2,922 matches
-
poetic, la îmbogățirea lui, la mlădierea expresiei după cerințele ritmului. Aduce noutăți în mijloacele compoziției, în structura versului, în ritm, rimă, în desfășurarea acțiunii pieselor de teatru, în punerea în scenă. A valorificat din plin specii dramatice populare, cântecelul comic, monologul, feeria, suita de tablouri etc. Este primul care culege și valorifică creația populară, dându-i o nouă strălucire. Ultimele lui zile de viață au fost grele.„ Și când te gândești- îi spunea el fiicei pe patul de moarte la Mircești
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
Și ce buze fragede și bine conturate are! Iar trupul, cât am reușit să-l văd, e trăsnet! Trebuie sa fiu foarte atent pentru că pare a fi inteligentă, dar...ce se întâmplă cu ea...?", s-a întrebat Fănel întrerupându-și monologul interior. - Nu te simți bine, Mariana? Te-ai albit de tot... Ți-e rău? - A... nu, nimic... Am vrut să spun ceva dar, poate că mai târziu... "Curajos băiat și știu bine ce dureri mari avea atunci, chiar dacă reușea să
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
astea, simțea ceva extrem de familiar în privirea bătrânului, care îl ațintea fix, dar rece. Era ca și cum ar fi privit prin el de undeva din exterior. Foarte ciudat sentiment. -Timpul ne presează, băiete, deschise bătrânul dialogul, în fapt mai mult un monolog care avea să îl marcheze profund. Vezi tu, întâlnirea noastră nu este întâmplătoare. Citesc în ochii tăi nedumerire, dar vei înțelege foarte repede. Ești un băiat isteț. Își duse mâna stângă la barba lungă, și-o netezi cu palma de
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
abordarea nu ar fi convenit spiritului ei de adolescent aflat în desprindere de tutela părinților), ci un roman împletit din capitole scrise alternativ și cvasi-independent de către cei doi autori. Ceva ca un dialog, ori - mai degrabă - ca o alternanță de monologuri servind aceluiași obiectiv literar. Și, pentru ca eventualul cititor să înțeleagă rapid structura cu participările întrețesute ale autorilor, am spus că ne trebuie o temă cu doi poli, o temă ușor de recunoscut. Cea mai potrivită dintre ideile ce mi-au
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
și destinul personajelor, speram ca paralela să fie doar provocator-dilematică pentru cititor. Abordarea proiectului s-a conturat după scrierea primelor pagini : o dramă interioară, cu accente de psihologie și filosofie; un teatru de gânduri ca o dezbatere laică (în dublu monolog) a cunoscutei parabole religioase. Astfel, capitolele - fiecare cu gânduri și întâmplări din mintea și din viața câte unui frate - se puteau intercala aproape fără a depinde între ele, ci doar având o cronologie sumară și pornind de la un set de
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
speculativ-antropologice de mituri/legende pupulare) au multe în comun, însă sunt și diferențe esențiale: acolo am urmărit ca plasările temporală și geo-spațială să fie incerte, pe când aici timpul și locația sunt bine documentate; acolo era vorba de împletirea a două monologuri, pe când aici avem o epică narativă destul de intensă. Riscuri asumate Întrucât multe dintre eseurile adunate în acest ultim volum țintesc spre chestiuni din sfera 'convingerilor personale', s-ar putea să existe riscul de coliziune spirituală, din eventuale nepotriviri cu ideile
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
Special al Editurii Rafet, așa cum este consemnat în pagina a doua a cărții. Volumul este o incursiune lirică în spațiul lăuntric al poetului, după o autoanaliză minuțioasă și determinantă asupra personalității sale. O carte scrisă la lumina de sine. Un monolog șoptit despre omul care și-a făcut din scris, nu numai o profesie, nu numai o pasiune, dar, sensul vieții și un modus vivendi. Și unde-l poți cunoaște mai bine pe autor, decât în scrierile sale? O fină autoironie
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
în același poem: „și să nu uit să-mi număr înfierările / din ceașa piezișă a iubirilor mele / să nu mă simt străin ca un stol de păsări plecând”, ș.a. Scris, când sub formă de dialog cu iubita pierdută, când de monolog în propriul babilon, acest jurnal liric dorește să clarifice poziția omului în lume, a omului față de sine și față de Dumnezeu. Dragostea are un rol important în această ecuație cu trei necunoscute: Dumnezeu - iubirea - omul. Cine pe cine supune și cât
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
cineveghea asupra destinelor lor. Oare peste destinele noastre cine va veghea? Cum ne va fi scris să ni se întâmple? Vom cunoaște cu adevărat fericirea după care tânjește fiecare muritor de rând? Să sperăm că așa va fi, încheie el monologul cu eul său, mai optimist. Ajunse lângă Adriana care-l aștepta înfrigurată. Chiar dacă era o noapte senină, plină cu stele, așa cum rar poți vedea pe cerul Bucureștiului, era un pic de răcoare, ceva normal pentru zona de munte. - Te-ai
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
a lungul vremurilor tulburi, destăinuiri ce nu puteau fi făcute oricui. A fost îndeajuns să-și înceapă destăinuirile după care, la fiecare întâlnire cu Mitru, acasă la învățător, la puțină vreme după ce relata isprăvile elevului Albert, pornea să-și continue monologul, de parcă nici nu l-ar fi întrerupt vreodată, cu adâncă sinceritate, ca la o spovedanie făcută unui preot în care puteai avea deplină încredere : ’’Istoria, limitată numai la faptele petrecute și date trecute, este un obiect de studiu sec cu
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
Simțea amărăciunea și reproșul din glasul Mitrului după ce îi aducea la cunoștință notele “luate”, acesta punând punct de fiecare dată: - Ești prost, du-te în p..... mătii; ai vrut la liceu! Discuția se oprea aici dar fiecare continua cu un monolog nesfârșit al gândurilor. El, Albert știa că nu este prost. Chiar dacă ar fi fost prost nu ar fi recunoscut-o. Nu o face nimeni, de parcă prostia este numai un atribut al altora. De fapt, dacă ești prost și ai realizat
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > MONOLOGUL LUI DUMNEZEU Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 561 din 14 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Ți-am spus "bună dimineață" Cand cu cerul cel senin , Si cu cînt de păsări plin, Si cu raze de rubin, Azi
MONOLOGUL LUI DUMNEZEU de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365276_a_366605]
-
bună, Prin al păsărilor grăi, Trimise de sus din Rai. Și prin soare și prin nori, Și prin zborul de cocori. Și- ți trimit Iubirea Mea , Cea mai minunată stea, Din oștirile cerești, Ca să știi că: TE IUBESC. Referință Bibliografica: MONOLOGUL LUI DUMNEZEU / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 561, Anul ÎI, 14 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MONOLOGUL LUI DUMNEZEU de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365276_a_366605]
-
mări și tări. Uneori se simte obosită dar a învățat că este important să trăiești și să te bucuri de răsăritul fiecărei zile. Chiar și atunci când acesta este spălat de lacrimile ploii, ea știe că trebuie să aștepte ivirea ... XI. MONOLOGUL MEU, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 693 din 23 noiembrie 2012. MONOLOGUL MEU DE RICARDA BARBU Bună seara, ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă trezeam într-o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
trăiești și să te bucuri de răsăritul fiecărei zile. Chiar și atunci când acesta este spălat de lacrimile ploii, ea știe că trebuie să aștepte ivirea ... XI. MONOLOGUL MEU, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 693 din 23 noiembrie 2012. MONOLOGUL MEU DE RICARDA BARBU Bună seara, ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă trezeam într-o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm...parcă un amestec de ciripit de rândunici, agitație de vrăbriuțe și porumbei supărați, că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
și.....totuși realizez că rândunicile care îmi umpleau diminețile de veselie și care îmi vesteau că va fi o nouă zi, nu mai erau.... Încep să cercetez cuiburile lor care păreau părăsite, și mă copleșește o tristețe.. Citește mai mult MONOLOGUL MEUDERICARDA BARBUBună seara, ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă trezeam într-o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm...parcă un amestec de ciripit de rândunici, agitație de vrăbriuțe și porumbei supărați, că nu le-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
Mi-a mai spus să nu plâng, fiindcă îi fac rău și lui, dar nu mă pot abține. Izbucnește într-o nouă porție sacadată de plâns. „E sănătos oare?”, mă întreb privindu-l așa cum privești nebunii. Mă ignoră total. Continuă monologul, fiindu-i indiferent dacă îl mai ascult sau nu: - Este ca un tată ceresc pentru mine... Într-o zi am cumpărat o cravată și i-am pus-o pe mormânt. Îmi spusese cu o seară înainte că nu se putea
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
vreme, cei trei petrecuți printre “poporul” Navajo, în “triunghiul” comunităților indiene dintre Arizona, Nevada și Utah. Nu știiu de ce se iscase o asemenea discuție, de la cine și de unde, cert este că depănarea discuției - care până la urmă a fost doar un monolog, m-a cucerit definitiv, iar omul din fața mea își înălțase deja în ochii mei o “statuie”, de care însă nu i-am vorbit și cu siguranță că ar fi zâmbit și de care, cu siguranță, nici nu ar fi avut
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
Ionel Dogaru este un spațiu liric dens, metaforic îmbrăcând complicate și chinuitoare stări ale luptei cu sine. Pe alocuri, punând la îndoială înțelegerea umană a confesiunii sale, recurge la Dumnezeu, cerându-i să-l ajute în demersul său de mărturisire. Monologul cu divinitatea se produce pe un fond angoasant, străbătut de temeri și îndoieli. Uneori apariția omului devastat de ispita carnala pune la îndoială calea pe care sufletul său a ales-o, devenind ea însăși semn de întrebare, regăsindu-se în
„CĂLĂTORIE ÎN INFERN (APOCALIPSA POETICĂ)” (VERSURI) DE SEBASTIAN IONEL DOGARU (MOVILIŢA, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351988_a_353317]
-
rivalul său Antonio Salieri, revine la viață pentru a-și mărturisi sincer ticăloșiile, uneltirile, suferință.... Într-o fascinantă sarabanda de lumini și umbre, experiențe și trăiri de excepție, grație relatărilor lui Salieri, făcute la persoana întâi într-o succesiune de monologuri despre contradicțiile și amărăciunile artistului împlinit și realizat, blestemat să savureze elixirele diavolului preparate parcă într-un laborator al lui Hoffmann. „Propun prin acest spectacol o întâlnire a profanului cu divinul din muzica lui Mozart, o întâlnire a harului actorilor
„AMADEUS”, PREMIERA TEATRALĂ SUB REGIA LUI TOMA ENACHE ÎN CARE SE ÎNTÂLNESC TREI GENERAȚII DE ACTORI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352562_a_353891]
-
Refrenul ucigaș controlat nu mai permitea artei militante înecate în suferință și dispreț să își expună public mesajul și nici creatorilor lui să ardă pe rugul istoriei contemporane a țării basarabe. După valuri de amenințări repetate asupra celor doi artiști, monologul destinului avea să sune nepermis de dur pentru Doina și Ion Aldea Teodorovici într-o malefică noapte cu chip de demon întunecat din finalul lui octombrie 1992, ca un plesnet profund dizarmonic de palmă dată de prigonitor peste obrazul unor
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
și izbăvirea păcatului ce va să vină apocalipsa de fiecare zi cerul orb agitându-se pe când Dumnezeu e mort - spune Nietzsche e doar obosit- spun eu - și câteodată amnezic. Vouă, necititorilor mei, ce străine vă vor rămâne Refugiile postmoderne cu monologul îngerului căzut în visare vorbind despre mireasma trecutelor glorii trecătoare ca apa prin cada de baie a frumoasei madone sau de fidelitatea neofiților. De aici ați fi aflat Poezia ce e?: Poate ruga poate fântâna din tine albastră cu patru
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
din mânile de-altădată,/ caută firul electric uitat în gura de aur/ a zilei de naștere, strigând:/ Eu stăpânesc lumea întreagă încât ea să aparțină tuturor". Readusă în plin plan, copilăria este emanația intuibilă a unei energii afective. Singurătatea și monologul sunt ceea ce spun că sunt numai la nivelul de suprafață al poemelor, sunt aparente, denotatul limpid și neangajat în timp ce, dincolo de aparențe, în lumea conotațiilor, semnificația lor este cu totul alta, pe care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde o sociabilitate
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
numai la nivelul de suprafață al poemelor, sunt aparente, denotatul limpid și neangajat în timp ce, dincolo de aparențe, în lumea conotațiilor, semnificația lor este cu totul alta, pe care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
aporii, ne relevează un suflet deschis din stirpa hamletiană. Gândirea profundă îi exențializează și canalizează viața, conferind o brumă de ordine acelei fenomenologii a dezordinii- existența sa. Cugetările, editate postum , în 1669 și 1670, cuprinde o uriașă încrengătură de maxime, monolog chinuitor al întrebărilor fără răspuns și al răspunsurilor pârjolite de întrebări, vin, parcă, să întărească ideea că “logica inimii “ este “ celălalt tărâm “, opus aceluia al rațiunii și refractar intrării în conul de lumină al raționalității. Meditația lui nu este fronda
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]