776 matches
-
la tați maghiari figurează 31,8%, iar la mame maghiare 23,3%). Discuția raportului minoritate-majoritate etnică trebuie plasată într-un context istoric, dar mai ales în unul perspectival, în care modelul asimilativ este tot mai mult substituit de cel al multiculturalismului. În același timp, în Europa Centrală și de Est, problema minoritate-majoritate este strâns legată de gradul diferit de dezvoltare economico-socială a statelor în care etnia minoritară în unul este majoritară în altul, de unde tendința de migrație definitivă. Însă „evadarea” prin
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
antropologii. Aceștia din urmă au un rol important în înțelegerea și negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu este în joc o simplă adaptare la un sistem, ci chestiunea mai generală de a împăca cerințele relativismului cultural (multiculturalismul) cu drepturile omului sau cu ceea ce R. Boudon numește „ireversibilitate axiologică” (vezi, pe larg, Iluț, 2004). În contextul domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lansat curentul „relativismului cultural”, având ca țintă nu doar sublinierea respectivei diversități, dar și că problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte de vedere similare ale altor analiști și interpreți ai vieții sociale dincontemporaneitatea noastră, că multiculturalismul (relativismul cultural) naiv și înțeles mecanic
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte de vedere similare ale altor analiști și interpreți ai vieții sociale dincontemporaneitatea noastră, că multiculturalismul (relativismul cultural) naiv și înțeles mecanic are serioase limite teoretice și practice pe mai multe planuri ale socialului, incluzându-l pe cel al relațiilor de zi cu zi dintre oamenii obișnuiți. Anticipez că, de altfel, și în materie de varietate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aplicarea curriculumului dat, promovarea cunoașterii ca proces al valorilor dominante, stabilirea a cum influențează practicile politice și economice obținerea de performanțe, bazarea pe raționalitate, sprijinirea identității, scopurilor și particularităților umane ale educaților, depășirea marginalizării diferitelor grupuri socio-culturale, situarea formării în multiculturalismul prezent din contextele locale. Spiritul postmodern își pune amprenta și pe critica realității inadaptate, pe utilizarea practicii pentru adaptări eficiente, pe sprijinirea libertății și a emancipării, pe stimularea diferitelor interrelații, pe valorificarea experiențelor nonformale, pe sprijinirea experiențelor particulare de învățare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Potrivit lui Campbell (1998a: 208), regula ontopologiei produce o "cartografie morală" ce teritorializează democrația și responsabilitatea, limitând-o între frontierele statului suveran. Dar Campbell, ca și Connolly, este interesat de dezvoltarea unui spirit de pluralitate democratică ce ar promova toleranța și multiculturalismul în cadrul și dincolo de granițele statului. Promovând o afirmare activă a alterității, acest spirit ar rezista logicii statului suveran, de teritorializare și captură. Etica postmodernă Postmodernismul pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla cu semnificația eticii în afara paradigmei subiectivității suverane? Există
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de producție, 130 militarizare, 234, 240 mișcare feministă, 26 mișcări de secesiune, 140 modelul asiatic, 85 modernism, 212, 213, 276 modernitate, 63, 72, 73, 99, 168, 190, 202, 269, 276 moralitate, 64, 65, 66, 67, 68, 102, 105, 113, 126 multiculturalism, 203 multidisciplinaritate, 37 multipolaritate, 54 muncă, 89, 90, 95, 130, 143, 170, 223, 247, 251 narațiune istorică, 182 natura umană, 33, 45, 77, 242, 244 natură, 19, 20 naționalism, 130, 134, 135, 137, 138, 139, 140, 141 naționalitate, 172 nazism
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
terapia de familie în secolul XXI, terapia focalizată pe soluție, terapia narativă și modelele integratoare. Totodată, autorii se focalizează pe răspunsul terapiei de familie dat sistemului de sănătate instituționalizată: terapia focalizată pe soluție, modul de lucru în cazul cuplurilor violente, multiculturalismul, rasa, sărăcia și clasele sociale, drepturile homosexualilor și ale lesbienelor, terapia de familie comunitară, serviciile sociale oferite la domiciliu, terapia medicală de familie și psihoeducația. În ultima parte - „Evaluarea terapiei de familie” -, autorii realizează o analiză comparativă a modelelor utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mâncarea etnică" este identificată cu bucătăria chinezească, japoneză și indiană, spre deosebire de mâncarea europeană, care este percepută ca "locală", "regională" sau "națională", în opoziție cu mâncarea non-europeană, percepută ca "internațională". Atenuarea relativă a granițelor în Europa dă un nou înțeles teoriei multiculturalismului culinar, concept complex, dar și confuz. Articolul lui Cook, Crang și Thorpe referitor la cultura culinară britanică propune o abordare a multiculturalismului culinar printr-o analiză a diferențelor dezvoltate în cadrul acestuia 178, care pot fi aplicate culturii culinare în general
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
opoziție cu mâncarea non-europeană, percepută ca "internațională". Atenuarea relativă a granițelor în Europa dă un nou înțeles teoriei multiculturalismului culinar, concept complex, dar și confuz. Articolul lui Cook, Crang și Thorpe referitor la cultura culinară britanică propune o abordare a multiculturalismului culinar printr-o analiză a diferențelor dezvoltate în cadrul acestuia 178, care pot fi aplicate culturii culinare în general, indiferent dacă că ne referim la Marea Britanie, America sau Asia. Una dintre cele mai interesante proiecții pe care le creează oamenii despre
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și, prin urmare, o prezentare unilaterală a cazului. Această problemă a persistat până În zilele noastre, ori de câte ori studiile despre organizații par să prezinte perspectiva managementului și nu a angajaților, grupurile sociale par a fi insensibile la aspecte legate de gen sau multiculturalism, iar programele pentru tineret par să descrie perspectivele adulților și să le ignore pe cele ale tinerilor. Pentru a Înfățișa În mod adecvat diferitele puncte de vedere, un cercetător trebuie să caute acele alternative care prezintă cele mai mari provocări
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația și nu opoziția, multe tensiuni creatoare de conflicte ar putea deveni "complexități postmoderne care ne îmbogățesc" (L.Hutcheon, 1994:111). Pînă nu demult oricărei distinctivități i se atribuia o valoare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
muzeul Carrillo Gil din Mexic sunt imagini manipulate pentru a releva relativitatea percepției frumuseții trupești. De la identitate la alteritate (corporală sau multiculturalăă distanța nu mai e una uriașă. Eterogenitatea modelelor estetice și diversitatea culturală sunt scoase la iveală în contextul multiculturalismului și al revoltei împotriva imperialismului cultural-artistic: chipul său european este hibridat cu caracteristici faciale precolumbiene și africane. Identitatea avatarică a artistei, multiplă și maleabilă, este deja un simptom al alterității. Etalând o lume a carnavalului pestriț prin care se transgresează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în tentativa de impunere a unor noi bipolarități și scheme comportamentale. Chiar dacă instrumentarul terminologic și imaginarul postcolonialist este identic, până la un anumit punct, cu discursul feminismului, lucrurile se complică prin introducerea unor noi parametri în ecuație, parametri care compun ideologia multiculturalismului. Postcolonialismul digital urmărește, pe lângă împuternicirea femeii, și împuternicirea celuilalt, a alterității multiculturale. Procesului de absolutizare a femeii occidentale i se opune un discurs incluziv, prin integrarea în spațiile matricei a vocilor și a practicilor alterității. Spre exemplu, Internetul devine mediul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
asistența medicală mai mult sau mai puțin specializată și alte servicii publice sunt greu accesibile sau de-a dreptul intangibile. Dar, curios, pseudoliberalii americani de stânga, frecvent instalați în posturi bănoase și vieți burgheze (desigur, cu o tentă suplimentară de multiculturalism și postmodernism), deci în existențe foarte puțin deosebite de cele ale capitaliștilor înrăiți, nu atacă realmente (excepțiile sunt rare și cu atât mai onorabile) fundamentele inegalității din lumea lor (atât de frapante pentru străini!), ci par mai degrabă mulțumiți să
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
paradoxul oricărei reforme care se legitimează prin revenirea la surse -, încetăm a fi anacronici: societățile (post)moderne sunt complexe, plurale axiologic, ba încă din ce în ce mai mult astfel! Oamenii moderni deja, iar cei postmoderni într-un grad înalt, fiindcă sunt stimulați de multiculturalism, prăbușirea generală a canoanelor și permisivitatea sporită a societăților și statelor (cel puțin în Occident), adoptă deseori (succesiv sau simultan) mai multe stiluri de viață dintre cele aflate parcă la alegere în supermarketul identitar. Prin urmare, este mai inteligent și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
repliindu-se pe identitățile lor „de acasă” în spațiul lor privat și comunitar, adoptând eventual, selectiv și temporar, din rațiuni de oportunitate, anumite principii, valori și comportamente ale societății care îi primește. Procesul, al cărui context ideologic și cultural este multiculturalismul, este potențat de revitalizarea identităților „de acasă” în rândul generațiilor care păreau că acceptă asimilarea - „creuzetul”. Imigranții asiatici, musulmani, latino etc., tot mai numeroși, cu o pondere procentuală crescândă în Statele Unite (unde, alături de negri și descendenții lor combinați, vor constitui
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
printre subiecți. Discursul despre comunitate pare destinat să rămână undeva între discursul public și discursul privat, așa cum pentru mulți comunitatea are deopotrivă trăsături publice și trăsături private: expresia collective/group privacy, în mod riguros oximoronică, este astăzi standard printre promotorii multiculturalismului. În The Limits of Privacy, Etzioni a abordat frontal exact evanescentele granițe și suprapuneri dintre public și privat. Eseul care deschide colecția și îi dă titlul conține teza majoră a lui Etzioni: societatea americană actuală, în ciuda diversității etno-culturale crescânde a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și privat. Eseul care deschide colecția și îi dă titlul conține teza majoră a lui Etzioni: societatea americană actuală, în ciuda diversității etno-culturale crescânde a populației - pe care, până la urmă la fel de rasist, unii o deplâng apocaliptic, iar alții o preamăresc în numele multiculturalismului -, nu se află (din aceste motive) în criză, ci se îndreaptă către o condiție fericită în care originea etno-culturală și rasială, simbolizată sau chiar indicată de culoarea pielii, nu mai este determinantă pentru biografiile individuale și de grup. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în California, Texas, New Mexico și Florida, se duce un adevărat război civil pentru dreptul imigranților (chiar ilegali, și aceștia „legalizați” periodic, din nevoia de forță de muncă ieftină) la educație în limba maternă în școli publice obișnuite, cu binecuvântarea „multiculturalismului monoglot” (cum spune Matei Călinescu), obișnuit să lucreze exclusiv în limba engleză 20. Liberali ca Rawls își pun mari speranțe în emergența unui fel de consens palimpsestic, realizat prin suprapunere parțială a viziunilor și valorilor, sub constrângerile judecății (overlapping consensus
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
altfel asemenea construcții sintactice) sloganului conservator al republicanilor, „națiunea de națiuni”. În Germania, ideea (mai bine zis, sloganul) construirii „statului social” (Umbau des Sozialstaates) s-a pretat vocabularului comunitarist, fiindcă social-democrații au găsit în acesta din urmă ceva mai mult multiculturalism decât admite însuși Etzioni, pe când creștin-democrații au apreciat ceea ce credeau a fi proiectul conservator al comunității tradiționale, cu o familie tradițională în care femeia stă în continuare acasă, ca mamă și vestală (o vestală care și gătește, deretică etc.). În
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sinteză care are meritul de a prezenta și discuția germană, vezi Notker Schneider, „Über Toleranz und ihre Grenzen”, în volumul colectiv Interkulturalität. Grundprobleme der Kulturbegegnung, Mainzer Universitätsgespräche, Studium generale, Johannes-Gutenberg Universität Mainz, f.a (2000). Pentru „recunoaștere”, vezi Charles Taylor, Multiculturalism and „The Politics of Recognition”, Princeton University Press, Princeton, 1992, cf. ediția germană, însoțită de mai multe comentarii și de un text al lui Habermas, îngrijită de A. Gutman: Multikulturalismus und die Politik der Anerkennung, Fischer, Frankfurt/Main, 1997. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spre cele mai vechi): gândirea lui Leo Strauss, teologia lui Franz Rosenzweig, noua gândire liberală (în Columbia History of Twentieth Century French Thought), opera literară (atât de filozofică!) a lui Michel Houellebecq, cele două concepții ale libertății în America post-1968, multiculturalismul și corectitudinea politică, sionismul, Luminismul și anti-Luminismul (în excelentul Dictionnaire de philosophie politique apărut în 1997 la Presses Universitaires de France sub coordonarea lui Philippe Raynaud și Stéphane Rials), Vico etc. Următoarea carte a lui Mark Lilla, programată pentru 2007
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Dacă societatea occidentală pare perfect refăcută după șocul anilor ’60 (inclusiv în ceea ce merita abolit ori reformat cu adevărat, dincolo de discurs), universitatea nu și-a mai revenit niciodată: mergând din nonconformism în relativism, din postmodernism în constructivism social și din multiculturalism în postcolonialism și corectitudine politică, lumea academică vestică, în special cea nord-americană, s-a separat tot mai net de societate, eșuând în irelevanță. Deși inginerii, medicii, avocații, economiștii, informaticienii și alții continuă să fie evident necesari, utilitatea socială a științelor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la moartea maestrului G. TUTOVEANU, un eseu Noi, viața lui...”, Mihai Sultana VICOL, De vorbă cu Mihai CIMPOI, 261 Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Theodor CODREANU, Realismul gândirii transdisciplinare în filosofia creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel mai autentic multiculturalism, Valentina BUTNARU, Povestea "Acasă la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]