteniei” (pe care a condus-o din 1978 până în 2000), „Ortodoxia”, „Magazin istoric
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
se substituie statului în declin, în timp ce episcopii devin adevărații conducători ai comunităților. Regii îi cultivă, dar ei sînt cei cere-i numesc, desemnîndu-și fidelii supuși pentru aceste posturi profitabile. De aici rezultă și un declin temporar al credinței reîmprospătate de monahismul răspîndit în Occident de călugărul irlandez Sf. Colomban și, mai ales, de Benedict din Nursia, autor al unei Reguli pe care papa Grigore cel Mare, evanghelizator al barbarilor, o supune întregului Occident. Cît despre cultura greco-latină, aceasta se menține în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
amuletă, puțin praf cules de pe-un mormînt. Dezvoltarea acestei pietăți naive dă naștere unui adevărat comerț, în care mișună șarlatanii. Începînd, însă, cu secolul al VI-lea, apar și semnele unei anume reînnoiri. Răspîndit pînă atunci doar în Orient, monahismul cunoaște un mare avînt în partea occidentală a fostului Imperiu Roman în secolele al VI-lea și al VII-lea, mai ales în forma sa comunitară. Implantat mai întîi pe coastele Provenței, unde, în 410 și 418, sînt create mănăstirile
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sa comunitară. Implantat mai întîi pe coastele Provenței, unde, în 410 și 418, sînt create mănăstirile Sérins și Sf. Victor din Marsilia, mișcarea va cuprinde Italia și Galia, apoi Irlanda, care va deveni unul dintre principalele puncte de difuzare a monahismului, făcîndu-și, astfel, intrarea în istoria europeană. Aceste pămînturi, pradă luptelor între clanuri, au fost evanghelizare de Sf. Patrick, de origine bretonă, fost prizonier, în urma unei expediții irlandeze, și sclav, timp de șase ani, înainte de a îmbrăca rasa monahală și de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
către cruciade. Al doilea aspect relevant în privința înnoirii Bisericii este cel al ordinelor monastice, aspect manifest în întreaga creștinătate, dar pe care-1 pune în lumină mai ales reforma cluniacensâ. La originea acestei mișcări se află, pe de o parte, influența monahismului grec asupra călugărilor și mănăstirilor din Italia de Sud (Calabria, Pouilles, Monte-Casino) pe care le-au frecventat reformatorii clunisieni, pe de altă parte răspîndirea cîtorva mari școli episcopale și abațiale în Franța, în Imperiu și, mai ales, în Lorrena, datorită
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
abațiilor clunisiene bogăția, puțin conformă idealului evanghelic, precum și o anumită destindere a vieții monastice (Sf. Bernard critică mai ales laxismul alimentar al călugărilor). Noi ordine se vor crea, astfel, tocmai pentru a reinstaura idealul de penitență și de sărăcie al monahismului originar. Este vorba de cel al călugărilor de la Chartreux, fondat, în regiunea Grenoble, de un canonic din Reims Sf. Bruno a cărui regulă, extrem de severă, impune tăcerea aproape totală, abstinența de la carne și repunerea în onoruri a muncii pămîntului. Apoi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și calitatea învățăturii lor reușesc să monopolizeze catedrele facultăților. Începînd cu mijlocul secolului, cei mai iluștri profesori ai creștinătății suabul Pierre de Tarentese, cel care va deveni Papa Albert cel Mare, napolitanul Toma d'Aquino sînt dominicani. Născute, ca și monahismul oriental, din dorința de a reveni la izvoarele creștinismului originar, ordinele de cerșetori apar, în plin Ev Mediu clasic, ca o armă spirituală, întru totul devotată instituției pontificale și consacrată sarcinii sale de recucerire a spiritelor înspre ortodoxia romană. De la
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1946 al doilea volum numit „Osana luminii”, iar în 1949 volumul „Poemele iubirii”, pe care îl dedică Părintelui Arsenie Boca, starețul Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în 5 mai 1948 în obștea Mănăstirii Vladimirești de lângă Tecuci, pentru ca la 8 octombrie 1950 să fie tunsă în monahism sub numele de Teodosia, făcând parte și din Consiliul de conducere al mănăstirii. În contextul politic
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în 5 mai 1948 în obștea Mănăstirii Vladimirești de lângă Tecuci, pentru ca la 8 octombrie 1950 să fie tunsă în monahism sub numele de Teodosia, făcând parte și din Consiliul de conducere al mănăstirii. În contextul politic nefericit al vremii, maica Teodosia este arestată de securitate la 30 martie 1955, anchetată și de 4-5 ori pe zi, bătută, umilită, ajungând într-
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să îl cunoască pe marele duhovnic.” Î. P. S. Bartolomeu Anania. 2. Aspirații Dan Lucinescu Descriere: Analiză a aspirațiilor și a naturii acestora, prin studiul evoluției sufletului uman încă din copilărie, prin pictura Părintelui Arsenie Boca, prin aspirațiile către divinitate, prin monahismul atât de frumos reprezentat de părintele Cleopa și de monahii cu studii universitare de la Mănăstirea Putna. „Noțiunea de aspirații este complexă, cu un conținut bogat și cu o sferă mare a conținutului. Dacă marile aspirații nu pot fi atinse, oamenii
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
o propensiune aparte către cele duhovnicești. Datorită lipsurilor materiale sau din impulsuri naturale, destui dintre frații și surorile Ralucăi au îmbrățișat această cale; unii au făcut-o cu mai multă credință, alții călcând pe alăturea. Astfel, Costache Iurașcu intra în monahism cu numele Calinic, undeva pe lângă mănăstirea Vorona; cu barba neîngrijită și răzvrătit cu pravila, se pierdea într-ale băuturii și devenea argățos 10, ca după aceea să-i pară rău și să se simtă rușinat. Fevronia era și ea maică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită cu Vasile Velisar din Bacău, a intrat la bătrânețe în monahism împreună cu fiica sa, Xenia tot la Agafton. Iachift (sau Iachint, iar pe numele laic, Iancu) este cel mai original între toți: hirotonisit arhimandrit la Socola, bea vârtos din vinul mănăstirii și arendează pământ, fumează și se îmbracă în civil; la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
înțeleasă în primul rând teologic. Munca manuală (rucodelia) și virtuțile ei sunt menționate de nenumărate ori în Pateric pentru efectul său terapeutic. Produsele artizanatului călugăresc s-au constituit dintotdeauna într-o importantă sursă de venituri pentru mănăstiri. În perioada creștinismului (monahismului) primelor veacuri, munca manuală, îndeletnicirile meșteșu gă rești ocupau o mare parte din timpul călugărilor și fraților din mănăstiri sau din afara acestora (Constantinides-Hero, Thomas, 2000 : 21). Nenumărate referințe la rucodelie găsim atât în tradiția vasiliană, cât și în cea siriacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în care se afirmă, printre altele, că „femeile experimentează cel mai bine în suferință condiția de „mirese ale lui Hristos” (Albert, 1997 : 163). În ceea ce privește creștinismul răsăritean, este remarcată „suspiciunea față de trup, în special cel al femeii, o temă recurentă a monahismului răsăritean începând cu secolul al IV-lea” (Delumeau, 1986 : 110). Nu doar antropologia religiilor a sesizat acest aspect esențial al practicii feminine. Slavistul Georges Nivat, fin cunoscător din interior al Orto doxiei, notează într-un jurnal de călătorie prin Rusia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ritualul tranziției către noua situație și ritualul de acceptare și integrare sunt ritualuri de pasaj care pot avea toate sau numai două din aceste caracteristici. Ritualul de inițiere într-o societate secretă sau o vocație religioasă ce putea include preoția, monahismul, vracii, alchimiștii ș.a. se pot asocia tot în ritualul de trecere, pasaj, de tranziție. Ritualul anului nou reprezintă și el trecerea de la vechi la nou, incluzând întreaga societate sau comunitate. Separația este caracteristica dominantă a ritualului la fel ca și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai ales că dispozițiile în vigoare, nu-mi dădeau dreptul să intru în mânăstire înainte de a împlini 50 de ani. Era și puțină timorare: la insistențele mele, Prea Sfințitul m-a întrebat în final: Și ce vrei să faci în monahism? Ce ai de gând? N-a fost răspunsul clasic „Să mă mântuiesc, părinte!”, știind că sunt și alte căi pentru mântuire, nu numai mânăstirea: Aș vrea, Prea Sfințite, să realizăm un creștinism viu, activ! O, fiule, în momentul de față
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
speță în ținutul Dobrogei. Locuri cum ar fi Peștera Sfântului Apostol Andrei, Izvorul Sfântului Apostol Andrei de la Mănăstirea Dervenț, precum și crucile din curtea acestui important obiectiv din comuna Ostrov, județul Constanța, sunt mărturii de netăgăduit a activității sale misionare. Vechimea monahismului românesc coboară până în această perioadă și ea este urmată de prezența ,,călugărilor sciți” din Scythia Minor (Dobrogea de azi), a creștinilor care au realizat bisericile rupestre de la Basarabi-Constanța, Mănăstirile ortodoxe de la Morisena (Cenadul actual, sec.XI), Meseș (sec.XI), Hodoș-Bodrog
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
footnote> (din care 354 de mănăstiri și 115 schituri) și numeroase mănăstiri romano-catolice <footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr la Muntele Athos, și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea monahismului în Țara Românească. footnote>. În dezvoltarea monahismului de pe teritoriul României care are o lungă, bogată și luminoasă istorie s-au conturat în timp câteva forme specifice de apariție, manifestare și cristalizare. Astfel, un prim grup de mănăstiri și schituri au
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
115 schituri) și numeroase mănăstiri romano-catolice <footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr la Muntele Athos, și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea monahismului în Țara Românească. footnote>. În dezvoltarea monahismului de pe teritoriul României care are o lungă, bogată și luminoasă istorie s-au conturat în timp câteva forme specifice de apariție, manifestare și cristalizare. Astfel, un prim grup de mănăstiri și schituri au apărut și s-au dezvoltat datorită contribuției
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
lor tânjesc cu credincioșie după izvoarele de viață duhovnicească ale mănăstirilor și schiturilor” <footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr la Muntele Athos, și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea monahismului în Țara Românească. footnote>. Înțelegând pe deplin sensul afirmațiilor Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Mihai Vlasie, autorul a mai multe ediții a lucrării ,,Drumuri spre mănăstiri”, avea să conchidă că ,,Mănăstirile și schiturile noastre ortodoxe, prin sacralitatea lor și frumusețea
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
subcarpatice - sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru închinare și liniște sufletească” <footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr la Muntele Athos, și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea monahismului în Țara Românească. footnote>. Vizita la aceste obiective este determinată în mare parte - așa cum afirmă în continuare Mihai Vlasie - și de faptul că ,,Aici, fiecare poate să se cerceteze pe sine, coborând la adâncime în ființa sa, și să-și
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
a celor ascunse, pline de zădărnicii și ură, care rod atât de mult”<footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr la Muntele Athos, și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea monahismului în Țara Românească. footnote>. Cu toate că în decursul istoriei lor mănăstirile și schiturile au avut mult de suferit, din cauza popoarelor năvălitoare, a războaielor, a caracterului hrăpăreț și nedrept al unor domni sau boieri, a lipsurilor la care erau supuse, porțile lor
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
teologică). Ipostaza ultimă, totală, a feminității sacre este însă sfințenia. Pe ea o aprofundează sociologic Felicia Cordoneanu, referindu-se în mod special la Sfânta Fecioară Maria un autentic arhetip creștin al sfințeniei. Sunt apoi pagini importante de analiză sociologică a monahismul feminin, charismei și inefabilei comuniuni trăită în cuprinsul unei comunități sociale dintr-o mănăstire ortodoxă de maici. Remarc aici și interesanta analiză despre feciorie în creștinism, cu accente speciale puse în mod profund de autoare pe dimensiunea simbolică și spirituală
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]