3,811 matches
-
mai proastă! Am ieșit în grabă pe ușa din spate a casei, mușcând dintr-un măr roșu durduliu. La intersecție am constatat că nu încuiasem ușa, dar nu m-am întors, deoarece nu era cale lungă până la casa vânzătoarei de morcovi. Ajunsă în fața casei acesteia, am fost uluită să văd că broscărimea sălta pe pereții umezi și împodobiți cu mușchi. Nu m-am putut abține să nu comentez: Ciudat, foarte ciudat... Am încercat să-mi distrag atenția de la ființele ce mi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nu știu. Nu în această dimensiune... Dar tu? Hedwig Tornadă, îmi răspunse copilul, făcându-mi semn să-l urmez. Deși nu obișnuiam să vorbesc cu străinii, am urmat pașii lui Hedwig. Uitasem de tot: de mama, de doamna Gilbert, de morcovi, de Kristine și de frica mea de noua lume descoperită. În drumul nostru am întâlnit o sumedenie de creaturi și de personaje din povestirile fraților Grimm. Tot atunci am aflat și natura lui Hedwig: lup de Chang chang. Nu știam
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
după care, precum prima oară, am fost aspirată înăuntru. În urma mea, îl puteam zări pe copil, luându-și la revedere de la mine. În cele din urmă am aterizat pe sofaua confortabilă a doamnei Gilbert, care tocmai sosea din grădină cu morcovi proaspeți într-o căciulă. Ronțăind ultimele jeleuri, am înhățat morcovii și am fugit spre casă. Am constatat că, în tot acest scurt timp parcurs în dimensiunea mea, am reușit să trăiesc cea mai aventuroasă peripeție a vieții mele! Berci Sara
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mea, îl puteam zări pe copil, luându-și la revedere de la mine. În cele din urmă am aterizat pe sofaua confortabilă a doamnei Gilbert, care tocmai sosea din grădină cu morcovi proaspeți într-o căciulă. Ronțăind ultimele jeleuri, am înhățat morcovii și am fugit spre casă. Am constatat că, în tot acest scurt timp parcurs în dimensiunea mea, am reușit să trăiesc cea mai aventuroasă peripeție a vieții mele! Berci Sara, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Alexandra, au construit cu multă dragoste un om de zăpadă. Au rostogolit bulgări mari de zăpadă și i au așezat unul peste celălalt cu mare grijă. I-au cusut nasturi cenușii și i-au pus un nas mare roșu, din morcov. Doi ochișori zglobii au luminat fețișoara albicioasă. În cap purta o pălărie veche cu boruri largi. Un fular multicolor îi proteja gâtul de răceala iernii. După o zi de muncă copiii și-au admirat cu dragoste și mândrie prietenul de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
greu de explicat, nici de Înțeles. Acum aș vrea să plec. Crezi c-o să moară curând? Bruno dădu din umeri În semn că nu știe. Michel se ridică și trecu În camera vecină; Hipiotul-Cărunt era singur acum, ocupat să curețe morcovi ecologici. Încercă să-l descoase, să afle ce a spus de fapt medicul; Însă bătrânul marginal nu putu să-i dea decât informații vagi și fără legătură cu subiectul. — Era o femeie luminoasă..., repeta el, cu morcovul În mână. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ocupat să curețe morcovi ecologici. Încercă să-l descoase, să afle ce a spus de fapt medicul; Însă bătrânul marginal nu putu să-i dea decât informații vagi și fără legătură cu subiectul. — Era o femeie luminoasă..., repeta el, cu morcovul În mână. Noi credem că e pregătită să moară, a atins un nivel de Împlinire spirituală suficient de avansat. Ce vroia să spună cu asta? Nu avea rost să intre În detalii. Era limpede, bătrânul nătărău nu avea nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a ținut un discurs cum că mi-ar prinde bine o caserolă pentru gătit lent, fiindcă tot ce trebuie să faci este să pui în ea puiul și legumele dimineața și nu-ți ia nici cinci minute să tai un morcov, nu ? De unde să știu ? — Păi... mersi. Iau grăbită hainele de la curățătorie de la doamna Farley și le agăț de mânerul ușii, după care o conduc spre ușa de la intrare, conștientă de privirea ei care radiografiază atent totul. Foarte frumos din partea dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
clatină din cap a reproș când încep să mănânc. Nu așa de repede ! Nu te grăbi ! Gustă mâncarea ! Duminică după-masă, sub atenta supraveghere a lui Iris, fac friptură de pui umplut cu salvie și ceapă, cu broccoli înăbușit în aburi, morcovi cu aromă de chimen și cartofi la cuptor. În clipa în care scot tava imensă de tablă din cuptor, mă opresc o clipă și savurez mirosul cald de pui. În viața mea n-am simțit un miros atât de îmbietor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ușor luată prin suprindere. Prin minte mi se derulează pe repede Înainte o serie de imagini. Visul ăla ciudat pe care l-am avut, cu mine și cu Lissy care eram lesbiene. Cele cîteva dăți cînd am venit acasă cu morcovi de la supermarket și am jurat că sînt organici. CÎnd aveam cincisprezece ani și ea s-a dus În Franța, iar eu am ieșit cu Mike Appleton, de care era foarte Îndrăgostită, și nu i-am spus niciodată. — Nu ! Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
familia mea nu e aici. Mă Întreb pe unde-o fi Jack. Poate e În casă. Poate ar trebui să... — Emma ! Ridic privirea și o văd pe Katie Îndreptîndu-se spre mine. E Îmbrăcată Într-un costum complet bizar de culoarea morcovului și Îl ține de braț pe un bărbat În vîrstă, cu păr alb. Care bănuiesc că trebuie să fie tatăl ei. Ceea ce e destul de ciudat, fiindcă parcă-mi zisese că vine cu... — Emma, el e Phillip ! spune radioasă. Phillip, ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de legume. Minutele au trecut, aburul ce-mi gâdila fața s-a micșorat, a ajuns cât un ac, apoi a dispărut. Legumele s-au oprit din mers. Aveam înainte o baltă de ciorbă moartă, cu bucăți încremenite de cartofi și morcovi, pe care am dat-o pe gât fără să-i simt gustul. Am strigat să-mi aducă felul doi. Felul doi nu era gata. Am așteptat câteva minute, m-am foit pe fotoliu, m-am ridicat, am început să străbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ochii spre coteț...) K Kilogramele de mere Cu obrajii de vopsele, Vesele și răsfățate, În sacoșă, s-au găsit, Cu cartoful bosumflat, Supărat, În haina lui De culoarea drumului. -Ce ai, mărule, matale? Ori îți plouă în sandale? Dar un morcov furios, Cu mustățile zbârlite, Zice-ncet, cu glasul gros: -Domnișoare ionatane Nu cunoașteți, of, of, of, Un cartof? L Lebăda, din zori de zi, Stă la sfat cu nuferii, Mândră-n pene de ninsoare, Argintii și lucitoare. Și prințesa grațioasă
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
îmbrăcate într-o cămașă în carouri. —Șampanie, tomnule? a pronunțat neclar barmanul cu ceea ce lui Hugo i s-a părut a fi un accent continental extrem de fals. Un cocteil, tomnule? Nu, mulțumesc. Aveți ceva de genul unui suc organic de morcovi? a întrebat o voce pe care Hugo a recunoscut-o. Lui Hugo i s-a întors stomacul pe dos. Era imposibil. Doar ăștia aleseseră să nască acasă, nu? Și-atunci ce mama naibii căuta el aici? Hugo a continuat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
stomacul pe dos. Era imposibil. Doar ăștia aleseseră să nască acasă, nu? Și-atunci ce mama naibii căuta el aici? Hugo a continuat să fixeze cu încăpățânare fundul paharului de cristal în care i se servise whisky-ul. —Suc de morcovi? a repetat barmanul surprins. Nu crid, tomnule. Păi, atunci apă? Era limpede că mușteriul era pus pe harță. Evident, apă trecută prin filtru reciclabil. —Crid că avem pe undeva o sticlă de apă, a spus barmanul nu prea convins. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
într-o fabrică de supă. În chiuvetă se adunau mormane întărite de mâncare, iar pe podea și pe masă se întindeau tot felul de alte pete. Pe aragaz se înghesuiau o mulțime de tigăi cu bucățele lipite de dovlecei și morcovi. Era un chin. Trebuiau să existe modalități mai simple prin care Rosa să-și primească vitaminele și mineralele. — Sigur că există, a spus imediat Jake. Nu ai nevoie decât de o carte bună de bucate. Asta-i tot. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Știi, Al, nu e nevoie să tragi apa de fiecare dată când te duci la WC. — Ba da! Mâinile lui Alice zburaseră către gură oripilate. —Jake, nu se poate să vorbești serios. Dar Jake vorbea serios. După asta, supa de morcovi și-a pierdut și stropul de savoare pe care-l avusese înainte. Deși Alice continuase, plină de curaj, să tragă apa de fiecare când Jake nu era acasă, teama de ce ar fi putut să găsească sub capac atunci când soțul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
face de râs. Încercă să protesteze, însă nu-i ieșiră cuvintele din gură. Ești iepure, de aceea nu poți să vorbești, prostule, ești iepure și bei J&B, asta chiar nu s-a mai pomenit, nu dorești un suc de morcovi? Câteva frunze de salată ar fi potrivite pentru mamiferul din clasa rozătoarelor, vânat pentru blană și carne, așa cum spune dicționarul. Nu J&B-ul, ce fel de iepure ești tu? A, da, unul alcoolic, toți copilașii lumii vor duce mânuțele
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
sub semnul întrebării - de un iepure erou. Există un iepure cu tupeu, e adevărat, dar îl poți găsi numai prin desenele animate, Bugs Bunny ăla care face tot timpul figuri și îi trage pe toți pe sfoară, în timp ce roade din morcov, dar ascultă la mine, scriitorule, acolo este o aiureală, copiii pot fi păcăliți ușor, sunt creduli, înghit orice snoavă, vai, ce iepuraș drăguț, mai vrem un episod, aplaudăm încântați, uraaaaa, desene și bomboane care afectează dantura, copiii stau prea mult
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a arenei. Detectivul flutură, la rândul său, degetele, aproape indiferent, mângâie îndelung genunchiul drept al Luciei, iar aceasta se așeză mai bine în scaun, desfăcându-și încă un nasture al bluzei, astfel încât sânii mulțumiră, tresăltând ispititor. Scoase din geantă o morcov și-l aruncă în arenă, cu un gest princiar... Dincolo de ferestre, ploaia nărăvașă se avântă impetuoasă peste acoperișuri, ca o dansatoare intrată în transă, iar Magicianul privi fix în ochii Iepurelui și strigă încă o dată, cu putere, în timp ce reflectoarele se
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
medical de rutină. Nu Îl mai durea nici stomacul, așa cum se Întîmpla odinioară pentru că nu mînca la timp sau mînca ceea nu era potrivit. Ingrid Îl făcuse mai zdravăn ca niciodată cu supele ei drese cu smîntînă, cu soteurile de morcovi, cu peștele alb, cu ceaiurile. Pentru asta, vroia să și-l adjudece; Thomas simțea primejdia și Își pregătea o retragere treptată; o răcire lentă a relației, așa cum, după o toamnă lungă, nici nu știi cum te-ai trezit În iarnă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din doi sîni 41. „Dacă ei nu vor să iasă, atunci nu voi ieși nici eu”. X deschide frigiderul și dulapurile din bucătărie. orez, tăiței, spaghetti, cîteva kilograme de carne congelată, legume în conservă, trei kilograme de cartofi și zece morcovi. apoi : biscuiți, zahăr, un borcan cu dulceață de caise, șase litri de lapte în cutii de carton. are destulă mîncare pentru cîteva zile. X se întinde pe canapea. Zace întins și așteaptă. „Ce ?”. nu știu. Dar nu e normal. „Ce
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Din vecini, mirosea dulce și amețitor a usturoi. Lângă lămpi roiau țânțarii. Câte o bătrână ridica șervetul uns cu urmele gurii știrbe, să alunge gângăniile. De la Stere se auzeau cântecele mușteriilor. 317 Toamna, cârciumarul aducea un vin albicios, dulce ca morcovul. Nu mai ședea unul acasă. Sâmbătă seara luau leafa. Cine nu se oprea întîi la Stere, după ce mânca, se lega la izmene și, în papuci, iute să nu i-o ia altul înainte, la negustor. Nevestele rămase acasă scoteau din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Când termină, chicoti singur: - Vă place, ce ziceți? A Vânătorii așezaseră morții la spatele lui Anghel, unul lângă altul, începuse să ningă cu fulgi mari, ușori. Își strânseră mai bine cojoacele pe ei și se făcură că nu aud nimic... Morcovii Cum da primăvara, și ce mai primăveri cădeau peste Cutarida, de se topea zăpada, luată parcă în lopată, babele, toate pâlc în casa coanei Marghioala a lui Mială. Lipa-lipa, câte una, numai în papuci, cu barișul pus pe ureche, să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o prea avea la inimă. Când intra și asta, mai aplecată de șale ca anul trecut, cu privirea în toate părțile, tăceau. Se numărau în gând. Mai lipsea Tinca. Și până să vină și ea, Chirița întreba tare: - Dar din morcovii ăia buni mai ai, coană Marghioalo? Morcovi ca la muierea lui Mială nu mâncase nimeni în Cuțarida. Acum, că venea primăvara și se isprăviseră cartofii, babele știau ce le trebuie sufletelor: ceva dulce și proaspăt, să meargă la inimă. Marghioala
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]