1,599 matches
-
literatura română din epoca pașoptistă și a marilor clasici, literatura feminină, literatura pentru copii, istoria romanului românesc din secolul al XIX-lea. Au rezultat cursuri universitare (Istoria literaturii române moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
mari personal, care se sprijină pe o reconstituire credibilă a fundalului istoric, pe alcătuirea unor serii de fapte și de tipologii caracterizante și pe o continuă încadrare axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, creionată cu acuratețe și pregnanță, are credibilitate și carismă. Programul revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
a literaturii române interbelice. La valoarea textelor restituite se adaugă complicatul și extrem de utilul aparat de note și comentarii, la a cărui realizare O. are un aport important. Bunăoară, partea de comentarii, covârșitoare la ultimul volum, concurează adesea cu eseul monografic. O contribuție notabilă pentru repunerea în circulație a memorialisticii lovinesciene este și E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
literar a combătut pesimismul posteminescian. L-a prețuit în mod deosebit pe I. L. Caragiale, scriind una dintre cele mai bune cronici dramatice despre O scrisoare pierdută și un raport academic în favoarea premierii volumului Momente. Este și autorul unui amplu studiu monografic intitulat Teatrul la români (I-II, 1897-1898), unde, folosindu-se de o bibliografie extrem de bogată și apelând la amintirile unora dintre întemeietorii și sprijinitorii teatrului românesc cult, alcătuiește cea dintâi istorie sistematică a spectacolului românesc. O.-A. a realizat și
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
Ion H. Ciubotaru, Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, II, Iași, 1991, 51-97; Folclor vechi românesc, îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1990, 135-210; Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000, 209-301. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 487-489; Dan Simonescu, Orațiile domnești în sărbători și la nunți, CEL, 1941; Gh. Vrabie, Contribuții la studiul orațiilor populare, REF, 1947; Ion Apostol-Popescu, Studii de folclor și artă populară, București, 1970, 241-248
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
și a lui Gheorghe Nicolau, ofițer. A urmat Liceul „Mihai Eminescu din Buzău și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura spaniolă. Este doctor în filologie, un capitol al tezei de doctorat devenind, prin amplificare, studiul monografic Pe urmele lui Ion Marin Sadoveanu, publicat în 1988. Funcționează ca lector, apoi conferențiar la Catedra de limbi străine a Institutului de Construcții din București. Colaborează la „România literară”, „Limbă și literatură”, „Magazin istoric” ș.a. Cartea scrisă de N. despre
NICOLAU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288440_a_289769]
-
Martinică face sport (1995) cu pseudonimul Grigore Storin. Ca editor, N. și-a îndreptat preocupările cu precădere asupra scriitorilor din perioada interbelică (G. Bacovia, Gib I. Mihăescu, Damian Stănoiu, Ionel Teodoreanu, George Acsinteanu). Unele din studiile sale introductive au aspect monografic, precum cel din antologia Dramaturgia istorică română contemporană (I-II, 1974) ori din ediția Damian Stănoiu, Nuvele și romane (1987). Este preocupat, de asemenea, să recupereze texte necunoscute din periodice (Gib I. Mihăescu, G. Bacovia, Lucian Blaga) și ajunge să
NISTOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
filosofie și care conduce, în ultimă instanță, la o nouă viziune asupra lumii contemporane. Colaborează cu studii științifice și eseuri la reviste din Franța, România, Marea Britanie, Italia, SUA, Japonia etc. Coordonează, la propria-i editură, Oxus, o serie de studii monografice așezate sub genericul Românii din Paris, din care au apărut lucrări despre Gherasim Luca, Tristan Tzara, Victor Brauner, B. Fondane, Emil Cioran, Mircea Eliade. Dacă sunt creditate autopropunerile de personalitate pe care le face N. în cartea sa de convorbiri
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
1932). Parcurge la Facultatea de Litere a Universității din București întreaga ierarhie didactică și administrativă, de la asistent onorific (1935) și bugetar (1938) până la profesor titular, șef de catedră și decan (1966). Și-a susținut doctoratul în 1944, cu o lucrare monografică despre Duiliu Zamfirescu. Între 1949 și 1955 a condus redacția literară a Radiodifuziunii Române. A făcut publicistică social-politică la ziarul „Frontul plugarilor” și a colaborat cu studii și articole la „Universul literar”, „Gândul nostru”, „Chemarea vremii”, „Curentul literar”, „Viața românească
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
social, avem alți parametri de signifianță ai aportului românesc la constituirea sociologiei ca disciplină, instituție și profesie. Din zona profesionalismului nu poate lipsi cofondatorul empirismului sociologic european - D. Gusti, care, alături de Ferdinand Le Pley și H. Tourville, a creat paradigma monografică a cercetărilor de teren rămasă referențială până În zilele noastre. Nu trebuie uitată premiera mondială prin care D. Gusti, ca ministru, a legitimat pentru prima dată În lume, printr-o lege, cadrul normativ al cercetării sociale. Eu Îl consider adevăratul „inventator
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90 au adus redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire” a unor autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relațiile exterioare Școlii. Merită studiată relația Școlii gustiene cu Biserica Ortodoxă Română, nu doar fiindcă manifestările spirituale au fost organic implicate În practica cercetării, ci și deoarece comportamentul clerului ortodox, de la studenții de la teologie și preotul satului, implicat În campanii monografice, și până la vârfurile BOR au fost permanente. Ar fi extrem de instructiv dacă acest raport l-am studia În diferitele sale etape și la diverse niveluri. Nu se știe mai nimic despre relațiile dintre eforturile de modernizare Întreprinse de administrația publică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adus un aport considerabil la cercetarea satului. Se pare că această legătură a fost cea mai trainică, dacă ne gândim la faptul că economiștii au fost cei care au Încercat, pentru prima dată după desființarea sociologiei, o reluare a cercetărilor monografice. În ciuda faptului că D. Gusti a fost ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, nici relația cu sfera Învățământului nu este studiată, fiindcă funcția dascălului de la țară În cadrul campaniilor monografice sau de acțiune culturală nu a fost individualizată. Această legătură s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Încercat, pentru prima dată după desființarea sociologiei, o reluare a cercetărilor monografice. În ciuda faptului că D. Gusti a fost ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, nici relația cu sfera Învățământului nu este studiată, fiindcă funcția dascălului de la țară În cadrul campaniilor monografice sau de acțiune culturală nu a fost individualizată. Această legătură s-a materializat prin instituția căminului cultural, al cărei animator a fost, de regulă, Învățătorul. De asemenea, continuă să fie nelămurită relația cu medicii și cercetătorii de antropologie fizică. Dincolo de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amânat din cauza izbucnirii războiului mondial. Constantin Schifirneț: Trebuie să facem diferența Între tradițiile sociologice românești din secolul al XIX-lea și acelea din prima jumătate a secolului XX. În primul caz, nu există o tradiție bine consolidată a sociologiei. Lucrările monografice semnate de Ion Ionescu de la Brad pornesc de la un principiu de analiză, fără a fi Încadrat Într-o teorie sociologică. De asemenea, Eminescu Întreprinde adevărate analize sociologice despre procesele de modernizare În România, ce se constituie În nuclee ale unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o masă de sociologi profesioniști care continuau să practice o sociologie mascată În cadrul altor discipline (economia politică, statistica, igiena socială, etnologia și antropologia) și instituții ca Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Igienă, Institutul de Cercetări Economice. Influența vechii Școli monografice se va resimți, În intensități variabile, Întreaga perioadă comunistă, prin reluarea, la Început disimulată, ulterior, după anii 65, deschisă a cercetărilor directe ale comunităților locale, zonale, după metodologia Școlii monografice, drapată Însă În veșminte marxiste. Schema marxist-leninistă tradițională va fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Institutul de Igienă, Institutul de Cercetări Economice. Influența vechii Școli monografice se va resimți, În intensități variabile, Întreaga perioadă comunistă, prin reluarea, la Început disimulată, ulterior, după anii 65, deschisă a cercetărilor directe ale comunităților locale, zonale, după metodologia Școlii monografice, drapată Însă În veșminte marxiste. Schema marxist-leninistă tradițională va fi lărgită, specificată, amendată prin includerea În proiectele de cercetare a unor dimensiuni de status ale comunităților studiate, precum și a unor ipoteze mai puțin ,,ortodoxe”, cum sunt: rolul și semnificația raționalității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la migrația socială și teritorială, recalificare și reprofesionalizare etc.; integrarea socioprofesională, rezidențială, urbană; rolul tradițiilor cultural-etnice În procesul de restructurare a relațiilor dintre oameni. Un rol distinct În revitalizarea sociologiei l-a deținut H.H. Stahl, supraviețuitor marcant al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
antebelică, ea Însăși de orientare occidentală și urmată cu entuziasm de noua generație de sociologi. În plus, noua tematică era mult mai neutră politic: efectele sociale și cultuale ale migrării de la sat la oraș și din agricultură În industrie, abordări monografice ale unor sate/orașe/zone. Diferența Între sociologia românească și marxism a fost și una legată de metodă. Marxismul dezvoltase o metodologie specifică a abordării macrosociale (analiza structuralistă): cum se explică societatea globală și modul În care structura globală determină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
antebelică, mai ales a Școlii sociologice de la București, a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica și metodologia monografică. Prima sursă a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea cercetări reprezentau un fel de monografii ale unui proces de industrializare/urbanizare. În acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea cercetări reprezentau un fel de monografii ale unui proces de industrializare/urbanizare. În acest context, s-au practicat și studii de caz cu un dublu obiectiv: să se identifice tendințe mai generale și să sprijine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un fel de monografii ale unui proces de industrializare/urbanizare. În acest context, s-au practicat și studii de caz cu un dublu obiectiv: să se identifice tendințe mai generale și să sprijine procesul de schimbare/dezvoltare. Treptat, metodologia cercetării monografice a fost abandonată. Ipoteza 9: Abordarea reformatoare a sociologiei s-a desfășurat pe două direcții: accentul pe cercetarea empirică și exemplaritatea modelelor occidentale. Prima direcție a promovării reformei a constat În accentuarea importanței cercetării empirice. Sociologia a Încercat să devină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
such as D.C. Georgescu’s L’alimentation de la population rurale en Roumanie (1939), A. Golopenția’s Starea culturală și economică a populației din România (The Cultural and Economic Situation of the Rural Population in Romania, 1940), L. Costa-Foru’s Cercetarea monografică a familiei. Contribuție metodologică (The Monographic Study of the Family. A Methodological Contribution, 1945), T. Herseni’s Probleme de sociologie pastorală (Problems of Pastoral Sociology, 1941) or H.H. Stahl’s Contribuții la studiul satelor devălmașe românești (Contributions to the Study
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]