KorAP: Find »[drukola/base=muncitoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 30 >

735 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

Îmbogăți În primul rând cu experiența luptei literaturii sovietice Împotriva proletcultului sub diferitele lui forme și manifestări. (Ă). Din capul locului trebuie făcută constatarea că lupta literaturii noastre Împotriva proletcultismului este imens ajutată de faptul că marii Învățători ai lumii muncitoare V. I. Lenin și I.V. Stalin au combătut ei Înșiși aceste devieri, le-au demascat. (Ă). Vom Începe cu cele manifestate față de moștenirea culturală, În domeniul reconsiderării moștenirii culturale, Încă din 1946, partidul a dat indicații de o mare Însemnătate

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
pământ a comunistului Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni fii ai poporului, al eroilor clasei muncitoare capătă un răsunet deosebit mai ales atunci când poetul știe, scoțând În relief eroismul luptătorilor», să sublinieze latura umană, care-i apropie și mai mult de frații pentru care se jertfesc. Au scris despre anii crânceni ai ilegalității poeți Încercați ca

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
socialist. Partidul nostru a știut să-i mobilizeze pe cei mai buni poeți români ai naționalităților conlocuitoare, vârstnici și tineri, la lupta pentru construirea noii culturi. Ca urmare a situării lor deschise și conștiente pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare, poeții noștri au Început să se intereseze Îndeaproape de viața poporului, de luptele și de năzuințele sale, oglindindu-le În creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă). Înarmarea poeților, ca și a celorlalți oameni ai artei, cu concepția

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
tipic parcurs În viață de intelectualii ce se desprind din mrejele educației burgheze alăturându-se luptei poporului muncitor. Dar chiar dacă autorul ar fi evitat această lipsă În zugrăvirea personajului Pangrati, elementul care trece de pe pozițiile burgheziei pe cele ale clasei muncitoare, este eroul timpului nostru? Fără Îndoială că nu. (Ă). La rândul său, Ovid S.CROHMĂLNICEANU 23, demonstrează, printre altele, de ce În ciuda unor lipsuri, romanul de debut al lui Petru Dumitriu are o puternică forță educativă, adică instigare la ură și

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Anghelescu, reușesc pentru un timp să suie până la comanda unui șantier. Un adevărat stat major de lichele și spioni, de hoți și birocrați Încearcă să se formeze. (Ă). Accentul principal cade cu justețe, la Început, pe lupta Îndârjită a clasei muncitoare, ca treaba să Înceapă, să meargă bine, să fie cum se spune „pusă pe roate”. (Ă). O astfel de construcție gigantică seamănă cu legendara facere a lumiiă Și aici, pe locul gol, Începe ca printr-o voință demiurgică agitația vieții

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cu toate nuanțele sale. (Ă). Dar valoarea tipologică a lui Mateica nu stă numai În descoperirea acestor trăsături. Petru Dumitriu reușește să creeze o ființă care exprimă atât de bine neîmpăcata ură și disprețul pe care exploatatorii Îl poartă clasei muncitoare, Încât Îl urăști pe Mateica nu numai pentru ceea ce face, ci În general ca existență, Într-atât e de inumană, ticăloasă, nepăsarea, scârba lui pentru tot ce e nou. Tocmai de aceea spunem că romanul posedă o deosebită putere de

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
să evoce complexitatea realității și să răspundă misiunii lor educative. Iată de pildă câteva probleme ale literaturii pentru tineret sesizate de S. DAMIAN 29: „Literatura pentru tineret trebuie să cultive principiile comuniste de viață: dragostea pentru patrie, pentru cauză clasei muncitoare, spiritul prieteniei, al solidarității tovărășești, cinstea, dragostea pentru munca socialistă, ura față de dușman. În fața literaturii noastre stau exemplele minunate ale cărților sovietice pentru tineret, care militează cu pasiune pentru ideea nobilă a fericirii adevărate a tineretului ca: Așa s-a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

lui 1848 încă, muncitorii din marea industrie reprezintă aproximativ un sfert numai din mîna de lucru. Situația dominantă este cea a muncitorului care lucrează într-o mică intreprindere; este cazul construcțiilor, industria cea mai importantă din Parisul timpului. Muncitorii și muncitoarele din industria textilă, care lucrează la domiciliu pentru un negustor, trăiesc în condițiile cele mai mizerabile. Ei sînt cei pe care îi descriu în primul rînd anchetele filantropilor și observatorii sociali. Ei sînt cei ale căror condiții de locuit, orare

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
căror primă grijă va fi să se îndatoreze, și mari exploatatori, adevărați capitaliști; exploatări credincioase ideii de policultură și exploatări specializate; regiuni atinse profund de exodul rural și regiuni, precum Bretagne, unde presiunea demografică a rămas mult timp puternică. Clasa muncitoare a cunoscut transformări considerabile în structuri și în modul său de viață: prăbușirea sau declinul meseriilor care simbolizau secolul al XIX-lea industrial (mineritul, industria textilă, acum metalurgia); dezvoltarea unor sectoare noi, în electronică, informatică, marcate de o diferențiere tot

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
a 60%. Această calificare mediocră constituie o trăsătură proprie populației muncitorești franceze. Mîna de lucru feminină, tinerii, imigrații (care reprezintă 17% din muncitori, folosiți în proporție de o treime în construcții și în lucrările publice) formează grosul batalioanelor acestei clase muncitoare instabile și descalificate, de condiție precară, căreia i se opune, pentru a relua analiza lui Michel Verret, o clasă muncitoare calificată, stabilă, protejată mai ales prin statuturile întreprinderilor publice. Dacă trecem la venituri, realitatea îmbogățirii muncitorilor este de netăgăduit. Puterea

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

P.M.R., publicate în 1960 de către Editura Politică unde, culmea ipocriziei și a scurtcircuitării argumentației raționale, "fracționiștii" sunt acuzați de "arestarea și înscenarea de procese unui mare număr de țărani muncitori, provocare ce lovea în alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare" (Lecții...:1960, 621-622). Ca și cum aceștia erau responsabili și de măsurile represive pe care oponenții lor politici le puseseră în practică tocmai pentru a crește viteza "construirii socialismului la sate"! De asemenea, într-o ședință a Secretariatului Comitetului Central al PMR

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
socialiste". Transformarea este deosebit de importantă, deoarece de abia din acest moment genealogia comunismului românesc devine superpozabilă în raport cu experiența legitimatoare a leninismului fondator. Se ajunge astfel la "dictatura proletariatului", concept avansat de către Lenin și se postulează "alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare" (Dej: 1960, 20-24). Cu alte cuvinte, PMR pretinde că a demarat "construirea socialismului" ca etapă intermediară în itinerariul clar delimitat din punct de vedere teleologic: comunismul. Tipologia "democrație populară" "revoluție socialistă" este subsumabilă uneia dintre grilele analitice ale consolidării puterii

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
conducerea sa"; în acest pasaj, Gomułka insistă asupra propriei responsabilități în configurarea unei relații funcționale cu muncitorii, cu societatea poloneză, tocmai din cauza faptului că însăși credibilitatea acestei relații fusese atât de dramatic pusă la îndoială prin protestele de la Poznań. Clasa muncitoare a oferit recent o lecție dureroasă conducerii Partidului și Guvernului. Însușindu-și arma grevei și ieșind să demonstreze pe străzi în joia neagră (sic!) din luna iunie, muncitorii de la Poznań au strigat cu o voce puternică: Destul! Asta nu mai

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
socialismului când au ieșit pe străzile orașului. Ei au protestat împotriva răului care era larg răspândit în sistemul nostru social și care era de asemenea dureros resimțit de ei, împotriva distorsionării principiilor fundamentale ale socialismului, care este idea lor. Clasa muncitoare a asociat toate speranțele sale pentru o viață mai bună cu ideea socialismului. A luptat pentru socialism din primele zile ale vieții sale conștiente. Și când cursul istoriei a făcut posibil pentru reprezentanții săi să-și asume frânele guvernului în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
din primele zile ale vieții sale conștiente. Și când cursul istoriei a făcut posibil pentru reprezentanții săi să-și asume frânele guvernului în Polonia, clasa muncitoare și-a devotat tot entuziasmul și toate forțele în direcția implementării ideii socialismului. Clasa muncitoare este clasa noastră, puterea noastră neabătută. Fără ea, adică, fără încrederea clasei muncitoare, nimeni dintre noi nu ar putea reprezenta practic mai mult decât propria sa persoană. Stângacea încercare de a prezenta dureroasa tragedie de la Poznań ca rezultatul actvității agenților

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
posibil, o ședință plenară a Comitetului Central al PMM pentru a le dezbate și a le găsi o soluție. Până atunci însă, "o vigilență deosebită este necesară pentru a preveni ca elementele ostile să obstrucționeze eforturile Partidului nostru, ale clasei muncitoare, și ale oamenilor muncii, și clarificarea situației (sic!)". Făcând apel la unitatea și coeziunea partidului (nu numai din rațiuni ideologice, ci probabil și din cauza conștientizării slăbiciunii organizatorice a acestuia și a pericolului de dezintegrare care îl amenința), Gerő se declara

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
a restabili "vechea subordonare stalinistă în relațiile dintre țările, popoarele și partidele comuniste". Nu poporul maghiar, ci aceia care îl incriminează sunt, conchide Nagy, "adevărații contrarevoluționari". Și continuă retoric: "Poate fi privită drept contrarevoluție o mișcare populară în care clasa muncitoare, fostul reprezentant principal al intereselor naționale, pe lângă lupta armată, folosește arma atât de caracteristică pentru ea, arma grevei generale, a rezistenței pasive, arma specifică și încercată a muncitorilor?" Pe lângă muncitori, însăși majoritatea membrilor de rang inferior al PMM au participat

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
1960, 257). Acestea nu erau acordate atât pentru atenuarea nemulțumirilor studenților, cât pentru a îi integra gradual în "noua clasă" sau măcar pentru a îi determina să facă un compromis cu regimul în sensul necontestării sale directe și vehemente. "Clasa muncitoare asigură condiții favorabile de învățământ, dar nicicum nu vrea să întrețină huligani", afirma Nicolae Ceaușescu la câteva zile după înfrângerea revoluției maghiare. Atât studenții, cât și cadrele didactice care îi pregătesc ar trebui să fie conștienți de faptul că "ei

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
învățământ, dar nicicum nu vrea să întrețină huligani", afirma Nicolae Ceaușescu la câteva zile după înfrângerea revoluției maghiare. Atât studenții, cât și cadrele didactice care îi pregătesc ar trebui să fie conștienți de faptul că "ei sunt datori față de clasa muncitoare și toate cheltuielile suportate de stat fac un bun al poporului nostru și studenții sunt un bun al poporului, deci noi nu suntem datori ca să întreținem orice huligan (Lungu, Rețegan: 1996, 255-256, subl. m.). Și Gheorghiu-Dej insista asupra necesității unei

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
diferite alte tipuri de socialism. Este știut însă că socialismul nu poate fi decât unul singur, și acesta se caracterizează prin socializarea mijloacelor de producție, prin realizarea societății în care atât puterea politică, cât și mijloacele de producție aparțin clasei muncitoare, poporului. Aceasta este condiția esențială, criteriul hotărâtor pe baza căruia se poate aprecia dacă o țară este sau nu socialistă, și nici un alt fel de considerente, inventate în birou, rupte de viață, de realitate. Este știut cât rău au adus

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
schimb, "democrația socialistă", care va fi discutată în următorul subcapitol, este "autentică" deoarece "servește poporului pentru asigurarea dezvoltării societății, a progresului ei continuu" (Prisca: 1978, 308). În ceea ce privește drepturile politice, acestea fuseseră deja implementate în numele "Eroic[ei] noastr[e] clas[e] muncitoare" care "își îndeplinește cu cinste misiunea sa istorică de clasă conducătoare a societății" și "mobilizează eforturile întregului popor pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate" (Ecobescu: 1983, 104). Nemaiexistând clase antagonice a căror luptă să antreneze o configurație politică inechitabilă

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
construirea unei societăți socialiste, dar înlesnesc și asigură în condițiile de astăzi cucerirea majorității de către partidele clasei muncitoare, asigură contactul și colaborarea lor cu alte forțe sociale și politice, venirea la putere a unei noi clase conducătoare în cadrul căreia clasa muncitoare să fie forța determinantă (Cioabă: 1988, 188). Este vorba deci despre o transformare calitativă a democrației occidentale pornind din interior, de la instituțiile, valorile și practicile care o definesc, ""dându-i noi noi conținuturi economice și sociale"" nu din exterior, așa cum

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
îi era atribuită în marxism și în propaganda leninistă. "Natura socială a puterii nu se va mai exprima în termenii apartenenței la proletariat doar, ci într-o dialectică proprie, în care își vor regăsi identitatea toate categoriile sociale aliate clasei muncitoare". Însă, fapt de o importanță deosebită, chiar și după ce ar fi avut loc transformarea din interior a societății capitaliste în conformitate cu proiectul revoluționar eurocomunist, "forțele ostile socialismului vor avea posibilitatea să încerce, în condițiile respectării regulilor democratice, să redevină majoritare" (Cioabă

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
început, stăpânire pe puterea economică și conștiința maselor". Dar, se întreabă acesta, "lupta partidelor comuniste pentru extinderea drepturilor muncitorilor în întreprinderi, pentru dezvoltarea proprietății publice și autogestiune, pentru îngrădirea și lichidarea monopolurilor, nu pregătește, în principiu, condițiile în care clasa muncitoare va dobândi o putere de control asupra pârghiilor economice, înainte de a deține puterea politică în stat?" (Cioabă: 1988, 206). Cu alte cuvinte, de ce nu recunosc eurocomuniștii fățiș că propun, deși utilizând o retorică de factură "burgheză", preluarea puterii și abolirea

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

și rezoluția ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie a.c. (subl. ns.), asupra sarcinilor partidului în lupta pentru întărirea alianței clasei muncitoare și pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru a putea și a ști face deosebirea dintre țărănimea muncitoare și chiaburime, burghezia satelor”. Și transpunerea în practică a unor măsuri economice extrem de nepopulare, inițiate de partidul comunist, a beneficiat de sprijinul concret și masiv al Securității. Astfel, în cazul cotelor agricole obligatorii, aportul Securității și conlucrarea cu organele de

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]