1,285 matches
-
acestei resurse este o cale de a servi în egală măsură dezvoltarea identității minorităților, precum și o cale de a garanta cooperarea interculturală. Acest model poate fi definit că un model civic multicultural. 10.1. Obiectivele specifice de susținere a dezvoltării multiculturale sunt: - asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuării dezvoltării fiecărui model cultural specific atât în comunitatea respectivă, cât și în comunitatea locală și la nivel național; - dezvoltarea unui model de transfer către majoritate al valorilor culturale ale minorităților, astfel încât să se
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
Articolul 1 Se recunoaște caracterul multicultural al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, universitate în care instruirea se face în limbile română, maghiară, germană, precum și în alte limbi de circulație internațională stabilite de comunitatea academică, potrivit Cartei universitare. Folosirea acestor limbi este încurajată atât în domeniul predării și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 285 din 20 decembrie 2000 privind structurile multiculturale ale Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132615_a_133944]
-
Naționale, în calitate de ordonator principal de credite, și Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior aplică, în limita bugetului de stat alocat pentru finanțarea de bază a învățământului superior, coeficienți pentru stabilirea numărului de studenti echivalenți, în măsură să susțină structura multiculturală a universității. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- Ministrul educației naționale, Andrei Marga ------
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 285 din 20 decembrie 2000 privind structurile multiculturale ale Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132615_a_133944]
-
și a crimei organizate; ● îmbunătățirea stării de sănătate a populației și protecția copilului, dezvoltarea instituțiilor de educație, cercetare și cultură; ● reforma administrației publice și dezvoltarea regională, în corelație cu practicile și reglementările europene; ● armonizarea relațiilor interetnice și edificarea statului civic multicultural, având drept garanții ale securității participarea socială, integrarea interculturală și subsidiaritatea în actul de guvernare; ● acțiuni diplomatice și o politică externă creativă, dinamica și pragmatică, bazată pe respectarea tratatelor și acordurilor internaționale la care România este parte, a obiectivelor și
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
Articolul UNIC Se respinge Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 285 din 20 decembrie 2000 privind structurile multiculturale ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 9 februarie 2001. Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 12 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1
LEGE nr. 529 din 9 octombrie 2001 pentru respingerea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 285/2000 privind structurile multiculturale ale Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137335_a_138664]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 285/2000 privind structurile multiculturale ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------
DECRET nr. 757 din 8 octombrie 2001 privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 285/2000 privind structurile multiculturale ale Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137336_a_138665]
-
condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și ctivitati multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și a integrării la nivel național și european. ... (4) La toate formele de învățământ în limba română sau în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregati orice cetățean român, indiferent de limba sa maternă
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
cu generarea unor multiple beneficii, contribuind direct la integrarea României în circuitul de valori culturale europene și internaționale. România va asigura aceste cerințe prin: îmbunătățirea și extinderea accesului la informațiile din sectorul public, creșterea producției de conținut într-un mediu multicultural, creșterea dinamicii pieței de conținut digital, cu respectarea reglementărilor privind protecția dreptului de autor. ┌────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────┬──────────┐ │Nr. │ │Responsabil/ │ Perioada k.4 Sistemul inteligent de transport începe să fie recunoscut ca o nouă opțiune pentru operarea și managementul rețelelor de transport. Implementarea sistemului
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
din surse externe, precum și participarea specialiștilor români în proiecte internaționale: A. Programul "eContent" al Comisiei Europene "eContent", ce are trei direcții principale de acțiune: - Îmbunătățirea și dezvoltarea utilizării informațiilor din sectorul public; - Stimularea producției de conținut informațional într-un mediu multicultural și multilingv; - Intensificarea dinamicii de dezvoltare a pieței de conținut digital. Proiectele dezvoltate pe structura acestor linii directoare tratează conținutul digital al documentelor ca pe surse indispensabile de informații din sfera de cuprindere a administrației centrale și locale. Totodată transpunerea
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și ctivitati multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și a integrării la nivel național și european. ... (4) La toate formele de învățământ în limba română sau în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregăti orice cetățean român, indiferent de limbă să maternă
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și ctivitati multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și a integrării la nivel național și european. ... (4) La toate formele de învățământ în limba română sau în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregăti orice cetățean român, indiferent de limbă să maternă
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
de autorii români O. Nicolescu (2001) și E. Burduș (2004) putem reține următoarele aspecte de conținut ale conceptului de management comparat: are ca obiect conceptele, procesele, metodele și tehnicile de management, deci numai teoria și practica managerială; abordarea în viziune multiculturală, ceea ce presupune că se realizează în două sau mai multe țări sau culturi; concentrarea comparativă asupra identificării asemănărilor și diferențelor / deosebirilor dintre practicile sau teoriile de management avute în vedere; trebuie să identifice cazurile de universalitate și cele de specific
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
a vizat munca individuală sau munca de grup au evidențiat că numai cca. 36% dintre români se orientează spre munca individuală și 64% către munca de grup. Pentru a determina o concluzie cu privire la orientarea către individualism sau colectivism în context multicultural este necesară comparația cu alte culturi. Din această comparație reiese că, deși opțiunea pentru munca individuală este de numai 36% în România, contextul cultural românesc poate fi caracterizat prin individualism destul de ridicat în comparație cu alte culturi. În ce privește responsabilitatea individuală sau de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
abilitățile de rezolvare de probleme, de gândire analitică și critică; - investighează relațiile între obiecte și dimensiunea spațiului în care sunt cuprinse; - explorează modele și face conexiuni între reprezentări micro și macrocosmice ale formelor; -studii sociale - contribuie la dezvoltarea unei conștiințe multiculturale; - ilustrează evenimente istorice; - stimulează stabilirea de corespondențe cu prieteni din Asia; - explorează limba, muzica și istoria Orientului; - promovează educația pentru pace; - învață cum să conserve și să protejeze viața animalelor sălbatice; -limbajul artelor - dezvoltă identificarea reprezentărilor picturale, arhitecturale și a
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
comunicării dominând partea umanistă, dar în anii `70 demersurile sociale s-au impus. Condon discută despre direcțiile și posibilitățile Comunicării interculturale, despre abordările și trecutul domeniului, despre breasla interculturaliștilor și despre scopul comunicării.18 Condon consideră că America, ca societate multiculturală, a încercat dintotdeauna să răspundă crizelor și problemelor, dar nu trebuie să considere că deține răspunsurile la toate problemele, fapt dovedit începând cu 11 septembrie 2001. Studiile interculturale ar trebui făcute într-un context cultural specific (de ex. problemele africanilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Contactul intercultural a devenit o realitate a vieții de zi cu zi. Dezvoltarea interdependenței oamenilor și culturilor în societatea globală a secolului XXI ne obligă să acordăm mai multă atenție problemelor interculturale. Pentru a putea trăi și funcționa în mediul multicultural de astăzi, oamenii trebuie să fie competenți în comunicarea interculturală. Diverși autori au studiat Comunicarea interculturală, studiile lor oferind diferite perspective sau accentuări. Libertatea abordărilor ne oferă astăzi o perspectivă mai clară asupra domeniului. Deși este o știință relativ nouă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
60 până la ultimele direcții de cercetare și aplicabilitate (educație, management intercultural), trecând prin principalele teorii (de la Edward Hall, Samovar și Porter, Condon și Yousef, la Gudykunst și Kim, Carlyle Dodd). Pentru a înțelege interculturalitatea avem nevoie de planuri interdisciplinare și multiculturale. Acest domeniu se dorește a fi practic întrucât vine în întâmpinarea nevoilor relațiilor interetnice și internaționale. Comunicarea interculturală joacă un rol vital întrucât previne neînțelegerile sau greșelile în comunicare. Capitolul 2 Comunicarea interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice Motto
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care transcede diferitele problematici culturale și identitare. Democrația secolului XXI va trebui să fie culturală, în sensul că indivizii și comunitățile vor fi puși în situația de a recunoaște identități culturale multiple. Acest lucru nu presupune întoarcerea la vechile imperii multiculturale (precum cel țarist sau cel austro-ungar), ci acceptarea faptului că statul național omogen din punct de vedere etnic este un concept perimat și intolerant, care poate genera procese de exterminare colectivă ajungând până la genocid. Interculturalitatea determină, din punctul nostru de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea în separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței la un spațiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate ajunge, la fenomenul perceperii culturii majoritare ca una dominatoare și incompatibilă cu participarea la construcția unui spatiu multicultural comun. Atunci când discutăm multiculturalitatea ca fapt de existență avem în vedere îndeosebi necesitatea afirmării unor identități clare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței la un spațiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate ajunge, la fenomenul perceperii culturii majoritare ca una dominatoare și incompatibilă cu participarea la construcția unui spatiu multicultural comun. Atunci când discutăm multiculturalitatea ca fapt de existență avem în vedere îndeosebi necesitatea afirmării unor identități clare, cu un profil propriu accentuat și capabile să intre în dialog cu alte identități. În felul acesta autonomizarea identitară nu are alt scop
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
proiect, ajută compania să fie și mai inovativă. * UBS: Să construim pe baza diferențelor Prin diversitate, înțelegem să recunoaștem și să apreciem culturile și perspectivele multiple din organizația noastră. Trebuie să construim pe baza acestor diferențe, pentru a produce echipe multiculturale, care generează idei noi și soluții creative pentru clienții noștri, la rândul lor din ce în ce mai diverși. * Unilever: Oamenii noștri în centrul companiei Pentru că oamenii noștri sunt esențiali pentru compania noastră, ei sunt în centrula tot ceea ce facem. Împlinirea lor profesională, echilibrul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
and Organizations Across Nations, 2nd edition, Thousand Oaks, CA:Sage, 2001. Hofstede, G., Cultural differences în teaching and learning, în: International Journal of Intercultural Relations, 1986; Hofstede, G., Interkulturelle Zusammenarbeit, Kulturen Organisationen Management. Wiesbaden:Gabler, 1993; Hofstede Geert, Managementul structurilor multiculturale, Editura Economică, București, 1996; Howard, Michael, Contemporary Cultural Anthropology, New York, Scott, Foresman, Michael Howard,1989; Huditean Alexandru: Educația interculturală o abordare interdisciplinară, Editura ULBS, 2005; Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana Maria, Pricopie, Remus, Relațiile publice. Coeziune și eficiență prin comunicare, Editura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]