KorAP: Find »[drukola/base=monoparental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...47 >

1,152 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279 Bibliografie selectivă 289 Rapoarte, barometre 305 Index de autori 307 Index tematic 311 TC "" Mulțumiritc "Mulțumiri" Această carte se adresează, în primul rând, tuturor acelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-o. Știe să se aplece comprehensiv, din perspectiva celor abilitați în asistența socială, asupra celor aflați în reală nevoie de asistare. Știe să distingă, cu ajutorul teoriilor politice, între problematica dreptății și cea a carității, știe cum să argumenteze că familia monoparentală poate să fie o opțiune perfect coerentă cu o viață împlinită, autoafirmativă și liberă și nicidecum doar cu o nefericire de o natură sau alta (abandon, sărăcie), fiindcă ea dispune și de instrumentele teoriei politice feministe. Știe că, fiindcă nimic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
asistență socială, sociologie, știință politică (preponderent teorie politică și politici publice). De aceea, autoarea poate conduce întreaga argumentație dinspre abordarea asistențială spre cea axată pe dreptate: „Teza pe care o susțin - ne spune ea - este aceea că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedreaptă pentru ele”. Pe scurt, ele nu au nevoie de mila noastră, ci de dreptatea făcută prin legi, instituții, politici ale redistribuirii, prin revederea principiilor meritului, prin reanalizarea conceptului de muncă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
negative, cum este cazul cu pornografia, prostituția (inclusiv prostituția forțată, realizată prin traficul de persoane), violența domestică, iar altele în coordonate pozitive, cum sunt aspectele care implică acordarea unor șanse egale. Pe agenda publică a fost înscrisă relativ recent familia monoparentală. În martie 2004, prin Legea nr. 41, a fost aprobată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Această decizie politică se înscrie în cadrul unui ansamblu de măsuri prevăzute

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
șanse egale. Pe agenda publică a fost înscrisă relativ recent familia monoparentală. În martie 2004, prin Legea nr. 41, a fost aprobată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Această decizie politică se înscrie în cadrul unui ansamblu de măsuri prevăzute în favoarea familiei. Una dintre întrebările pe care mi le-am pus în prezenta lucrare s-a referit tocmai la modul cum sunt abordate în prezent, în România, politicile adresate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
care mi le-am pus în prezenta lucrare s-a referit tocmai la modul cum sunt abordate în prezent, în România, politicile adresate familiei, care sunt valențele pozitive și care sunt cele negative ale măsurilor de politică publică privind familia monoparentală, din perspectiva interesului realizării unor șanse egale pentru femeile și bărbații deveniți părinți. Observația comună arată că status-rolurile parentale sunt diferite pentru femei față de bărbați. Pentru părinții singuri, diferențele se accentuează; aceștia se confruntă cu un cumul de roluri în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
diferite pentru femei față de bărbați. Pentru părinții singuri, diferențele se accentuează; aceștia se confruntă cu un cumul de roluri în plan privat, ceea ce le poate diminua șansele de participare în sfera publică. Preocuparea pentru familie, în general, și pentru familia monoparentală, în special, se datorează mutațiilor care au avut loc în ultimul timp cu privire la structura și dimensiunile acestui tip de grup social 1, precum transformările petrecute în distribuția autorității, în diviziunea rolurilor în familie, modul în care sunt satisfăcute funcțiile familiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
fapt. Semnificația în sfera valorilor morale ale maternității crește 5. Din păcate, mai cu seamă valorile maternității, nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor rămânând un atribut asociat prioritar femeilor. Grupul țintă îl reprezintă familiile monoparentale din România. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 6. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure (84,9%)7. Cum realitatea arată că numărul femeilor aflate în situația de monoparentalitate este foarte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
5. Din păcate, mai cu seamă valorile maternității, nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor rămânând un atribut asociat prioritar femeilor. Grupul țintă îl reprezintă familiile monoparentale din România. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 6. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure (84,9%)7. Cum realitatea arată că numărul femeilor aflate în situația de monoparentalitate este foarte mare, analiza a îmbrăcat o puternică dimensiune de gen

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
11,72% din totalul familiilor 6. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure (84,9%)7. Cum realitatea arată că numărul femeilor aflate în situația de monoparentalitate este foarte mare, analiza a îmbrăcat o puternică dimensiune de gen. Familia monoparentală este prezentată adesea ca un rezultat al emancipării femeilor, fapt care implică destructurarea vieții de familie 8. Mai precis, duce la dezorganizarea familiei 9, în înțelesul ei clasic. În acest context, mi-am pus întrebarea: cum se explică faptul că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
odată ce o au țin mai mult la păstrarea acesteia, muncesc mai mult decât partenerii lor în gospodărie, îngrijesc prioritar persoanele dependente din familie, iar când divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută ca un subiect consacrat de asistență socială, iar prin extindere, unul de sociologie. Populare mai sunt și abordările de factura psihologiei aplicate, mă refer la recomandările și sfaturile adresate părinților singuri. De ce este o abordare politică? De ce nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
adăugarea dimensiunii politice. Astfel, posibilitatea de a circumscrie premise pentru politicile publice, care să țină cont de necesitatea de a acorda șanse egale femeilor și bărbaților în calitatea lor de părinți, este mai bună. Analiza de față a problematicii familiei monoparentale poate fi considerată o abordare politică, pentru că tratează relațiile sociale în termenii unor relații de putere. În acest sens, de pildă, sunt surprinse dimensiuni privind dominația unor oameni asupra altora în sfera privată. Mai mult, este analizată problema autorității, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
surprinse dimensiuni privind dominația unor oameni asupra altora în sfera privată. Mai mult, este analizată problema autorității, în contextul relațiilor de putere din familie. Acestea sunt receptate în dimensiunea lor de gen12. Ele vizează, în principal, faptul că cele mai multe familii monoparentale sunt conduse de femei, ca o consecință a dominării lor de către bărbați (în măsura în care aceștia nu se implică în susținerea copiilor, lăsând povara grijii parentale pe seama femeilor care sunt mame). Observarea unei constante sensibilități la dimensiunea de gen13 va putea să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
urmărește identificarea unor mijloace de emancipare a femeilor părinți singuri (L. Grünberg, 2002, pp. 97-110). Pe tot parcursul analizei, este operaționalizată distincția public/privat și, de aici, a consecințelor privind dificultățile pe care le întâmpină cei care trăiesc în familii monoparentale. Problematica familiei monoparentale este evaluată și în termenii drepturilor celor implicați: copii și părinți. În cele mai frecvente cazuri, sunt analizate obligațiile părinților față de copii, iar drepturile sunt tratate secundar (în cazurile familiilor complete, drepturile sunt subînțelese; în cazurile conflictuale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
mijloace de emancipare a femeilor părinți singuri (L. Grünberg, 2002, pp. 97-110). Pe tot parcursul analizei, este operaționalizată distincția public/privat și, de aici, a consecințelor privind dificultățile pe care le întâmpină cei care trăiesc în familii monoparentale. Problematica familiei monoparentale este evaluată și în termenii drepturilor celor implicați: copii și părinți. În cele mai frecvente cazuri, sunt analizate obligațiile părinților față de copii, iar drepturile sunt tratate secundar (în cazurile familiilor complete, drepturile sunt subînțelese; în cazurile conflictuale între părinți, drepturile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Demersul de față este doar o abordare față de care, cu siguranță, sunt posibile nenumărate altele. De pildă, cele care ar viza implicarea femeilor, mame singure pe piața muncii, în sferele decizionale sau în politica propriu-zisă. Analiza prezentă a problematicii familiei monoparentale nu tratează pe larg problema divorțului. Acesta este considerat ca un fapt social dat, una dintre multiplele cauze care pot duce la constituirea unei familii monoparentale. Nu sunt dezvoltate nici aspectele privind neglijarea copiilor, abuzul sau violența asupra lor, nici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
piața muncii, în sferele decizionale sau în politica propriu-zisă. Analiza prezentă a problematicii familiei monoparentale nu tratează pe larg problema divorțului. Acesta este considerat ca un fapt social dat, una dintre multiplele cauze care pot duce la constituirea unei familii monoparentale. Nu sunt dezvoltate nici aspectele privind neglijarea copiilor, abuzul sau violența asupra lor, nici situațiile de abandon. Aceste fenomene sunt importante privind consecințele monoparentalității. Nu am reușit să dezvolt suficient problematica răspunderii parentale și nici a răspunderii comunitare față de familie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
nici situațiile de abandon. Aceste fenomene sunt importante privind consecințele monoparentalității. Nu am reușit să dezvolt suficient problematica răspunderii parentale și nici a răspunderii comunitare față de familie. Din gama de probleme care se pot aborda cu sens pentru o familie monoparentală, am avut în vedere doar aspecte referitoare la părintele singur, mai precis a mamei singure, probleme pe care le întâmpină trăind într-o astfel de familie, statusul său social, șansele sale generale de viață 16. Ipoteza metodologică asumată a fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
indivizii în situații specifice”18. De aceea, de pildă, măsurile de politică publică pentru familie au fost analizate critic în măsura în care apar drept un cadru general, care nu permite să fie surprinse particularitățile unor tipuri anumite de familii (cum este familia monoparentală). Observația făcută a fost că familiile cu copii primesc sprijin public mai ales pentru că sunt sărace, iar intervenția îmbracă forma unor ajutoare financiare (de exemplu, alocația familială complementară). Sistemul de referință este nivelul redus al veniturilor, iar nu familia ca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
este nivelul redus al veniturilor, iar nu familia ca atare, cu problemele ei specifice. În societatea românească de astăzi, măsurile de politică publică privind familia pot fi apreciate ca fiind prea largi din punct de vedere al nevoilor specifice familiei monoparentale, iar cele referitoare la protecția maternității ca fiind prea înguste. Astfel, protecția maternității se realizează numai pentru persoanele asigurate social, mai cu seamă pentru cele care lucrează în sectorul „de stat”; persoanele angajate în sectorul privat sunt de cele mai multe ori

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de complementaritate. Astfel, am ajuns să identific o perspectivă asupra maternității cumva la limită, pe care am numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social din perspectiva teoretică asumată: gen, patriarhat, discriminare de gen, relații de putere 21. Familia formată din copil și singurul său părinte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
recunoscută ca un tip aparte de familie și luată în seamă corespunzător la nivelul politicilor publice. În cercetarea stării de fapt, un demers constant a fost analiza legilor 22 prin care se configurează cadrul social formal în care trăiesc familiile monoparentale în România. Datele oferite de câteva institute de cercetare (Institutul Național de Statistică, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Institutul de Studii ale Dezvoltării) au fost valorificate într-un mod deductiv cu privire la aspectele care priveau problemele familiei monoparentale. Am avut

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
trăiesc familiile monoparentale în România. Datele oferite de câteva institute de cercetare (Institutul Național de Statistică, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Institutul de Studii ale Dezvoltării) au fost valorificate într-un mod deductiv cu privire la aspectele care priveau problemele familiei monoparentale. Am avut în atenție datele oferite despre familie în Barometrul de gen (2000) și în Barometrul de opinie publică (2002-2005). O altă linie de interes a fost cea referitoare la modelele, simbolurile, miturile, prejudecățile asociate familiei monoparentale: cum influențează toate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
priveau problemele familiei monoparentale. Am avut în atenție datele oferite despre familie în Barometrul de gen (2000) și în Barometrul de opinie publică (2002-2005). O altă linie de interes a fost cea referitoare la modelele, simbolurile, miturile, prejudecățile asociate familiei monoparentale: cum influențează toate acestea reprezentările sociale? Am recunoscut o anume violență simbolică 23, posibilă prin interiorizarea de către femeile mame singure a relației de dominare sub care se aflau. Astfel, a fi mamă singură reprezintă o situație problematică, în care este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]