908 matches
-
un tragism uluitor. E ca și cum partenerul de joc a devenit însăși moartea, în fața căreia nimeni nu poate să câștige. La fel ca în visul lui Drogo Angustina se „joacă” nepăsător cu moartea, care, în cele din urmă, îl prinde în mrejele ei. Un al treilea moment în care speranțele lui Drogo și ale celor din fortăreață legate de declanșarea războiului este atunci când „cei din nord” încep să construiască o șosea care taie deșertul și care stă la baza a numeroase supoziții
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
recunoaște mai întâi sieși, apoi în fața fetei că zbaterea sa era zadarnică o Simina, o pădureancă era pe lumea aceasta, și de aceasta el nu putea scăpa. Obsesia pentru acea Simina îl face pe Iorgovan să se simtă prins în mrejele îndrăgostirii. Purtat de sentiment, tânărul o caută, o găsește, dar întrebat de aceasta: Ce vrei tu cu mine? el răspunde: Nimic! Știu că-mi ești dragă de mi s-au urât zilele. Mărturia e sinceră și ea exprimă cel mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la limita răbdării, „pe culmile disperării”, înclinând spre surpate și prăpăstioase maluri ale ilogicului. „Sufletul ei își cerea dreptul la dragoste”, pare firesc, dar ea se amăgește clădind pentru sine, inconștient sau nu, „un castel de nisip”, o nisipire în mrejele unei iubiri iluzorii. Se agață, cu disperare, de un singur gest, de o simplă curtoazie din partea unui bărbat, și-n mintea ei încolțesc și înfloresc vise deșarte: „Ar fi vrut să poate sparge clepsidra universului..., să prelungească acea clipăși Vă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
apele tulburi și murdare de vise deșarte. Magda se lasă învăluită, prin încătușare, ca-ntr-un absurd joc pendulatoriu de destin. Aceasta pare a fi esența acestui naratologic. Dacă eroul lui gasunari Kawabata, din Vuietul muntelui, se va descătușa din mrejele unui sfârșit sumbru, găsindu-și alinarea prin iubire, din epilogul țesut de Petre Rău, nu întrezărim vreo rază de soare în ființa măcinată de zbucium și ură a personajului Magda. Ce lecție de moralitate pentru cei care deschid fereastra spre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pedeapsă), Tolstoi (Război și pace), Sofocle (Oedip rege) sau Alfred garry (rbu rege), privind „povara matricidului”, zvârcolirile conflictuale care ne pot aminti, deopotrivă, de Choeforele (Eschil) și de Electra (Sofocle). Protagoniștii devin marionete ale unui implacabil destin, fiind aruncați în mrejele morții. „Luminiscența putregaiului” uman s-așterne peste scenele lumii. și astfel, pentru eamlet, lumea devine o „închisoare...”, o încorsetare ca într o „coajă de nucă...”, pentru un rege „al spațiului infinit”, un rege al „nemărginirii” (actul II, scena 2). Dar
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
româneacă (recentă) care s-a bazat pe lamentații, tregiversări și promisiuni deșănțate. Mai mult chiar, Vlad Zografi ne propune o perspectivă generalizantă privind „scena” politicului, care acționează precum „ploaia” de primăvară, pentru a hrăni puterea (eenric al VI-lea), în mrejele „jocului” politic distingându-se cele două fațete: „retorica” (ideologia) și „calea practică de obținere și menținere a puterii”, înțelegând, din acest subtil demers istorico-literar, că politicul - ca „sete de putere” este o „ispită”, iar practicianul (omul politic) - „vulturul de sus
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
radio la Nord-Est, emisiuni TV la TeleM, nu cred că doar experiența te poate face un bun profesor. Cartea rămâne esențială într-o universitate, iar (și) absența culturii generale îi face pe tinerii jurnaliști atât de ușor de prins în mrejele intereselor. Liviu Antonesei: Sunt întrutotul de acord cu tine! Experiența? A cui? A celor formați în "epoca de aur", dacă nu mai înainte? A celor îmbătrâniți deja în rele, deși au început să scrie în presă, sau să facă presă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mâinele spre holograma de pe tavan. Fantasma se topi pe dată, himeră a scumpei năluciri. -Ce-ai făcut scump prieten-se supără Daniel. Etern te vor bântui himerele iubirii. -Mă iartă c-am rupt vraja iubite prieten Daniel. Satana mi-a întins mreaja, ispitidu-mă. -Amice acesta ți-i norocul, nu judeca prea aspru, poți declanșa urgii. -Iubite Daniel ia seama. Mereu voi fi cu tine. În tolbă tu ai arma și la destine frâie. Robert părăsi casa magicianului mergând în neștire pe aleia
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în labirinturi tot mai adânc, vrei, nu vrei. Suntem o societate condusă de oameni bolnavi, nu se roșește pământul pe unde calcă monștri. Este războiul psihologic, într-o eră demențială, n-ai timp să te dezmeticești, deja ești prins în mreje. Planeta se umple de probleme, hă,hă, hă, noi stăm pe bogății. (Așa văd conducătorii noștri din spațiul lor, sideral. Ghiftuiți, ocupați cu profituri între mai multe sforării, nu văd nici sângele vărsat de alții, ce le ajunge la genunchi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Isus a început să propovăduiască, și să zică: "Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape." 18. Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19. El le-a zis: "Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni." 20. Îndată, ei au lăsat mrejile, și au mers după El. 21. De acolo, a mers mai departe, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Am întîrziat de la masă... Și numai tu ești de vină, că nu știu pe unde tot umbli, în loc să-mi fii de ajutor... Dojenind de Petre, își dădea bine seama că vrea să-și impute amintirile care l-au cuprins în mrejele lor și de care îi era teamă ca de niște remușcări neiertătoare. Grăbit să plece, nu-și găsi casca și mormăi: ― Fă lampa mai mare, că parcă suntem într-o criptă... De lângă lampă, ordonanța ridică o scrisoare și i-o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
apropiat ziua plecării!" își zise dânsul, uitîndu-se la Petre. ― Trebuie să vie și de-acasă, don' locotenent, rosti soldatul cu încredere. ― Da... da... trebuie... acasă... îngînă Bologa, întorcîndu-se cu spatele, încet, obosit. Varga reveni mai târziu, neîmpăcat. Apostol tresări din mrejele gândurilor și zise blînd: ― Varga... nu știu ce am... Iartă-mă! Locotenentul se însenină imediat și se apropie cu mâna întinsă: ― Îmi pare rău, prietene dragă... Dar te-ai schimbat îngrozitor... Odinioară mă iubeai, ne înțelegeam... ― Odinioară! oftă Bologa cu ochii scăldați
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
camarazii mei, dornici mai mult de joacă decật de carte, mă revoltam în sinea mea și-i consideram inconștienți, imposibil de educat, deși mă străduiam din răsputeri să le impun ritmul meu de studiu. Rareori reușeau să mă prindă în mrejele lor și doar vacanțele mă făceau să fiu volubilă, lipsită de griji și, mai ales libertină. - Păpu!... Păpușo!...Păpu !...Cật e ceasul? O fi vremea de școală? Păpușa era cea mai pricepută la aflarea orei exacte. Înfigea un băț în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
și aruncă unu-ntr-altul umbra neagră dintre ei. Stelele în cârduri blonde pe regină o urmează, Aerul, în unde-albastre, pe-a lor cale scânteiază Și rămân întunecate nalte-a cerurilor bolți; Doma strălucește-n noapte ca din marmură zidită, Prin o mreajă argintoasă ca prin vis o vezi ivită, A ei scări ajung din ceriuri a stîncimei negri colți. Iară fluviul care taie infinit-acea grădină Desfășoară-în largi oglinde a lui apă cristalină, Insulele, ce le poartă, în adîncu-i nasc și pier
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
troiene de ninsoare, care roză strălucește, Pe când sălcii argintoase tremur sânte peste râu. Aeru-i văratic, moale, stele isvorăsc pe ceruri, Florile-isvorăsc pe plaiuri a lor viață de misteruri, Vîntu-ngreunînd cu miros, cu lumini aerul cald; Dintr-un arbore într-altul mreje lungi diamantine Vioriu sclipesc suspinse într-a lunei dulci lumine, Rar și diafan țesute de painjeni de smarald. {EminescuOpIV 127} Pe când greeri, ca orlogii, răgușit prin iarbă sună, De pe-un vârf de arbor mândru țes în nopțile cu lună
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
palate, ce din verzile grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi, colonade Lungi de marmure ca ceara în lungi bolte se îmbin. Pe-a ferestrelor mari laturi sunt lăsate largi perdele, Mreje lungi de aur rumăn - au țesut ani mulți la ele Mînile surorei albe. Aeru-i de diamant, El plutește-n unde grele de miroase-mbătătoare Peste văile ca râuri desfășurate sub soare, Pe dumbrăvi cu rodii de-aur, peste fluvii de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de flori și miroasă; Și verzile lanuri se leagănă-n lună Și lacuri cadența cântărilor sună. Subțirile neguri păreau pânzărie De brum-argintoasă, lucind viorie; Și florile toate sub ea-ncremenite Respiră bogate miroase-adormite. Pe-al codrilor verde, prin bolțile dese, Prin mreje de frunze seninul se țese; Și apele mișcă în păture plane - 140În funduri visează a lumei icoane. Și unde-n dumbravă-i săpată cărare, O mândră femee s-arată călare, Pe calul ei graur se-nvîrtește-n laturi, De dulcea-i privire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
SBOAR-AL NOPȚII NEGRU FLUTUR Sboar-al nopții negru flutur Cu-a lui aripi ostenite, Pe când crengile se scutur Pe cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre frunză, Aruncând dungi de lumină Cearcă tainic să pătrunză. Prin a ramurilor mreajă, Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă, De sub teiul nalt și vechiu. Iară sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept: Nu mai cugeți înainte Nici nu cauți îndărăpt, Ci asculți de păsărele Ciripind în verde crâng, Cum de-amoru-ne-ntre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
hieroglifică. Dacă scrisoarea era gata [putea] fi colorată prin colori naturale. Hieroglifele au propriul ca prin puține trasuri să conceapă lucrurile în câteva linii acute foarte caracteristice. Corpul omenesc foarte caracteristic: deci figura o[mului] și a animalelor într-o mreajă de cuadrate. Maeștrii dăduse modele, meseriașii în arte se țineau de determinările propuse în acele cuadrate. Proporțiuni determinate. Corpul omenesc în 6 părți, cam un picior de lungi. Se numără de la talpă până la ceafă (începutul părului). Trebuie să fi avut
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
încât apostolii înșiși au dificultăți în a-L recunoaște: „Dimineața, Isus stătea pe țărm; dar ucenicii nu știau că este Isus. / «Copii», le-a zis Isus, «aveți ceva de mâncare?» Ei i-au răspuns: «Nu». / El le-a zis: «Aruncați mreaja în partea dreaptă a corabiei, și veți găsi.» Au aruncat-o deci, și n-o mai puteau trage de mulțimea peștilor. Atunci ucenicul, pe care-l iubea Isus, a zis lui Petru: «Este Domnul!» Când a auzit Simon Petru că
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a zis lui Petru: «Este Domnul!» Când a auzit Simon Petru că este Domnul și-a pus haina pe el, și s-a încins, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat în mare. / Ceilalți ucenici au venit cu corăbioara, trăgând mreaja cu pești, pentru că nu erau departe de țărm decât ca la două sute de coți. / Când s-au pogorât pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pâine. / Isus le-a zis: «Adu ceți din peștii pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
s-au pogorât pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pâine. / Isus le-a zis: «Adu ceți din peștii pe care i-ați prins acum.» / Simon Petru s-a suit în corăbioară, și a tras mreaja la țărm, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari: și, măcar că erau atâția, nu s-a rupt mreaja. «Veniți de prânziți», le-a zis Isus. Și nici unul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: «Cine ești?» căci știau că
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
zis: «Adu ceți din peștii pe care i-ați prins acum.» / Simon Petru s-a suit în corăbioară, și a tras mreaja la țărm, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari: și, măcar că erau atâția, nu s-a rupt mreaja. «Veniți de prânziți», le-a zis Isus. Și nici unul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: «Cine ești?» căci știau că este Domnul. / Isus S-a apropiat, a luat pâinea, și le-a dat; tot așa a făcut și cu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cazul creștinilor simpli există riscul să cadă tocmai în acele greșeli sau învățături greșite pe care doresc să le combată. De aceea, Sfinții Părinți nu îi încurajează pe aceștia din urmă să dialogheze pe temele credinței cu cei prinși în mrejele ereziei - n.n. footnote> și se cuvine să avem mare purtare de grijă de ei; să nu stăm nicicând nepăsători, ci cu multă luare aminte, să facem tot ceea ce stă în puterea noastră, să le dăm leacul potrivit, ca odată și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vezi că îi arată cu cuvântul că sunt prinși ca într-o beție? Cuvântul se vor trezi arată că stăteau cufundați jos undeva. Și iarăși, prin cuvintele: prinși fiind de diavol, aproape că vrea să spună că sunt prinși în mreaja diavolului. Ne trebuie multă blândețe și îndelungată răbdare ca să-i putem smulge din cursele diavolului. Să le spunem: Treziți-vă puțin, uitați-vă la lumina dreptății, gândiți-vă la înțelesul adevărat al cuvintelor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]