2,831 matches
-
sucurilor digestive biliare). Conținutul în fibre al produselor horticole este totdeauna mai mare decât conținutul în celuloză. Dintre produsele horticole bogate în fibre, (g %) menționăm: migdalele (16 %), anghinarea (9 %), coacăzele roșii (8 %), alunele, coacăzele negre (7 %), zmeura, bobul, mazărea, castanele, murele, pătrunjelul (6 %), asmățuiul, țelina, fasolea păstăi (5 %), varza de Bruxelles (4 %), feniculul (3 %). (Favier, J.C. și colab., 1995). Cea mai mare capacitate de legare a apei, la produsele horticole, o au fibrele de morcovi (208g apă/100g), urmate de mere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ridichi, pepeni, cartofi, sparanghel) și maximum 0,50% (la mazăre). La fructe se evidențiază nuciferele, cu valori deosebit de mari: alunele cu 62 %, nucile cu 63 % și migdalele cu 54 %. Restul fructelor conțin între 0,1 % (agrișele, caisele, piersicile) și 1 % (murele), 2 % (castanele). La fructele nucifere se poate constata și variația conținutului în lipide în funcție de soi. În raport cu complexitatea lor lipidele vegetale se împart în mai multe grupe. A. L. Lehninger (1987), clasifică lipidele în lipide nesaponificabile (terpene, steroizi, prostaglandine) și lipide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Lipsa de aciditate reprezintă chiar o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "legumă", alături de modul de utilizare tradițional diferit față de fructe. Aciditatea liberă poate fi apeciată în funcție de valorile pH: a) între 2,0 și 3,5 (prune, coacăze, pătrunjel, caise, revent, mure, vișine, căpșune, piersici, soiuri de mere); b) între 3,6 și 5,0 (soiuri de mere, legume frunze, zmeură, afine, cireșe, pere, pătlăgele roșii, ardei roșii); c) peste 5,0 (majoritatea legumelor). Condițiile pedoclimatice și aciditatea. În anii cu veri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
diverși acizi organici. A) Acidul malic este conținut în produsele horticole atât în stare liberă, cât și sub formă de săruri de Na, K, Ca, Mg etc. Predomină printre acizii organici din mere, pere, gutui, cireșe, vișine, caise, piersici, prune, mure, morcovi, fasole de grădină, pepeni, castraveți și revent. În mere, acidul malic prezintă un procent maxim în perioada premergătoare recoltării, când ponderea sa atinge 70% din totalul acizilor organici. Ulterior, procentul scade, dar rămâne preponderent. La revent, acidul malic este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
țesuturile vegetale, de protecție a acizilor grași esențiali, carotenoizilor, prevenind acumularea de peroxizi care au acțiune distructivă. Participă la sinteza acizilor nucleici și la diviziunea celulară. Cantități relativ mari de tocoferoli (27 mg/100 g) se găsesc în fructele nucifere. Murele conțin 10 mg/100 g, castanele 8 mg/100 g, iar între 1,0 și 3,0 mg tocoferoli/100 g au mazărea, prazul, spanacul, sparanghelul, țelina, varza roșie, zmeura. În domeniul industriei prelucrătoare și-au găsit aplicația în calitate de aditivi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fiind malvina). În cazul fructelor există de asemenea o dinamică a metoxilării și glicozidării antocianilor. La aceeași specie există varietăți sau soiuri cu antociani și altele fără acești pigmenți (legumele din grupa verzii, ceapa, pătlăgele vinete, salata, cicorile legumicole, zmeura, murele, cireșele etc.). Varza roșie, salata colorată, soiurile de ceapă colorate conțin cianidină. În timp ce la ceapa albă, colorantul de bază este quercitina (o flavonă), la ceapa roșie alături de aceasta se acumulează și peonidin 3-glicozidul. Cireșele negre conțin antociani care diferă cantitativ
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a multor fructe sau legume, exemple tipice fiind merele și perele. Aroma generală de fructe se formează în prezența acetatului de etil, butiratului de etil, capronatului de etil și altor esteri. Formiații de etil și de amil individualizează aroma de mure, acetatul de izoamil aroma de coacăze, propionatul de etil aroma de struguri, propionatul și butiratul de octil aroma de păstârnac. În mere, în funcție de soi, se găsesc peste 70 de esteri, în proporții diferite. Perele conțin și ele esteri în număr
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
puțin în stare liberă, dar formează combinații foarte diverse (esteri, glicezide), din care se separă prin hidroliză. afinele și varza conțin aceste combinații, iar acidul galic este un component al galacturonilor. Derivații cinamici (C6,C3) se găsesc în salată, prune, mure, țelină (10-38 mg acid cafeic/100g), spanac, cireșe (7-10 mg acid p-cumaric/100g). Esterii acidului cinamic sunt prezenți într-o cantitate ceva mai mare. Acidul clorogenic este conținut în afine (250mg/100g), piersici, mere, pere, prune, cireșe și cartofi. Acidul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona temperată - merele (I), piersicile (II), perele (III), prunele, cireșe, vișine, caise, nuci, gutui, fructe de arbuști
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pessimistische Romantik und Ernst Jüngers Frühwerk, Hanser, München, 1978. Bolz, N., Auszug aus der entzauberten Welt. Philosophischer Extremismus zwischen den Weltkriegen, Fink, München, 1989. Bonesio, L. (ed.), Ernst Jünger e il pensiero del nichilismo, Herrenhaus, Bergamo, 2002. Bonola, M., "Al muro del nulla. Heidegger, Jünger e l'al di là del nichilismo", Rivista di Estetica, 23, 1983, pp. 131-150. Boutot, A., Heidegger et Platon. Le problème du nihilisme, PUF, Paris, 1987. Bréhier, E., recenzie de A. De Waelhens, La Philosophie de
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Elenă, folosit în special în zonele rurale. Alăturarea titlului nuvelei (Baroneasă) de primul paragraf: Nu se pomenea față mai frumoasă în toată IlvaMică și-n împrejurimi că Ileana Măriucăi lui Dosoftei. Se dusese vestea pretutindeni părului ei cel negru că mura, des că peria și lung că un șarpe, buzelor ei cele roșii că zmeura și umede că floarea stropita de roua. Nici n-apucase să împlinească șaisprezece ani și se și găsi împresurata de pâlcuri de pețitori, care de care
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a înzestrat-o natură. Descrierea fizică, construită pe o raționalitate metaforica, posedă un stil identitar prin întruparea a două elemente de natură feminină ("par" și "buze"). Corespondentele ontologice și epistemologice (Lakoff, Johnson 1980) transferate dinspre domenii-sursă precum animale ("șarpe"), fructe ("mura, zmeura") sau fenomene naturale ("roua") au o dublă semnificație: pe de o parte, sugerează frumusețea fetei, iar pe de altă parte, sunt indici ai apropierii românilor de natură în actul de construire a identității fizice. Însă atractivitatea fizică devine un
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Cu salariul plăteau doar utilitățile, transportul și impozitele. Economia naturală este micul artificiu prin care românul supraviețuiește. Civilizația nu a aerisit decât pe alocuri tradiționalismul care exhală mirosurile sărăciei, ale nedezvoltării, ale așteptării unui tată bun care să-ți ofere mură-n gură toate bunătățurile. Un conservatorism etern ne încremenește la setul de cuvinte străvechi: brânză, barbă, viezure. Ce vor cetățenii și care cetățeni? Ce-ar trebui să vrea cetățenii? De ce-ar trebui ei să aspire spre valorile unui stat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
loc o mobilitate ridicată a populației unor comunități. În zonele de câmpie și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi seminomazi vorbitori de limbă română sau maghiară pot fi Întâlniți la culesul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la capăt un singur act
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Cotillon, București, 1900; Vlaicu Vodă, București, 1902; ed. București, 1929; ed. îngr. I. Nistor și C. Ciuchindel, pref. C. Ciuchindel, București, 1988; ed. îngr. și pref. Claudia Dimiu, Galați, 1992; ed. îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Duda și Mura, București, 1917; Din torsul zilelor, vol. I-II, București, 1929, vol. III, îngr. V. Romano, București, 1939; Corespondență inedită, îngr. și pref. Marin Manu Bădescu, Cluj, 1973; Vlaicu Vodă și alte scrieri despre teatru, îngr. Dumitru D., Panaitescu, pref. Marian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
nu s-a păstrat nimic de la el. Atena Lemnia ne este cunoscută Într-un mod care ar putea descrie la fel de bine starea unui codice: creată de Fidias În bronz, a ajuns pînă În epoca modernă printr-o copie În mar mură, fragmentară și tîrzie (datînd de la sfîrșitul Anti chității). Două muzee dețin această copie: capul statuii se află la Bologna, corpul, la Dresda. Textele literare oferă uneori informații despre exis tența și parcursul unor opere plastice. Se spune că Alexandru cel
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
după ce, la ieșirea dintr-un tunel, garnitura încetini la o curbă, în mijlocul munților. Femeia o porni repede, coborând versantul acoperit de copaci și de tufe pe care Pavel nu-l cunoștea. O urma cu greutate, agățându-se în rugii de mure, de care ea știa cum să se ferească, alunecând pe micile grohotișuri ascunse sub mărăciniș. Pădurea, fără urmă de potecă, părea neumblată. Ajungând pe malul unei ape, femeia se opri, iar Pavel, prinzând-o din urmă („Vrea să mă rătăcească
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să-mi vorbească despre o moarte deja veche (nu asociam încă nici numele tău, nici privirea ta acelei morți). Vorbea, mergând pe drumul de țară dintre două șiruri de copaci desfrunziți, cu trunchiurile învinețite de licheni, năpădite de rugi de mure. Cel care nu-l cunoștea ar fi crezut că plânge. Își ștergea din când în când de pe obraji picăturile de zăpadă topită, ninsoarea care ne surprinsese pe drum. Vorbea de altfel puțin și cu o voce neutră. Când cuvintele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
culori dragi și-ngrozitoare”, care înaintau adânc în zona rurală: imediat după capul de linie al tramvaielor sau al autobuzelor începeau întinderile de grâu, canalele cu șiruri de plopi sau de soci, ori desișurile minunate și inutile de salcâmi și mure. Satele din câmpiile verzi, din vârful dealurilor străvechi sau de malurile micilor râuri încă își mai păstrau forma intactă. Lumea purta haine grosolane și sărăcăcioase (nu conta că pantalonii erau peticiți, era de ajuns să fie curați și călcați)2
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani), importantă materie primă pentru industrie (cherestea, binale,mobilă, celuloză, hârtie, produse chimice etc.), construcții, combustibil și alte sectoare ale economiei. Pădurile furnizează mari cantități de fructe (afine, merișoare, coacăze, fragi, mure, zmeură), ciuperci valorificate îndeosebi cu parteneri străini, industriei alimentare românești fiindu-i imposibil să valorifice acestă bogăție dată de natură <footnote Ștefan Gânscă, op.cit.; Despina Saghin, Flora și fauna din zona Vamei, lucrare dactilografiată. footnote>. Pajiștile și pădurile conțin o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cerut structural, ci pentru că nominativul nu este disponibil. În italiană, portugheza europeană și, în anumite condiții, în cea braziliană acordul se face cu N2, la fel ca în română: (25) a. La causa della rivolta sono / *è alcune foto del muro. - italiană (Moro, 2000) b. Il colpevole sono / *è io. - italiană (Moro, 1991, 1997, 2000) (26) O assassino sou eu. - portugheză (Costa, 2004: 100) DEF asasin sunt eu. "Asasinul sunt eu." În unele limbi, cum ar fi faroeza, acordul se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de el știut, în Valea Bărăncii. Pieile de lup pe atunci, aveau mare căutare și se plăteau bine de către boieri. Pădurea mai este importantă și din punct de vedere al fructelor de pădure și al ciupercilor. în pădure se găsesc mure, fragi, zmeură,alune și coarne care consumate în stare proaspătă aduc un aport de vitamine pentru corpul omenesc. Apoi mai găsim și multe plante medicinale cum ar fi pojarnița, sovârf, lipanul, mătrăguna, călinele, frunzele de mesteacăn, de stejar și de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mintea mi-a fost nebună N-am ascultat de părinți Nici de oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și de pădure: „Și-am zis verde murele Ia-mă în brațe, dorule, Și mă treci pădurile Pe la toate mândrele Ochii și sprâncenele Fac pe lume relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume rele...” Sau: „Codrule, frate mai mare Eu m-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]