1,282 matches
-
realizată pe baze exclusiv arhivistice. Se pare că, încă din dimineața zilei de 23 august, rușii și-au continuat înaintarea spre Bârlad și nu singuri ci însoțiți de divizia de „voluntari” români „Tudor Vladimirescu”. Lupte sângeroase au avut loc la Muntenii de Jos și Deleni, ocazie cu care, pe lângă militari nemți și ruși, au murit și de ai noștri. O altă coloană rusească ce venea dinspre Hușul ocupat a fost prinsă într-o ambuscadă la Idrici Vutcani-Roșiești. Pe aceste locuri, armatele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Natalia Axinteoaie - tranșator la Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Electora Anghelina - membru CAP Berezeni; Paraschiva Bertea - șef de echipă la CAP Perieni; Mircea Caragață - mulgător la CAP Laza; Veronica Chiper - șef echipă la CAP Ivănești; Costică Chiriac - membru CAP Muntenii de Jos; Mihai Cristat - membru CAP Tătărăni; Ion Croitoru - membru CAP Stălinești; Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându - inspector șef al Inspectoratului silvic județean; Maria Gramaticu - șef de echipă la CAP Roșiești; Vasile Ibănescu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ani, un caracter prin excelență eclectic. În etapa clujeană, paginile ei reunesc autori din toată România, între timp întregită, din toate generațiile și de orice formație. În sumarele ei, ardelenii Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Emil Isac figurează alături de muntenii și oltenii Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Gib I. Mihăescu, de moldovenii Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide; sămănătoriști ca Ecaterina Pitiș, George Voevidca și Ion Buzdugan semnează în aceleași pagini cu simboliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
acestui program, care, în realitate, a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Eficiența programului s-a datorat faptului că autorul lui a avut o mare putere de sinteză și previziune și că a știut să îmbine spiritul politic al muntenilor cu spiritul critic al moldovenilor, "realizând în planul previziunilor politice, cât și în planul literaturii propriu-zise, unirea" (G. Ibrăileanu). Meritul "Daciei literare", și în special al lui Kogălniceanu, constă în orientarea limbii și literaturii române pe făgaș național, în introducerea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
creatori ai literaturii, într-un impresionant elan de solidaritate colectivă, desăvârșesc opera lui Kogălniceanu, Russo, Alecsandri, Bălcescu, Barițiu. După suprimarea „Daciei literare”, gândul de a scoate o nouă publicație, care să-i continue programul, stăruie în cugetele mpldovenilor și ale muntenilor, deopotrivă. Astfel, în 1842 apare sub îndrumarea lui I. Ghica revista „Album literar”, mai târziu purtând titlul de „Album științific și literar”. La 20 ianuarie 1844, apare „Propășirea” , fiind publicația care va duce mai departe, temerar, mesajul „Daciei literare”.Ceva
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
fiind socru’ la un vecin de al meu de aici, mi-a dat un prosop așa de mare și îngust, de la nuntă, și mâncare. Până atunci noi n-am avut mâncare și n-am avut nimic. Și spune Iovan: Măi Munteanule, dă-mi mie jumate de prosop, că ai să-l găsești la Tudor Vladimirescu (sic!). I l-am dat, da’ n-am mai văzut nimic. Și-l punea așa și făcea anfura pă el. Bun. El avea diagnosticul de tuberculos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
12 iulie 2002, ora 11... 57. Grinuț Cine e Grinuț? E prietenul meu bucureștean. Nu e negru ca mine, ci un tigrișor cenușiu. Nu e zdravăn ca mine - un moldovean - ci, respectând chiar feleșagul vostru, e „gracil“, ca mai toți muntenii. Se vede treaba că pisicile de București au alte gusturi decât acelea de la Iași, de vreme ce, chiar și așa, Grinuț nu dă pe acasă câte trei zile la rând. Ca și mine de altfel. Acasă? Păi, Într’o zi geroasă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
măsura apropierii de centru. Să vă dezvălui și cauza preferinței prietenului Nicu pentru apa minerală: Ori de unde ar fi luată, ea e o singularitate, având același biocâmp, care astfel poate ajunge și pe placul moldoveanului, și al ardeleanului, și al munteanului, adunându-i laolaltă; pare-mi-se că prietenul Nicu nu prididește să promoveze acest lucru. Tot despre memorie fiind vorba, eu, picătura de apă, nu uit pe nimeni dintre cei Întâlniți pe unde am hălăduit: factori fizici chiar, precum vreo
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost gradată. Vechile și micile seniorii care protejau o producție locală, chiar neperformantă dar adaptată specificului local, au cedat În fața statelor naționale. Deja apare o uniformizare,când moldovlahul ajunge să mănânce ciorbă de burtă - culmea! Îmi place și mie -, munteanul să bea palincă... Dar, pentru că asta se Întâmplă În sânul aceluiași popor, e Încă suportabil. Dar acum se pune problema unei noi etape, aceea a globalizării, când 6 miliarde de oameni, de rase, popoare, comunități diferite, răspândiți de la un pol
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fost semnat de cele 7 state garante (Marea Britanie, Austria, Franța, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman), a hotărât ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin Tratatul de pace, ci doar să se consulte dorința moldovenilor și muntenilor în problema Unirii. Rezolvarea acestei chestiuni esențiale pentru viitorul Țărilor Române a fost astfel lăsat în suspensie, considerând Moldova și Țara Românească ca parte integrantă a Imperiului Otoman; în memoriul adresat Congresului de Pace de la Paris, domnul Moldovei Grigore A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de reparare a unor clădiri publice din județ. ILIE PLĂTICA VIDOVICI (senator PDSR Galați) Se afirma că este implicat în afacerea 'Adamef'. Este vorba de luptă pentru supremație asupra rețelei județene PECO, care urma să fie vinduta la licitație. OCTAVIAN MUNTEAN (senator PDSR de Hunedoara) Este acuzat de transformarea biroului senatorial în ... Oficiu de nunți. Este implicat în adopții dubioase (vezi cazul Titus Sergiu Bogdan). TEIU PĂUNESCU (senator PDSR) Garantând cu calitatea sa de senator, a luat credit de un miliard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
comună, și anume se trag de la Roma. Câteva decenii mai târziu, Miron Costin dedică o lucrare specială formării poporului român (inaugurând astfel În istoriografia română o preocupare constantă, obsedantă chiar). Titlul este De neamul moldovenilor, ilustrând distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii (românii din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tradițional, ci ideologia națională modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istorici literari români și teoretician al culturii, vedea distincțiile (În Istoria civilizației române moderne, 1924- 1925) În termeni „rasiali“ și imuabili. După el, „prin natura contemplativității lor, moldovenii Înclină spre creația poetică“, În timp ce, „prin firea lor mobilă, comprehensivă și practică, muntenii și-au Îndreptat activitatea mai mult pe terenul politic și economic“ <endnote id="10"/>. Fapt este că, Îndeosebi În secolul al XIX-lea, moldovenii au dat cel mai important contingent de scriitori și de artiști, și chiar de oameni de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
primul rând, În orice construcție națională, este voința de a fi: de a fi (sau a nu fi) român ori moldovean. Termenul „moldovean“ poate genera confuzie; moldovenii de la apus de Prut sunt parte constitutivă a națiunii române, la fel ca muntenii și ardelenii, moldovenii de la răsărit de Prut rămâne să se lămurească ei Înșiși ce sunt. În momentul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova părea gata să se arunce În brațele României. Limba română (și nu „moldovenească“, cum i se spunea În epoca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și aprobată de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, prețul firelor de mătase era imediat după cel al firelor de aur și cel al firelor de argint <endnote id="(43, p. 204)"/>. În 1794, pentru a stăvili luxul și „cheltuiala zadarnică”, domnitorul muntean Alexandru Moruzi a interzis prin ordin ca „Între mărfurile ce aduc lipscanii” să se afle „mătăsării și alte obiecte de lux”, cum notează Nicolae Filimon <endnote id="(657, p. 131)"/>. Foarte adesea, negustorii evrei erau cei care aduceau mătasea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel prea iubit Isus ; și după aceea să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele.” În fine, sosiți cei din urmă la Împărțitul darurilor divine, românilor (În text, „munteni”, cu sensul de „oameni de la munte”) Dumnezeu le-a zis : „Nu vă mai pot da Într-adaos decât o inimă ușoară, ca să vă bucurați cu [ce-i] al vostru. Să vă pară toate bune ; să vie la voi cel cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „schismaticii” erau receptați ca fiind profanatori de fresce și icoane de biserici. Pisania lui Neagoe Basarab (1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din nou zidit” și „mai sus zisele odoare și scule [...], ca să nu fie spre batjocura limbilor [= neamurilor] străine” <endnote id=" (822, p. 369)"/>. Situația devine stranie atunci când chiar vreun domnitor se dovedește a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aprilie 1804, alarmat de continuarea violențelor, domnitorul Constantin Ipsilanti a trimis un ordin scris (un pitac) la Mitropolie, cerând ajutor „unei instituții În parte responsabilă pentru acele violențe”, cum remarcă cercetătoarea Violeta Barbu <endnote id="(98)"/>. Prin intermediul noului mitropolit, domnitorul muntean cerea ca preoții să-și convingă enoriașii „netrebnici și proști” că este „o deșartă părere că adică neamul evreesc ar fi omorând creștini Într-adins ca să ia sânge de la acel omorât” și că „este știut că nici este la orânduiala
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin primitori”. Pe la 1653-1657, Paul de Alep susținea că „[muntenii] Îi iubesc pe străini, nu ca În Țara Moldovei”, În schimb la 1742 Markos Antonios Katsaitis observa, dimpotrivă, că „[moldovenii] sunt iubitori de străini, ceea ce nu se observă la valahi [= munteni]” (652, pp. 16, 24, 29). 655. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. V, Editura Științifică, București, 1973. 656. Antim Ivireanul, Opere, ediție Îngrijită de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972. 657. Nicolae Filimon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un articol din 10 octombrie 1876, M. Eminescu susținea că există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești” (772, p. 91). 756. Jacob Katz, Die Hep-Hep-Verfolgungen des Jahres 1819, Metropol Verlag, Berlin, 1994. 757. Michaela Haibl, Zerrbild als Stereotyp. Visuelle Darstellungen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-1 pronunțe, și după ce vorbește de grozava corupție judecătorească și de abuzurile de tot soiul, urmează: ... În politică, nu ne putem îndoi că sunt aici două greutăți și două măsuri. Dacă îndemnurile vin din Occident și năzuiesc să lumineze pe munteni și pe moldoveni asupra drepturilor, asupra istoriei lor, asupra privilegiilor lor, pedeapsa nu poate fi prea aspră precum dovedește moartea, la 1842, a lui Mitică Filipescu, în urma lungii sale captivitați la Snagov... ... D. Dașcov, care încurajează această politică cu două
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
autoritate, improvizată de răscoală, în disprețul suveranității care aparține Porții Otomane și în împotrivire directă protectoratului Rusiei. De-abia izbutise planul revoluționarilor din această parte, și ei îndată s-au gândit să-1 întindă și la Moldova. O mulțime de emisari, munteni și străini, se răspândiseră într-însa. Boierii moldoveni, refugiați în Bucovina, adunau forțe pentru a înainta asupra Iașului și, în unire cu afiliații lor din Transilvania și chiar din Basarabia, tulburătorii pregăteau o răscoală al cărei rezultat trebuia să fie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2006, 231 f. ILIE, Emanuela. Alteritatea în proza românească interbelică: teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", [2006], 250 f. MUNTEAN, Ștefania. Marin Sorescu: poezia teatrului și teatralitatea poeticului: teză de doctorat. Conducător științific.: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2006, 171 f. B. REFERINȚE CRITICE DICȚIONARE. ENCICLOPEDII. ISTORII LITERARE BUSUIOC, Nicolae. Scriitori ieșeni contemporani: dicționar bibliografic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
150-151, 155-156; Mihai Mihalache, Viața și activitatea episcopului Chesarie al Râmnicului, BOR, 1966, 1-2; Duțu, Coordonate, 131-155; Ivașcu, Ist. lit., I, 291-293; Piru, Ist. lit., II, 160-163; Anghelescu, Preromant. rom., 41-45; Dicț. lit. 1900, 177-179; Niculae Șerbănescu, Un cărturar iluminist muntean din secolul al XVIII-lea: episcopul Chesarie de Râmnic, BOR, 1981, 1-2; Păcurariu, Ist. Bis., II, 429-435, III, 52-56, passim. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]