128,051 matches
-
hirsutismului progresivOligo/amenoree persistentă minimum 2 ani după menarhă sau amenoree primară la 16 aniAspectul polichistic al ovarelor la ecografia transabdominală trebuie să se însoțească de creșterea volumului ovarian > 10 cm³ Dacă nu sunt întrunite criteriile de diagnostic, se impune monitorizare și reconsiderare dacă simptomele persistă. De asemenea, a fost propusă amânarea diagnosticului definitiv până la vârsta de 18 ani, dar, la fetele afectate, începerea precoce a tratamentului ar putea avea beneficii. SOP este caracterizat în primul rând prin hiperandrogenism clinic (hirsutism
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
celularitate, antigen criptococic, titruri virale. Enolaza serică neuron-specifi că (NSE), proteina astrocitară solubilă (S-100B), proteina fibrilară acidă, neurofilamentul și procalcitonina sunt biomarkeri ai prognosticului după stopul cardiac. Graficul coeficientului de difuzie aparentă asociat rezonanței magnetice nucleare cuantifică ischemia în evoluție. Monitorizarea multimodală (electrică și metabolică) a dus la conceptul actual de „mapping funcțional“, identificându-se precoce ariile de „ischemie critică“, de a căror recuperare depinde în mod esențial prognosticul. Întrebarea „Care proces metabolic corespunde cărei funcții neuronale?“ își păstrează actualitatea pentru că
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
păstrează actualitatea pentru că recuperarea post trauma cerebrală duce la rezultate impredictibile inițial și materializate prin entități clinice complet diferite: „Restitutio ad integrum“;Starea de minimă conștiență;Sindromul de zăvorâre;Sindromul apalic;Starea vegetativă. Scopul final al tuturor tehnologiilor actuale de monitorizare a metabolismului cerebral este aprecierea deteriorării funcției neuronale cât mai precoce, astfel încât intervenția terapeutică să fie promptă și etiologică, prevenind afectarea tisulară definitivă. La admisia în terapia intensivă, pacientul comatos este supus screening-ului pentru excluderea cauzelor de pierdere non-traumatică a
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
3 criterii: vârsta peste 40 de ani, deficitul motor unilateral sau bilateral și instabilitatea hemodinamică (tensiunea arterială sistolică mai mică decât 90 mmHg). Creșterea PIC în faza acută, prin compromiterea presiunii de perfuzie cerebrală, contribuie direct la dizabilitatea reziduală ulterioară. Monitorizarea acesteia a dus în primul rând la scăderea consistentă a mortalității, de la 50% la 30%. Expansiunea volumelor intracraniene (lichid cefalo-rahidian, sânge și țesut nervos) determină angajare cerebrală directă (conform principiului Munroe-Kelly), la unul dintre cele 4 situsuri predilecte: 1. Girusul
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
ventilație mecanică la momentul indicat de protocoale). Se combat farmacologic hiperpirexia (de cauză centrală), hipertensiunea arterială și activitatea convulsivantă. Se corectează adecvat anemia și diselectrolitemiile. Evaluările actuale, de tip multimodal, au rolul de a completa și nu de a înlocui monitorizarea clasică. Acestea se înscriu în efortul global de a preveni autoagravarea injuriei cerebrale inițiale cu apariția leziunii secundare, definitorie pentru prognosticul rezervat. „Mapping-ul“ funcțional complex (electric și metabolic) asociat imagisticii și clinicii predictive precoce pot îmbunătăți semnificativ atât supra viețuirea
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
o creștere de 3-4 ori a riscului de deces și prognostic neurologic rezervat în cazul creșterii presiunii intracraniene. Există o corelație directă, cu valoare prognostică, între severitatea leziunii structurale exprimată neuro-imagistic și valorile acesteia, măsurate în dinamică. Pentru leziunea secundară, monitorizarea PIC are mai puțin impact terapeutic, dar în afectarea primară, PIC refractară la terapie se asociază cu mortalitatea maximă (100%).
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
măsurare tensiune arterială și frecvență cardiacă, electrocardiogramă și ecografie de cord) și determinarea glicemiei. Se începe tratamentul la vârsta de 2 luni cu 1 mg/kgc/zi și se continuă cu 1,5 mg/kgc după 1 lună sub atenta monitorizare a pulsului și tensiunii arteriale timp de 1 an. Sugarul nu a prezentat reacții adverse pe parcursul tratamentului și s-a constatat regresia treptată a formațiunilor tumorale. La vârsta de 1 an și 3 luni se constată clinic dispariția aproape în
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
pentru tratamentul HI. Cele mai comune efecte adverse observate au fost tulburările de somn și acrocianoza. În Franța, la ora actuală, tratamentul se face conform recomandărilor Agenției Naționale de Securitate a Medicamentului (ANSM): instituirea tratamentului se face în spital, cu monitorizarea funcțiilor cardiace, nu mai devreme de ziua 35 de viață (vârstă corectată în caz de prematuritate), bilanțul preterapeutic include ecografia cardiacă, măsurarea tensiunii arteriale, frecvenței cardiace, a ritmului respirator și a glicemiei, tratamentul se începe cu doza de 1 mg
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
Helsinki. Au fost informați detaliat asupra riscurilor și beneficiilor fiecărei proceduri de studiu și au semnat consimțământul informat specific. Intervenția de gastric sleeve s-a realizat laparoscopic de aceeași echipă medicală. Pacienților li s-a evaluat periodic statusul ponderal prin monitorizarea: greutății, indicelui de masă ponderală (IMC), circumferința taliei (CT), circumferința șoldului (CS), pierderea în greutate estimată ( EWL). S-a evaluat prezența/absența diagnosticului de diabet zaharat tip 2 (DZ) conform criteriilor Asociației Americane de Diabet (ADA). Pacienții au fost împărțiți
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
mai lung al torasemidului poate limita fenomenul de rebound. În plus, torasemidul oral se absoarbe mai rapid și mai bine decât furosemidul la pacienții cu insuficiență cardiacă. Toate diureticele de ansă disponibile au toxicitate similară, inclusiv ototoxicitate la doze mari. Monitorizarea atentă a ionogramei serice și suplimentarea cu potasiu sunt esențiale pentru terapia cu diuretice de ansă. La ora actuală, avem puține date despre eficiența comparativă a diverselor diuretice de ansă la bolnavii cu insuficiență cardiacă. Totuși, torasemidul sau bumetanidul pot
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
poate fi administrat intravenos (500-1.000 mg/ zi). O alternativă pentru tratamentul cronic este un tiazidic oral, ca hidroclorotiazidă (25-50 mg/zi), clortalidonă sau metolazonă. Deși această strategie este adesea eficientă în tratamentul insuficienței cardiace rezistente la diuretic, este necesară monitorizarea atentă a statusului volemic și a electroliților serici (sodiu, potasiu, magneziu). Aldosteronul joacă un rol foarte important în fiziologia cardiovasculară. În insuficiența cardiacă există un exces de aldosteron care contribuie la remodelarea ventriculară progresivă. Antagonismul aldosteronului fie cu spironolactonă, fie
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
la diureticele de ansă poate fi utilă pentru obținerea natriurezei la pacienții cu insuficiență cardiacă rezistentă la diuretic. Având în vedere că datele legate de siguranța acestei asocieri sunt încă limitate și că există pericolul potențial al hiperkaliemiei, este necesară monitorizarea atentă a electroliților și a statusului volemic. Durata tratamentului - odată inițiată, terapia cu diuretic se continuă în general pe termen nedefinit pentru controlul congestiei, până la ameliorarea funcției cardiace. Totuși, doza de diuretic trebuie reconsiderată dacă la schema de tratament a
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
temperatură, este reinternată și se pune diagnosticul de endometrită postpartum. Face tratament cu antibiotice și se practică chiuretaj uterin urmate de evoluție favorabilă. Ulterior pacienta rămâne gravidă spontan la 2 ani și 5 luni ani de la sarcina anterioară. În cursul monitorizării sarcinii actuale la ecografia de la 7 săptămâni nu s-a evidențiat nimic anormal. La 8 săptămâni de sarcină pacienta începe să piardă sânge pe cale vaginală în cantitate redusă și începe să facă tratament cu progesteron administrat intravaginal 600 mg/zi
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
Bunurile publice sunt atât neexclusive, cât și nerivale în consum. Exemple de bunuri publice sunt securitatea națională, aerul, democrația, transportul public, drumurile fără taxe etc. Problema apărută în cazul bunurilor publice este următoarea: în grupurile în care nu există posibilitatea monitorizării și sancționării membrilor (datorită dimensiunii prea mari a grupului, imposibilității comunicării între membri sau din alte cauze), niciunul dintre indivizi nu va avea stimulente să plătească costurile asociate cu participarea la acțiunea colectivă necesară producerii bunului public, din moment ce (1) el
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
argument să funcționeze, este necesar să facem o serie de asumpții: (1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și supraexploatarea pășunii. Soluția leviatanului este așadar potrivită pentru rezolvarea tragediei bunurilor comune doar în anumite condiții, în care capacitatea de monitorizare, evaluare și sancționare a leviatanului este aproape de una maximală. A doua soluție la care Hardin face de asemenea referire, afirmând că, deși poate fi o sursă a nedreptății, este totuși preferabilă gestionării bunurilor comune, este sistemul proprietății private (Hardin, 1968
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
doi păstori să încalce, voluntar sau involuntar, regulile stipulate în contract, astfel că, pentru a se asigura că aranjamentul instituțional va fi respectat de ambele părți, este posibil ca cei doi păstori să apeleze la un agent extern privat în vederea monitorizării și sancționării părților . Presupunem în noul joc că păstorii vor achiziționa serviciile de supraveghere de la un agent privat cu prețul de o unitate (fiecare individ plătind așadar 1/2 unități). Putem ilustra acest nou joc prin introducerea unor mutări suplimentare
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
rând, mărește probabilitatea ca, din perspectiva păstorilor, soluția contractualist privată să fie mai eficientă decât soluțiile clasice. Motivele pentru care în multe cazuri această soluție ostromiană pare să fie preferabilă soluției leviatanului sunt: (1) probabilitatea de apariție a erorilor în monitorizare și sancționare este mai mică în cazul în care contractul este supravegheat de o agenție privată decât în cazul în care o autoritate centrală impune un anumit aranjament, deoarece prima operează în cadrul pieței libere, fiind stimulată să minimalizeze erorile din
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
decât în cazul în care o autoritate centrală impune un anumit aranjament, deoarece prima operează în cadrul pieței libere, fiind stimulată să minimalizeze erorile din rațiuni competitive, spre deosebire de stat care nu are asemenea stimulente și (2) este posibil ca erorile de monitorizare și sancționare să fie minimalizate datorită specializării/expertizei agenților privați în domeniul respectiv. Pe de altă parte, soluția ostromiană pare să fie preferabilă în multe cazuri soluției privatizării deoarece: (1) este plauzibil să considerăm că adesea costurile asociate cu asigurarea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de altă parte, soluția ostromiană pare să fie preferabilă în multe cazuri soluției privatizării deoarece: (1) este plauzibil să considerăm că adesea costurile asociate cu asigurarea propriei paze vor depăși costurile achitate pentru angajarea unei agenții private, (2) datorită specializării, monitorizarea și sancționarea pot fi mult mai bine realizate de o agenție privată și (3) aranjamentele instituționale pot fi stabilite astfel încât să minimalizeze efectele negative datorate ghinionului natural . Desigur, această soluție nu este, la rândul ei, eficientă în toate cazurile (din
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de acțiune colectivă funcționează cu precădere în cadrul unor grupuri mici (vezi Olson, 1965, pp. 22-36), însă pe măsură ce grupul crește în dimensiune, probabilitatea ca toți indivizii implicați să fie satisfăcuți cu un anumit aranjament instituțional scade, la fel ca și posibilitatea monitorizării acțiunilor individuale. Cu toate acestea, după cum vom vedea în următoarele capitole, soluțiile locale, caracterizate de implicarea indivizilor afectați de problemele de gestionare a bunurilor comune în crearea instituțiilor destinate să le reglementeze, reprezintă alternative serioase la soluțiile clasice ce solicită
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom, 2007b, p. 23). Atunci când analizăm regulile care guvernează sistemele de resurse, trebuie să ținem cont de diferențele care apar între regulile formale (scrise sau provenite de la o autoritate) și cele informale - în uz (cele care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
guvernării în comun a bunurilor este cel al raportului dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel operațional și cele de la nivel constituțional (Ostrom
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel operațional și cele de la nivel constituțional (Ostrom, 2007a, p. 215). Aceste caracteristici le întâlnim și în cazul satelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de participanți este reprezentat de totalitatea locuitorilor (cel puțin în faza inițială era foarte dificil ca cineva din afara comunității să aibă acces la resursele acesteia). Interacțiunile sociale se desfășurau după obiceiul locului - cunoscut, agreat și respectat de toți participanții -, iar monitorizarea regulilor era făcută de fiecare dintre participanți și de un organ administrativ de conducere, respectiv adunarea obștească. Acest tip de organizare oferă tuturor participanților influență asupra definirii, modificării și monitorizării regulilor. Pentru a putea analiza exploatarea în comun a sistemelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]