1,969 matches
-
conținutului informațional; în urma rezultatelor obținute prin această cercetare se recomandă orientarea activităților artistice plastice către medii stimulative în conținut informațional; s-a observat faptul că activitățile didactice desfășurate în medii de învățare diferite activează componente specifice personalității umane (senzorio-motorii, intelectuale, motivaționale, aspiraționale), favorizînd tipurile de învățare asociativă, instrumentală, prin descoperire, creativă; în privința identificării unui standard de evaluare specific disciplinei educație plastică, din analiza matricei de corelații a rezultat că toți itemii de evaluare au un foarte înalt grad de fidelitate internă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în vedere ajutarea oamenilor, oferind suport medical, social, afectiv. Respectul, este operaționalizat prin situații în care medicul sfătuiește pacientul, are o slujbă bine plătită, este tratat cu recunoștință de pacient și familia sa, are o meserie mereu necesară. Ultima dimensiune motivațională este știința. Latura de cercetare, descoperire, cunoaștere a ultimelor investigații și medicamente în domeniu. În cazul studiului de față, cele patru motive alese se suprapun doar peste două dintre dimensiunile lui McManus: ajutorul oferit celorlalți și respectul. În străinătate, studenții
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
spre dizgrațiosul hipnotizant. Pe de altă parte, cred că oricine dintre domniile voastre mă va contrazice la iuțeală cu o grămadă de lecturi euforizante. E drept că până și mie mi se mai întâmplă astfel de surprize (mai ales cu opurile motivaționale). Oricum ar fi, nu pot nega disparitatea flagrantă și hărțuitoare dintre cărțile adu cătoare de liniște și invazia mizerabilismului. O invazie despre care, ce-i drept, am scris în ultimul deceniu până la sațietate și ridicol, astfel încât risc să devin omul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
materializată în valori obiective puncte, locuri în clasament, drepturi cîștigate (promovări), etc. (A. Dragnea 1996) 11. Capacitatea motrică este complexul de manifestări preponderent motrice (priceperi, deprinderi), condiționat de nivelul de dezvoltare a calităților motrice, indici morfo-funcționali, procese psihice (cognitive, afective, motivaționale) și procese biochimice metabolice, toate însumate, corelate și reciproc condiționate, avînd ca rezultat efectuarea eficientă a acțiunilor și actelor solicitate de condițiile specifice în care se practică activitățile motrice. (A. Dragnea, 1984) 12. Competiția este manifestarea organizată și planificată a
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și psihice organizate în mod original pentru a permite efectuarea cu rezultate înalte a activității. În structura personalității, ele constitue latura de eficiență a acesteia. În activitatea individului, aptitudinile prezintă o anumită constanță și organizare selectivă a componentelor cognitive, afective, motivaționale și executorii (Psihologia sportului de performanță, M. Epuran, I. Holdevici, F. Tonița, 2001). Aspirație (nivel de ~ ) (engl. level of aspiration, fr. niveau d`aspiration) termenul a fost introdus de către T. Dembo în 1931 și semnifică nivelurile pe care subiecții speră
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pentru predare-învățare. B) Funcția formativă legată de predare-învățare-evaluare vizează aspectul dezvoltării motrice și intelectuale al elevului. C) Funcția cognitivă este modalitatea prin care elevul dobîndește cunoștințe și i se oferă informații, soluții pentru rezolvarea carențelor apărute în învățare. D) Funcția motivațională contribuie la creșterea interesului elevilor pentru materia predată. E) Funcția instrumentală reprezintă instrumentele operaționale, praxiologice ale activității didactice. După felul în care este transmis conținutul, metodele sînt: A. verbale au la bază conținutul scris sau rostit; B. intuitive axate pe
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mergi mai departe, nu uita că ai și tu nevoie de relaxare. Ascultă-ți sufletul și oferă-ți zilnic mici momente de bucurie: poate o plimbare în natură, o baie fierbinte cu uleiuri parfumate, lectura câtorva pagini dintr-o carte motivațională, ascultarea unei melodii sunt tot atâtea exemple de acțiuni care să-ți încânte sufletul și să te ajute în procesul de făurire a unei zile de care să te bucuri din plin. Ai grijă însă la aceste momente de bucurie
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
socio-afectiv pentru individ, dar mai ales aceasta reprezintă sursă de educație și modele pentru individ. 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Dezvoltarea unor comportamente antisociale implică, fără îndoială, toate structurile psihice începând cu cele cognitive și motivaționale până la cele afective. Numeroși autori consideră că acțiunile deviante reprezintă tulburări în diferite grade a proceselor emoționale și volitive manifestate mai ales prin "lipsa sentimentului responsabilității și al culpabilității, incapacitatea de a renunța la satisfacerea imediată a unor trebuințe cu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem numi ca motive
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem numi ca motive altruiste acele conduite care îl determină pe individ
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
într-un scop mai mult sau mai puțin utilitar. E. Stengel a fost primul care a facut distincția clară între persoanele care se omorau și cele care supraviețuiau după un act aparent suicidar (1952). El a identificat diferențele fundamentale (cauzale, motivaționale) existente între cele două grupuri și a propus termenii "suicid" și "tentativa de suicid" pentru a distinge cele două forme de comportament. El a propus ca un grad de intenție suicidară a fost esențial în ambele grupuri (cei care au
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
criteriul fenomenologic: - suicid ca tentativă și realizare; - parasuicid; - individual sau colectiv; 3. criteriul clinic: - suicid patologic; - suicid fără antecedente psihiatrice; 4. criteriul posturii psihice față de suicid: suicid adevărat; suicid fals sau exhibiționist; suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid escapist; suicid altruist; suicid ludic; 6. criteriul evaluării sociale: suicid legitim; suicid ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul tulburării acute de conștiință: suicid impulsiv; suicid premeditat;, suicid disimulat; 9. criteriul finalității motivaționale: suicid preventiv; suicid curativ; suicid eutanasic. Toate aceste clasificări ale actelor suicidare reprezintă plaja largă a metodelor de autoliză, pe baza diferitelor motive, mai mult sau mai puțin raționale și/sau afectice. Suicidul este una din problemele morale, psihologice și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
că aerul său degajat de a ști toate lucrurile alea de care vorbește Îi conferă autoritate, așa că oamenii sînt convinși că sub pielea unui călător studios se află o inimă palpitîndă. Ba și-a creat și o reputație de „vorbitor motivațional“, deși nu chiar unul tipic, dimpotrivă. Nu e genul care Îi ajută pe oameni să-și găsească eul interior prin jonglerii, de exemplu. Punctul de vedere al lui Wakefield are ceva Întunecat, chiar demoralizant, ceea ce uneori face ca ascultătorii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de incitantă pe cît o consideră Richard, nu există nici un motiv să nu funcționeze. — Dar asta ai spus și despre serviciile de menaj cu care se ocupa anul trecut. Și Înainte de asta ce-a fost? Nu-ș’ ce curs de self-help motivațional? — Au existat motive al dracului de bune pentru care astea nu au mers, zise Richard pe un ton defensiv. Mai ales din cauza momentului prost ales. De unde era să știm noi că se Înființau În același timp firme similare, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
lăsat ușor dus de val. Asta e ca și cum ai spune că Hitler era ușor agresiv. — Jack Harper, Îți mulțumim foarte mult pentru participarea la emisiunea noastră, Începe să spună moderatoarea. Săptămîna viitoare vom vorbi cu carismaticul rege al casetelor video motivaționale, Ernie Powers. PÎnă atunci, mulțumindu-i Încă o dată... Toată lumea rămîne cu ochii la ecran, urmărind-o pînă cînd aceasta Își ia la revedere și intră jingle-ul de final. Cineva se apleacă și stinge televizorul. CÎteva momente, asistența rămîne Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cel din domeniul misiunii pe care sunt chemați să o desfășoare - care cer o reînnoire continuă și profundă. Acest lucru îl afirmă documentele magisteriului bisericii, îl spune papa, îl spun fondatorii diferitelor institute..., nu poate să fie altfel. Există aspecte motivaționale care trebuie să fie revitalizate continuu, dacă se dorește să se perceapă dimensiunea existențială și, deci, teleologică a fericirii persoanelor consacrate. 4.1 Or fi ei fericiți, dar trebuie să trăiască în mod fericit! Fericirea preoților și a surorilor nu
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
o viziune de sine și o viziune a lumii care transcende necesitatea imediată și se deschide spre o prospectivă vocațională a existenței. Și persoanele consacrate trebuie să se împace cu propriile limite și cu necesitățile lor psihice, fizice, spirituale și motivaționale. Nu-i ceva ieșit din comun că se vorbește despre nevoi, așa cum ar putea crede cineva. Asta înseamnă că și persoanele consacrate trebuie să se confrunte cu limitele și nevoile propriei umanități ce are nevoie de sprijin pentru a crește
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de aceea este important ca la această vârstă să se acorde spațiu individualității și potențialului propriu neexprimate până acum, punând în evidență nucleul central al existenței și al personalității proprii, fapt ce este plin de o mare vitalitate psiho-afectivă și motivațională. În același timp, fiecare este chemat să creeze armonie între resursele personale și obiectivul comun al consacrării lui Dumnezeu și fraților. Știm însă că aceasta perioadă este și timpul crizei vârstei mijlocii, întrucât se întâmplă tocmai în timpul acestei faze a
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
influențează modul de a acționa și de a fi al subiectului. Se vorbește despre caracter ca despre un „complex unitar și organizat al formelor vieții psihice, complex ce dă o expresie particulară comportamentului individului”, căruia i se pot corela aspecte motivaționale ale conduitei sale tipice și obișnuite. De exemplu, diferența dintre un subiect orgolios și unul umil are o valență care îi face diferiți unul de celălalt, punându-i pe planuri ierarhice diferite. Adesea cel orgolios este considerat negativ în timp ce cel
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
individuală a persoanelor sau la o condiție particulară (un capitol general despre bucurie, cele-brarea unui an special, sau lectura unei enciclice) ci trebuie să se regăsească printre prioritățile educative ale unei existențe în sintonie cu valorile carismatice și cu obiectivele motivaționale care sunt esența consacrării. Persoanele consacrate învață să fie fericite numai dacă știu să integreze bogățiile pe care le au la dispoziție cu nucleul central al misiunii lor, care este dăruirea totală lui Dumnezeu în slujba fraților, în mijlocul multor periferii
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
asupra mediului, a preferințelor și orientarea răspunsului”; Krech și Crutchfield<footnote David Krech, Richard S. Crutchfield, Theory and Problems of Social Psychology, McGraw-Hill, New York, 1948, apud Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 61. footnote> ca „o organizare durabilă, de procese motivaționale, emoționale, perceptive și cognitive față de un aspect al lumii individului”, iar Christian Dussart<footnote Christian Dussart, Comportement du consommateur et stratégie de marketing, McGraw-Hill, 1983, p. 219. footnote> și Marc Filser<footnote Marc Filser, op. cit., p. 176. footnote> definesc atitudinea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
studies say”, New York Times, 18 iunie 1987, apud Jim Blythe, op. cit., p. 59. footnote> (care tinde să scadă la persoanele mai în vârstă). Cercetările au ajuns la concluzia că trăsăturile definitorii ale personalității unui individ influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al acestuia, cât și comportamentul său de cumpărare și consum, dar încă nu se poate ști cu claritate natura acestor legături și succesiunea înfăptuirii lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile diferitelor tipuri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
asupra mediului, a preferințelor și orientarea răspunsului”; Krech și Crutchfield<footnote David Krech, Richard S. Crutchfield, Theory and Problems of Social Psychology, McGraw-Hill, New York, 1948, apud Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 61. footnote> ca „o organizare durabilă, de procese motivaționale, emoționale, perceptive și cognitive față de un aspect al lumii individului”, iar Christian Dussart<footnote Christian Dussart, Comportement du consommateur et stratégie de marketing, McGraw-Hill, 1983, p. 219. footnote> și Marc Filser<footnote Marc Filser, op. cit., p. 176. footnote> definesc atitudinea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
studies say”, New York Times, 18 iunie 1987, apud Jim Blythe, op. cit., p. 59. footnote> (care tinde să scadă la persoanele mai în vârstă). Cercetările au ajuns la concluzia că trăsăturile definitorii ale personalității unui individ influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al acestuia, cât și comportamentul său de cumpărare și consum, dar încă nu se poate ști cu claritate natura acestor legături și succesiunea înfăptuirii lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile diferitelor tipuri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]