5,397 matches
-
-i savureze aroma și frăgezimea, a apărut acest rival. De fapt, uitase de un amănunt pe care nici nu-l luase în calcul și anume că acești tineri pot apărea cu zecile, fiind plin litoralul cu ei. Doar nu avea monopol asupra fetei. Zâmbi distrat. Tot îi rămânea ceva și lui: mama Gloria. O privi cu interes și descoperi că nu prea ar avea ce pierde dacă pe fată o va cuceri unul dintre tineri. Chiar poate ar fi într-un
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
buzele și construia ocheade persiflante aiuriților din grup care nu reacționaseră la apariția colegului amfitrion. -Când îți bate inima, să-i spui Intră! îi luă pâinea de la gură Flower-Power, revenită de câteva clipe, privându-l de satisfacția deținerii depline a monopolului asupra sectorului bancuri. Imixtiunea colegei în affaire-ul său îl deranjă pe bietul Papa. Facial ori prin vorbă, cel puțin așa credea el, nu-și arătase nemulțumirea, poate doar țuguiatul buzelor...?! Of, ce ți-e și cu reminiscențele copilăriei! Când era
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
de dans extrem de atrăgătoare prin poziție și stil constructiv, prin mărime și eleganță. Potrivit indicațiilor existente pe un basorelief de pe peretele de sare, sala de dans este numită și „Sala ing. Agripa Popescu”, după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului. Are dimensiuni destul de mari pentru locul în care este amplasată: 24X12X12 metri! La capetele sălii sunt săpate în sare trei balcoane de unde, pe vremuri, invitații la petreceri puteau urmări evoluția dansatorilor aflați în „ringul” de dans. Așa cum subliniam mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
asta nu numai aici, în Cuba. Indiferent de ce s-a sperat sau ce s-a spus până acum, tipul de capitalism pe care-l cunoaștem, în care am crescut și sub care am suferit, a fost înfrânt pretutindeni în lume. Monopolurile au fost înfrânte, iar știința colectivă dobândește zilnic noi și importante succese. În America am avut mândria și datoria morală de a ne transforma în avangarda unei mișcări de eliberare, mișcare ce a început cu mult timp în urmă pe
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
coborâtori ai strămoșilor daci. Este prezentul nostru (greu încercat de crizele generate atât de noi: îndepărtarea de familie, intrigă, invidie, dezbinare, prin gândul la bani, cât și de cei care vor prin mijloace subtile de a ne înrobi, creând adevărate monopoluri) care încă are puterea, prin dreapta credință, de a lumina generațiile următoare prin faptele și deciziile noastre luate cu simț de răspundere în momente de restriște; - albastru ce reprezintă încrederea, speranța că generațiile ce vor veni vor păstra fondul nostru
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
Isus Hristos fără emoție și reverență, fără bucurie. Asta se cheamă lipsă de responsabilitate atunci când vorbești despre Creatorul universului, despre Stăpânul și Mântuitorul rasei umane. Și au ca deviză ”cugetarea” însă nu cea curată, ci judecă lucrurile de parcă ei ar deține monopolul înțelepciunii și al științei. Vor ceva nou, dar... „toate- s vechi și nouă-s toate”, cum spunea Eminescu. Aceștia care nu au Dumnezeu se încumetă la fapte foarte grave pentru a-și satisface egoul și a-și alunga „plictiseala” ori
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
sau atinse de reformă: doar autorii își atribuiau o mai mare libertate de schimbare față de gîndirea catolică tradițională, puteau fi atrași de speranța că vor găsi pe tărîmul altor ambiente culturale argumente pentru a contesta pretenția Bisericii Catolice că deține monopolul asupra revelației [59]. Noi nu intenționăm să facem procesul istoriei, dar credem că este de datoria noastră, mai mult decît dreptul nostru, să cercetăm istoric, și deci, imparțial, singurele date culturale de unde putem ajunge la o concluzie dreaptă. Nu vrem
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații în natură și prestații extraordinare în bani. În 1541, pentru a-și recupera tronul, Petru Rareș va oferi 100.000 monezi de aur. Valahii sînt obligați să plătească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru regalitate. Tonul observatorilor străini în privința lui Carol s-a schimbat, trecînd de la suspiciune și îndoială la respect. Regele s-a detașat de liberalii epuizați de anii petrecuți la putere și îndepărtați în 1888 de o nouă generație care contestă monopolurile și clientelismele din partid. Odată cu întoarcerea conservatorilor și reglementarea crizei politice și agrare din acest an de tulburări, Carol găsește un nou fundament: el nu mai este candidatul "roșilor", el a devenit în întregime și dincolo de alianțe partizane, rege al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
junimismului. Societatea Junimea a stimulat numeroase studii. Gruparea unei pleiade de istorici, poeți, critici și mari figuri ale conservatorismului poate fi interpretată ca un fenomen sociologic, cultural și politic. Sociologia insistă asupra concurenței dintre generații, pe voința de a sparge monopolul liberalilor, care își atribuie întreaga răspundere a construcției națiunii moderne. Soliditatea legăturilor create de grup, capacitatea de a-și plasa posturile de conducere se explică prin frăția masonică: Maiorescu, lacob Negruzzi, Vasile Pogor și alții fiind inițiați în 1866. Lectura
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
libere o parte din lustrul societăților străine. Din nenorocire, numai lustrul din afară!". Junimiștii aduc un reproș de fond romanticilor, care au inventat un popor uitînd poporul, adevăratul popor român. În aceasă epocă de modernizare a României, junimiștii nu dețin monopolul criticii corupției și a pervertirii funcționării instituțiilor. Facțiunea liberală radicală contestă caracterul pretins democratic al sistemului politic românesc. Constituția din 1866 este demnă de o țară europeană civilizată, dar dreptul de vot rezervat unei părți neînsemnate din populație falsifică întreaga
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alte vapoare la preț de fier vechi cu condiția să punem un amiral englez în fruntea marinei noastre". Cu toate acestea, existau neliniști în privința sechestrării de către liberali a băncilor și a întreprinderilor. A miza pe aceste neliniști față de dezvoltarea unui monopol însemna a permite reprezentanților investitorilor străini să se resitueze în centrul deciziilor economico-politice românești. Textele din 1923 și 1924, care urmăreau naționalizarea subsolului, lovesc în străini. În 1924, francezii fac cunoscut că investitorii erau hotărîți să-și exprime supărarea față de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contabilități arhaice și a unor metode bancare criticabile", după cum va explica Auboin. Primul pas consistă în a acorda României un credit de stabilizare de 25 milioane de dolari. Pe de altă parte, ar fi fost instituită o caserie autonomă a monopolurilor de stat la care să fie vărsate veniturile care ar fi servit drept garanție la un împrumut internațional de 100 milioane dolari. Produsul acestui împrumut ar fi fost vărsat la Banca Națională a României și ar servi exclusiv aplicării programului de stabilizare și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revine în aceeași măsură și asupra legislației antisemite, internărilor și a muncii forțate care vor fi suprimate pînă la l septembrie 1944, prin revenirea la Constituția din 1923. Războiul patriotic și deci antisovietic se află în centrul politicii lui Antonescu. Monopolul și mijloacele de afirmare ale acestui patriotism îi sînt contestate de către opoziție care se ridică împotriva deciziei de înaintare dincolo de Nistru. Regele își exprimă dezacordul refuzînd să meargă pe front în momentul în care acesta se află dincolo de limitele teritoriului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cristian Maurer scrie, de exemplu, într-un opuscul din 1977: "Asistăm, indignați, de la o vreme încoace, la o metamorfoză bizară în Occident: se încearcă trasformarea spiritului de la Helsinki într-o fantomă a "drepturilor omului". Aceste drepturi sînt considerate ca un monopol occidental, ca o comoară în care s-ar găsi libertatea, umanismul și fericirea". Urmează o definiție căreia conducerea românească i-a rămas credincioasă pînă în decembrie 1989: "Viața poporului nostru, participarea sa directă la soluționarea problemelor pe care le ridică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Pactului de la Varșovia, din iulie, el evită ca diferendul cu Ungaria să facă obiectul unei dezbateri. Ceaușescu profetizează și își afirmă neliniștea în fața "tendințelor care apar în unele țări". În paralel, Pravda explică faptul că nici un lider nu deține monopolul adevărului, care vine din confruntarea opiniilor. Scînteia comentează pe 8 iulie 1989: "Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au oferit un dineu în onoarea tovarășului Mihail Gorbaciov și a tovarășei Raisa Gorbaciova. Întîlnirea și dineul s-au desfășurat într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sânt supuși arbitrariului de partid. Daca vom adăogi pe lângă aceste inconveniente și pe lângă masa de funcționari de care dispunea deja până acum guvernul și pe cei creați în anii din urmă prin concentrarea în mînile sale a impozitului băuturilor, a monopolului tutunurilor, a administrației drumurilor de fier, fără, a mai face amintire de favorule ce pune la dispozițiunea prozeliților săi (precum arenzi, vânzări de proprietăți și întreprinderi operate pe o a cinchea parte a teritoriului statului), daca vom adăoga, pe lângă toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ministrul de instrucțiune pe de o parte, Jules Simon și Dufaure de alta, au vorbit cu mult spirit și elocință. Subiectul despre care era vorba a fost tratat din fundament și în mod filozofic. Marea întrebare, să fie instrucțiunea un monopol al statului sau concurență liberă, a fost arareori tratată cu atîte amănun[te]. Senatul, respingând art. VII, care interzice instrucțiunea congregațiilor neautorizate, s-a esprimat pentru libera concurență. în tot cazul congregațiunile autorizate au dreptul de a instrui; aceasta n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a instrui; aceasta n-are însă nici o importanță. Numărul școalelor ținute de aceste ordine este foarte mic, pe când cele neautorizate posed un număr mare de școale bine vizitate. Acestor congregațiuni li se oprea prin art. VII instrucțiunea și se introducea monopolul școalelor de stat sau, după cum se zice în Franța, al "Universității". Astfel s-a întîmplat că în rând cu clericalii s-a mai luptat contra art. VII unele dintre cele mai mari capete ale Franței. Afară de ministrul actual au mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politică de neintervențiune, alții pentru cea de intervențiune? Desigur că nu. Am putea înmulți exemplele acestea. Dar atunci lupta pentru putere, care e conditio sine qua non a regimului parlamentar, se reduce la o luptă între oarecari personalități cari au monopolul și specialitatea de-a și-o disputa. Împrejurul acestora se grupează o armie întreagă de malcontenți, de căutători de posturi, oameni fără convingeri, postulanți de toate soiurile, făcători de treburi. Când un guvern a fost mult timp la putere și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât a unui ministru, de ex. {EminescuOpXI 191} Știți câte cât iau cei trei directori ai căilor ferate, cari nu pricep nimic, sau atât cât și nimic, dintr-ale drumului de fier? Câte 36 000 de franci pe an! Administrația monopolului tutunurilor a trecut în mînile statului, lefile însă au rămas ca și cele de sub antreprenori, adecă tot mari. Ba se aude și mai mult. Advocații regiei, plătiți odată scump, pentru că aveau de apărat procese contra celei mai puternice persoane juridice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît să poată numi guvernul la asemenea posturi și democrați cari nu au nici o para avere. Ce ciudat lucru mai este și cu democrația în țara noastră! Când este vorba de impozite, democrația le desființează pe toate: și patenta, și monopolul tutunurilor, și licența, numai în numele democrației, și cele ce mai rămân le pun asupra clasei producătoare, care mai are ceva. Când este vorba de buget, apoi tot acea democrație vedem că se aruncă cu un avânt ardinte asupra bugetului, fiindcă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai mult ori mai puțină carte e prea adevărat, însă această cultură numită teocratică era totodată și... democratică. De vreme ce orice creștin, fără deosebire de rang, putea să învețe carte în mănăstiri de se făcea sau nu călugăr, școala nu era monopolul clerului. Cât despre cultura aristocratică, ea asemenea nu merită un nume atât de pompos. În toți timpii clasele mai avute au făcut abstracție de la școalele publice, preferând instrucția privată, ca una ce garantează creșterea mai bună a copiilor. {EminescuOpXI 240
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedem și acest spectacol cu totul nou: un roșu ignorant, neonest și incapabil, ieșind din minister fiindcă leafa nu este destul de bună și mulțumindu-se care cu o direcțiune de drum de fier, care cu guvernământul băncei, care cu regia monopolului și așa mai departe. Iată unde a ajuns Romînia! Căpeteniile roșii, și acele căpetenii se numesc Cîmpineanu, Sătescu și Fleva, nu mai socotesc demne de dânșii portofoliile de miniștri și vor să le încredințeze unor oameni de-a doua mână
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum în străinătate, guvernator al Băncii Naționale, care-și începe operațiile peste câteva luni și care nu e încă instalată, a și început a lua pe an, pe lângă locuință, lemne, serviciu....... fr. 36 000 D. Cantacuzino, ca director la Regia Monopolului de Tutunuri, ia pe an............... " 24 000 și ca subguvernator la Bancă.......................................... " 24 000 D. Calenderoglu, director la Căile Ferate, în plimbare de la Berlin la București, pe an........ " 48 000 D. advocat E. Stătescu, în aceeași calitate cu precedentul și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]