969 matches
-
cascadă, guvernate de centrii deglutiției, fie a peristaltismului esofagian, producător de contracții urmate de relaxare locală prin mecanism nervos intrinsec. Contrar lichidelor, care pătrund imediat în stomac, alimentele semisolide necesită aproximativ 9 secunde. II.4.4. REGLAREA MOTILITĂȚII GASTRICE Atât motricitatea, cât și activitatea secretorie gastrointestinală sunt sub controlul permanent al sistemului nervos vegetativ și hormonilor locali digestivi. Motilitatea stomacului constă în mișcări ritmice de amestecare și evacuare declanșate de prezența alimentelor în stomac. Excitantul fiziologic al acestor contracții este reprezentat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pătrunde în acest mod în duoden. La coordonarea nervoasă a evacuării se mai adaugă și participarea importantă a plexurilor nervoase intrinseci din peretele colecistului, ca și reglarea de natură endocrină. Cu toate că există încă lacune importante în ceea ce privește mecanismele exacte ale reglării motricității căilor biliare, ceea ce se detașează cu siguranță este acțiunea lor coordonată. De importanță deosebită în controlul evacuării bilei este reglarea endocrină, dovadă fiind faptul că denervarea colecistului nu împiedică deversarea bilei în duoden. Hormonul cu acțiune electivă este colecistokinina, eliberat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormon izolat din mucoasa duodenală, de către Harper și Raper (1943), este numit pancreozimină. Aceasta s-a dovedit a fi identică cu colecistokinina, pusă în evidență cu mult înainte de Ivy (1928), ca factor hormonal cu punct de plecare duodenal, care controlează motricitatea și evacuarea veziculei biliare. Pancreozimin-colecistokinina (CCK-PZ) nu este decât unul și același hormon, cu efecte principale asupra volumului secretor (secreția ecbolică). Eliberarea de CCK-PZ este stimulată de către aminoacizi, albumoze, peptone și acizi grași, în vederea eliberării de fermenți pancreatici necesari desăvârșirii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru fibrele longitudinale și una discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului submucos Meissner cu neuronii eferenți ai plexului mucos Auerbach. Stimularea motricității intestinale în absența inervației extrinseci este determinată mecanic (distensie, atingerea mucoasei) și chimic (soluții hipotone, hipertone și acide). Activitatea neuro-musculară intrinsecă a intestinului subțire, care are rol numai în declanșarea mișcărilor, este controlată și coordonată de inervația extrinsecă. Aceasta, fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
paliditatea mucoasei, diminuarea secreției de mucus și o inhibiție a motilității. Pe de altă parte, furia, agresivitatea manifestă sau subconștientă se asociază, în general, cu hiperemia, congestia și motilitatea. S-a pus în evidență și intervenția proceselor umorale în reglarea motricității intestinale. Astfel, mișcările intestinului sunt inhibate de grăsimi, soluții hipertone de glucoza, zaharoză sau galactoză, ajunse în duoden, și această inhibare este valabilă și pentru un buzunar intestinal transplantat, lipsit de inervație extrinsecă. Această inhibiție nu este însă rezultatul unui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gonadele (constipația din hiperfoliculinemie). Așa după cum s-a arătat și la reglarea digestiei gastrice, există un hormon eliberat de mucoasa duodenală, enterogastrona, care modulează indirect activitatea de evacuare a intestinului subțire superior prin intermediul influenței inhibitoare pe care o are asupra motricității gastrice. Enterogastrona este un polipeptid ce a fost extras de Ivy (1928) din mucoasa duodenală la contactul acesteia cu uleiul de măsline. Unii autori îi contestă specificitatea, considerându-l încă ipotetic. O serie de substanțe farmacodinamice, cum sunt pilocarpina și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
enteroglucagonul, motilinul, endorfinele și GIP (gastro-intestinal polipeptid). O atenție aparte trebuie rezervată conținutului în fibre vegetale al rației alimentare. Prezența lor zilnică în alimentație este deosebit de avantajoasă pentru organism, întrucât, pe lângă faptul că au un rol stimulator și reglator al motricității intestinale, contribuie la fixarea și eliminarea substanțelor toxice, cancerigene etc. II.4.9.5. Defecația ca act reflex motor, este realizată de regiunea terminală sigmoido-rectală a colonului distal, coordonată de centri medulari și controlată cortical. Cea mai mare parte din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se disting trei tunici, din care cea mai importantă este stratul mijlociu, constituit din două pături de musculatură netedă: longitudinală internă și circulară externă. Ureterele se prezintă ca niște tuburi musculoase, cu posibilități de a se contracta și relaxa. Această motricitate este autonomă datorită existenței plexurilor intramurale care se află sub influența inervației simpatice și parasimpatice. Simpaticul are, în general, o acțiune relaxantă asupra musculaturii netede ureterale, pe când parasimpaticul este stimulator al mișcărilor ureterului. Factorul principal de stimulare a mișcărilor este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ocitocină) și în reproducere (ciclul menstrual). c) Rol de neurotransmițător sinaptic, interacționând cu serotonina, catecolaminele, prostaglandinele, peptidele opioide și alte peptide. d) Rol în modularea unor funcții nervoase înalte, asociate actelor comportamentale: motivația (setea, durerea), memoria, posibil învățare și controlul motricității. Există date care sprijină rolul Ang II cerebrale ca factor de menținere atât a echilibrului ionic neuronal, prin activarea ATP-azei membranare, cât și a balanței hidroelectrolitice generale, prin acțiunile ADH eliberatoare și dipsogene, acționând conjugat cu sistemul renină-angiotensină periferic (fig
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în efort în limite destul de largi, fără a depăși granițele normalului. Asemenea variații adaptative se întâlnesc mai ales în cazul efortului fizic de performanță. Acesta determină reacții neuro-umorale de adaptare din partea întregului organism, începând cu sistemul nervos somatic, coordonator al motricității voluntare, și sfârșind cu funcțiile vegetative (cardio-vasculară, respiratorie) și endocrino-metabolice, indispensabile asigurării substratului energetic al contracției musculare. La rândul lor, suprasolicitările psiho-emoționale se însoțesc de reacții somato-vegetative de diferite grade, reprezentate de fenomene de încordare sau de presiune neuro-psihică, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lor să poarte ochelari care modifică percepția, putând de exemplu să inverseze raportul sus-jos. Dacă se prelungește suficient purtarea acestor ochelari subiectul reînvață să perceapă corect având la bază o imagine retiniană care rămâne inversată; aici apare din nou rolul motricității al activității subiectului care sunt importante în reorganizarea vizuală și vizual motorie. Un subiect care poartă ochelari prismatici vede plumbul unui fir cu plumb ridicându-se; dacă prinde el firul atunci perceptul se schimbă brusc, plumbul apărându-i îndreptat în
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de referință, ceea ce Înseamnă că la baza mișcării, cel puțin În cazul ființelor viețuitoare, trebuie să stea un proces care să explice și să definească capacitatea acestora de a se mobiliza. În biologie acest fenomen este cunoscut sub numele de motricitate, care se derulează În timp În același mod și cu aceeași secvențialitate. Prima etapă este percepția senzorială prin simțuri care va sta Întotdeauna la originea motricității. De reținut că nu orice percepție conduce la mișcare, ci doar numai acelea care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acestora de a se mobiliza. În biologie acest fenomen este cunoscut sub numele de motricitate, care se derulează În timp În același mod și cu aceeași secvențialitate. Prima etapă este percepția senzorială prin simțuri care va sta Întotdeauna la originea motricității. De reținut că nu orice percepție conduce la mișcare, ci doar numai acelea care Întrunesc criteriul de necesitate cum ar fi; nevoia de a mânca, de a respira, de a se apăra și alte asemenea, care astfel Îmbracă caracterul de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu senzații (percepute prin organele de simț); se manifestă prin emoții (teamă, bucurie, plăcere, satisfacție); se exteriorizează prin sentimente (iubire, prietenie, ură, indiferență); se traduce prin comportament și atitudine. Astfel comportamentul ar fi forma cea mai Înaltă de exprimare a motricității care pleacă de la forma cea mai simplă, instinctuală (de satisfacere a nevoilor bazale) la forma mimico-gestuală În care mișcarea capătă un caracter expresiv. Va ajunge astfel să exprime diverse stări sufletești (bucurie, plăcere, supărare, teamă), abilitatea praxică exprimată prin Îndemânare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
intuită Încă de la Începuturile civilizației umane și cunoaște de-a lungul timpului diferite forme. Din totdeauna se pare că cea mai importantă a fost corelația cu alimentația, pentru că la baza mișcării se găsesc procese metabolice furnizoare de energie necesare Întreținerii motricității. Cum resursele energetice sunt asigurate de alimentație este evident că relația mișcare alimentație va contribui decisiv la menținerea stării de sănătate. Conceptul hipocratic antic dioita (cuprinde principiile de bază ale stării de sănătate) includea hrana și exercițiul fizic ca esențiale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vorbirii trebuie introduse În permanență elemente de ritmică neverbală. Mai Întâi elevii trebuie să-și Însușească structura unui ritm prin intermediul unor mișcări generale făcute cu brațele, picioarele și trunchiul, și numai după ce elevii reușesc să reproducă un ritm la nivelul motricității corporale se poate trece la exerciții pentru educarea ritmului vorbirii prin care vor fi percepute modelele ritmice. O schemă terapeutică conține mai multe etape ce se succed În timp.În structura schemei terapeutice trebuie să se țină seama și de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
medicală în autism * sunt extrem de necesare, și adesea neglijate în cazul copilului cu autism: cu cât se dezvoltă mai mult capacitatea coordonării motrice cu atât mai mult se realizează premizele unei dezvoltări intelectuale care să pună în valoare întregul potențial. Motricitatea este coordonată de la nivel cerebral, dar și dezvoltarea cerebrală este influențată de dezvoltarea coordonării motrice; * creierul fiind oxigenat mai mult bineințeles va funcționa la alți parametri; * pe fondul unei familii hiperprotective și a lipsei de mișcare o bună parte dintre
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
este transmis în formă concretă; 4. Mesajul este transmis în aceeași formă: vede același pantof, aceeași cană => are formă constantă; 5. Mesajele vizuale însoțite de exprimarea verbală sunt mai ușor de diferențiat față de cele exprimate doar verbal 6. Este suficientă motricitate grosieră în receptarea și transmiterea mesajului. Atitudini de bază în comunicarea totală * Însoțim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbală. * Folosim puține cuvinte pentru a face legătura între cuvânt și obiect; * Copilul trebuie învățat să folosească obiectele, pictogramele pentru
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
gustă, dar nu poate aduna aceste informații într-un întreg cu sens. Neînțelegând bine lumea, persoana cu autism nu poate reacționa adecvat! Simptome ale deficientei in I.S. Probleme de comportament: * hipo/hipersensibilitate la anumiți stimuli * dificultăți de concentrare Probleme de motricitate: * neîndemânare * mișcări automate (ca robotul) * hipo/hiperchinezie * auto/heteroagresivitate * dificultate în coordonare ochimana * căderi frecvente. Autism si probleme de percepție Caracteristica principala a autismului este acest alt mod de percepție. Este important să înțelegem mai întâi cauza care dă o
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
din ariile de dezvoltare .Interviul cu familia a avut rolul de a ne introduce în lumea ei de acasă. Au fost remarcate abilitățile de autoservire(îmbrăcat,dezbrăcat,folosirea W.C.-ului,spălat pe mâini și dinți,mâncatul, folosirea lingurei,încălțat,descălțat). Motricitatea fină și grosieră :mâzgălește cu creionul,folosește pensa digitală,răsucește butoane,introduce obiecte mici în tabla cu orificii,urcă și coboară treptele,se dă în leagăn,pe topogan, merge cu spatele,lovește mingea, despachetează obiecte mari și mici,construiește din
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
apoi programul de imitație grosieră și fină,programul de acțiuni cu obiecte. După ce timpul de lucru a crescut,a scăzut intensitatea și frecvența comportamentelor dezaptative, a început să accepte prezența terapeutului în imediata apropiere,a fost introdus programul de imitarea motricității orale ,absolut necesar pentru a trece la programele de dezvoltare a limbajului receptiv și expresiv. Programele au curs firesc unele din altele,cu poticniri,cu evaluări și reluări modificate,în ritm destul de lent,dar ceea ce a câștigat arată cât de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
cu R.,el insera în jocul respectiv elemente care nu aveau legătura cu acel joc. Nu știa să-și facă un joc simbolic sau să se joace de-a...(doctorul, etc.). 10. Ce alte probleme mai erau? Pe partea de motricitate se descurca greu - nu ținea corect creionul, nu decupa, nu colora, nu putea sa prindă mingea. De asemenea nu se îmbrăca, nu se dezbrăca singur, nu se încălța sau descălța. Deși vorbea si avea un vocabular adecvat vârstei, avea o
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
convingere, supervizorul ne-a demonstrat ca nu greșisem atunci când am ales-o pe ea, Vlăduț era parca vrăjit de ea, o asculta si culmea: manca ciocolata!!!!! Terapeuta practic a pus bazele verbalizării, prin exerciții nenumărate de miogimnastica, de exerciții de motricitate manuala, de control extraordinar. Cu ea Vlăduț a început sa spună primele lui cuvinte, am plâns pentru fiecare cuvânt nou pe care îl spunea, pentru fiecare achiziție pe care o făcea. In 3 luni ea a reușit sa-l facă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
îl domină și își exercită autoritatea asupra ambilor copii; Se antrenează ușor în activitate și-l stimulează varietatea exercițiilor. 6. Examenul logopedic: Dislalie polimorfă și bâlbâială clono-tonică pe fondul unor elemente de autism infantile și a unei accentuate instabilități psihomotrice. Motricitatea fină insuficient dezvoltată și tulburările de lateralitate și orientare spațio-temporală determină un deficit accentuat la nivelul comportamentului grafic. 7. Examenul neuropsihiatric: Dislalie polimorfă, bâlbâială clono-tonică, sindrom hyperkinetic, autism infantil 8. Diagnostic logopedic: Dislalie polimorfă, bâlbâială clono-tonică pe fondul deficienței mintale
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]