771 matches
-
de spa? iu ne �mpiedic? s? o reproducem �n �ntregime. Giurescu �l anun?? c? se va c? s?tori �n cur�nd. Viitoarea lui șo? ie, fiica profesorului Mehedin? i, �are 22 de ani, e s? n?toas? ? i serioas?. Are ? i o mul? ime de bani, dar nici acest fapt nu constituie un obstacol�. Apoi Giurescu �i m? rturise? te c? a ? inut secret? logodna chiar ? i fă?? de cei mai buni prieteni ai s? i pentru c? �profesorii de la universitate mi? ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la C? lug? reni�172. Panaitescu ? i?a amintit c? Iorga nu l? a prezentat �ntotdeauna pe Mihai Viteazul �ntr? o lumin? favorabil? , numindu? l condotier ? i critic�ndu? i comportarea avut? �n Transilvania. Panaitescu �ntreba dac? Iorga ar fi cumva mai mul? umit dovedind c? Mihai Viteazul a fost fiul bastard al unui domnitor ? i nu al unei hangi? e care vindea ? uic? 173. Nu există nici o lege care s? asigure succesiunea liniar? �n principatele rom�ne ? i erau foarte multe controverse �n leg
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
and Civilisation (Londra, 1925). Aceste dou? c?r? i scrise �n grab? din motive politice dup? Primul R? zboi Mondial, au fost atacate de Nouă ? coal? de istorie din cauza inexactit?? ilor pe care le con? ineau. Din nefericire, ele fuseser? citite de mul? i oameni ? i nu spre binele reputa? iei de savant a lui Iorga. Iat? de ce �ncerca el s??? i �ndrepte gre? eala. Conflictul dintre Iorga ? i Nouă ? coal? de istorie a degenerat, lucru care poate fi par? ial explicat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuv�nt cu cuv�nt: Cred �ntr? Unul Dumnezeu, Cred �ntr? O Patrie, Cred �ntr? O Dreptate Divin? Etern? , Cred �n �nvierea Ungariei. Amin! �n timpul manifestă? iilor sau a competi? iilor sportive, oratorii se refereau �ntotdeauna la teritoriile �smulse� Ungariei, iar mul? imea r? spundea cu glas tare: Mindent Vissza! (�Vrem totul �napoi! �). Centrul acestor ac? iuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionist? , care avea filiale �n toate satele. Istoricii ? i geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau at�ț din surse publice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inut �n fă? a Parlamentului Ungar un discurs despre un posibil front comun antibol? evic. Dar �n Ungaria, aristocra? ia transilv? nean? (maghiar? prin defini? ie) avea foarte multe lucruri de spus: Bethlen, contele Teleki, contele Cs�ky, contele B�nffy ? i mul? i al? îi. Ace? ți aristocra? i aveau �nc? o anumit? idee ? i nostalgie fă?? de o Transilvanie foarte aparte peste care nu puteau trece. Am men? ionat importantă vizit? a contelui Bethlen la Bucure? ți. Contele Bethlen a ? inut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
personal? �194. Dar ascensiunea lui Hitler a fost cea care a �ncurajat exprimarea f?? i?? a opiniei referitoare la spran? ele revizioniste. De la Hitler a? teptau ace? ți unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler a? teptau mult prea mul? i unguri anihilarea statu? quo? ului european. Pentru mul? i unguri (indiferent de loialitatea evreilor fă?? de Ungaria), ca ? i pentru mult prea mul? i rom�ni antisemi? i, există o diferen??: Berlinul era antisemit, iar Romă nu era (deocamdat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care a �ncurajat exprimarea f?? i?? a opiniei referitoare la spran? ele revizioniste. De la Hitler a? teptau ace? ți unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler a? teptau mult prea mul? i unguri anihilarea statu? quo? ului european. Pentru mul? i unguri (indiferent de loialitatea evreilor fă?? de Ungaria), ca ? i pentru mult prea mul? i rom�ni antisemi? i, există o diferen??: Berlinul era antisemit, iar Romă nu era (deocamdat?) . O �mplinire a speran? elor revizioniste realizat? cu ajutorul Germaniei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Hitler a? teptau ace? ți unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler a? teptau mult prea mul? i unguri anihilarea statu? quo? ului european. Pentru mul? i unguri (indiferent de loialitatea evreilor fă?? de Ungaria), ca ? i pentru mult prea mul? i rom�ni antisemi? i, există o diferen??: Berlinul era antisemit, iar Romă nu era (deocamdat?) . O �mplinire a speran? elor revizioniste realizat? cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei ? coli de g�ndire) ar fi �mbinat utilul cu pl? cutul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rerea ungurilor, ea f? cea parte din Ungaria de o mie de ani. �n privin? a majorit?? îi rom�ne? ți, ace? tia �ncepuser? s? vin? �n Transilvania cel devreme la sf�r? ițul secolului al XX-lea. Nu puteau dec�ț s? le mul? umeasc? regilor ungari ? i conduc? torilor Transilvaniei pentru toleran? a plin? de bun? voin?? ? i ospitalitatea acestora, care le permiseser? s? se stabileasc? pe aceste meleaguri. Iorga era �n elementul s? u, trebuind s? reafirme drepturile istorice ale majorit?? îi rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fr�ngere, ci mai cur�nd de na? terea �n dureri a unei noi na? iuni197. Tezele ? i antitezele au dus la o sintez?. �ndep? rtata provincie a Imperiului Român (Dacia), care se �ntindea p�n? la Marea Neagr? (unde Ovidiu ? i mul? i al? îi au fost trimi? i �n exil), a devenit un fel de Siberie pentru Romă: cei c? zu? i �n dizgra? ie sau nedori? i la Romă erau exila? i �n mare num? r �n aceast? provincie. Conform tradi? iei latine, lipsit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s�nt pline de gre? eli inten? ionate�202. Există �nc? o coinciden?? ciudat?. Majoritatea cov�r? itoare a celor mai importan? i istorici unguri revizioni? ți proveneau din teritorii pierdute �n favoarea statelor succesoare, cu multe rude r? mase acolo. Mul? i arhivari au avut soarta această, ceea ce f? cea s? le sporeasc? am? r? ciunea. Oamenii ace? tia au tr? it mult? vreme �n s? r? cie, ca refugia? i. Ei nu alc? tuiau numai o audien?? receptiv? , ci erau ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de supravie? uire a devenit un veritabil instinct etnic, cultural ? i organic, ceva ce a c? p? tat ulterior numele de instinct na? ional spontan. ?i? au p? strat limba matern? (cea mai pregnant? expresie a oric? rei culturi na? ionale). Mul? i italieni ? i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul c? mul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mul? i italieni ? i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul c? mul? i ?? răni rom�ni analfabe? i �? i botezau fiii cu nume de �mp? ra? i români ? i fiicele cu numele unor nobile doamne române. Istoricii unguri au afirmat c? , la �nceputul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulat? ? i c? nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
enigm? ? i un miracol istoric: poporul rom�n. Este adev? raț c? �n timpul Evului Mediu (mai ales �n perioadă domină? iei otomane) au avut loc numeroase migra? îi ale popoarelor balcanice ? i un flux de valahi din Macedonia ? i Albania spre �Dacia Traian? �, mul? i dintre ace? tia stabilindu? se �n ? ara Rom�neasc?. Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi stabilite cu precizie că av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se �n ? ara Rom�neasc?. Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi stabilite cu precizie că av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i rom�ni vie? uiau �n Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur? direc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dintre emo? iile umane fundamentale. La un anumit nivel, cultura �nlocuie? te chiar ? i na? ionalismul. �n aceast? perioad? �ndelungat? , poporul rom�n a trecut prin mari suferin? e. �n Balcani, aceast? r? scruce a istoriei aflat? �ntre dou? continente ? i dou? lumi, mul? i al? i oameni au avut de suferit. Nu exist? alt loc cu care s? poat? fi comparat �n privin? a ororilor cu acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cadrul unei �ntruniri care a avut loc la Abrud, �n inima Transilvaniei. Toat? lumea cunoa? te evolu? iile ulterioare ale acesteia din 1940, 1944 ? i de dup? 1944. Cei care f? ceau politică la Berlin ? i Moscova trebuie s? fi fost mul? umi? i de ură steril? dintre unguri ? i rom�ni, �ntruc�ț manifest? rile de ur? dintre unguri ? i rom�ni le ofereau multe oportunit?? i. A existat un epilog trist scris �n cadrul conflictului dintre istoricii unguri ? i rom�ni �n 1986
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
final? a Occidentului ? i �n �nfr�ngerea nazismului 1. Va pieri lupt�nd. Tragedia a constat �n faptul c? ? i?a dat sf�r? ițul �n momentul �n care puterea nazist? atinsese apogeul. Anul 1937 a fost cel �n care Pactul de la Versailles �ncepea s? se clatine. Mul? i rom�ni urm? reau cu groaz? acest proces. Al? îi din cadrul �P? m�ntului nim? nui� anticipau cu ner? bdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mul? i slovaci, croa? i sau ucraineni (află
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Pactul de la Versailles �ncepea s? se clatine. Mul? i rom�ni urm? reau cu groaz? acest proces. Al? îi din cadrul �P? m�ntului nim? nui� anticipau cu ner? bdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mul? i slovaci, croa? i sau ucraineni (află? i sub domină? ie polonez? , ca ? i lituanienii ? i chiar ? i un mare num? r de bulgari. Oamenii ace? tia a? teptau cu ner? bdare pr? bu? irea lumii interbelice, neg�ndindu? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
opune cu hoț? r�re dictatorilor. Chiar ? i �n Occident, mult? lume se temea c? nazismul ? i fascismul ar putea constitui valul viitorului. Dar, din pozi? ia avantajoas? a Europei centrale ? i de sud? est (că ? i din cea a destul de mul? i tineri rom�ni), cel de al Treilea Reich constituia un val oceanic at�ț al prezentului, c�ț ? i al viitorului, reprezent�nd o ordine nou? ? i de alt tip �n Europa! ? i poate �n lumea �ntreag?! Cu toate c? pentru mult prea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i tineri rom�ni), cel de al Treilea Reich constituia un val oceanic at�ț al prezentului, c�ț ? i al viitorului, reprezent�nd o ordine nou? ? i de alt tip �n Europa! ? i poate �n lumea �ntreag?! Cu toate c? pentru mult prea mul? i rom�ni democra? ia devenise identic? cu corup? ia, promisiunile electorale nerespectate ? i problemele nerezolvate au dus la tragerea unor concluzii de o alt? factur?. Unii �? i pierduser? credin? a �n democra? ie, dar r? m�neau prooccidentali �n interesul integrit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu corup? ia, promisiunile electorale nerespectate ? i problemele nerezolvate au dus la tragerea unor concluzii de o alt? factur?. Unii �? i pierduser? credin? a �n democra? ie, dar r? m�neau prooccidentali �n interesul integrit?? îi Rom�niei Mari. Iorga, regele ? i mul? i al? i rom�ni de? în�nd pozi? îi oficiale f? ceau parte din aceast? categorie. Un grup numeros de rom�ni, mai ales tineri, mult prea mul? i studen? i semidoc? i ? i tineri ofi? eri ai For? elor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m�neau prooccidentali �n interesul integrit?? îi Rom�niei Mari. Iorga, regele ? i mul? i al? i rom�ni de? în�nd pozi? îi oficiale f? ceau parte din aceast? categorie. Un grup numeros de rom�ni, mai ales tineri, mult prea mul? i studen? i semidoc? i ? i tineri ofi? eri ai For? elor Armate erau gata s? parieze pe fluxul nazist ? i fascist aflat �n plin? ascensiune, ? i nu doar din cauza urii lor fă?? de evrei sau a faptului c? erau dezam
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
plaser? de atunci. Iorga se apropia acum de ? aptezeci de ani, iar tineretul rom�n se schimbase ? i el, cu o singur? excep? ie: tinerii erau ? i acum adversari ai regimului ? i partizani ai schimb? rilor radicale. Am putea invocă mai mul? i �dac? � istorici zadarnici: �dac? � Iorga ar fi avut o alt? personalitate ? i un alt temperament: �dac? � ar fi fost m? car un politician mai bun ? i ? i?ar fi asumat rolul de lider al �Genera? iei tran? eelor� ... Ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tineretul rom�n preferă �n 1937 s??? i caute modele mai cur�nd �n Codreanu, Hitler ? i Mussolini dec�ț �n Abraham Lincoln. Iorga explica această prin faptul c? adolescentul rom�n al acelui timp nu ra? iona. �n Rom�nia, care avea prin 1937 mult prea mul? i �m�ntuitori�, adolescentul se arunc? cu capul �nainte, �ucide, este ucis sau sf�r? e?te �n �nchisoare�. P? cat de el ? i de Rom�nia, pe care acest tineret �o iube? te, dar nu ? ție cum s? iubeasc? �. �Chiar dac? tinerilor nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]