5,301 matches
-
influențele depind de miza în atenție. Părinții sunt prezențe mai puternice în ceea ce privește planurile adolescentului pe termen lung, în timp ce colegii sunt mai importanți pentru comportamentul imediat și indicii formali ai statusurilor. Influența părinților este efectivă în situații de afecțiune și respect mutual, și devine inexistentă în absența acestora. În relațiile de prietenie ale perioadei, fetele simt nevoia angajării reale, fiind mult mai atente și critice la aspectele pozitive și negative ale relației. Anxietatea în legătură cu relaționarea socială pare să fie mai prezentă în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și respingere între elevi sau între elevi și profesori. Substructurile psihosociologice informale răspund nevoilor reale ale indivizilor și sunt tributare structurii formale. Dacă adaptarea la cerințele formale poate fi numită adaptare primară, înscrierea comportamentelor într-un sistem de cerințe neoficiale, mutuale, poate fi considerată adaptare secundară. Jocul de rol, impunerea ca personaj în fața celorlalți presupune acest tip de adaptare; g. relațiile informale se sprijină pe schimbul de servicii, pe afinități reciproce, preocupări comune într-un anumit domeniu (un hobby, de exemplu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
într-un anumit domeniu (un hobby, de exemplu), un țel comun, derivat din țelurile organizaționale (dobândirea unui prestigiu de „specialist” Ă matematician, poet al clasei etc.); h. la rândul lor, relațiile informale se pot formaliza, în sensul promovării unei ierarhii mutuale, a unor coduri stricte, a unui sistem de norme de conduită interioară. În școli, în internate, întâlnim uneori asemenea sisteme ierarhice în care „membrii inferiori” (de regulă, din clasele mici) sunt datori să facă servicii celor de „rang înalt” (clasele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
19, pp. 15-30. Keller, E.F. (1983), A feeling for the organism: The life and work of Barbara McClintock, Freeman, San Francisco. Lewin, K. (1935), A dynamic theory of personality: Selected papers, McGraw-Hill, New York. Maruyama, M. (1963), „The second cybernetics: Deviation-amplifying mutual causal processes”, American Scientist, 51, pp. 164-179. Michotte, A., Thinès, G., Crabbé, G. (1964), „Les compléments amodatix des structures perceptives (Amodal complements of perceptual structures)”, Studia Psychologica, University of Louvain, Louvain. Miller, A.I. (1984), Imagery in scientific thought creating twentieth
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu să se supună orbește prescripțiilor Bisericii. Spiritul Liber își trăiește ultimii ani ai săi în secolul al XVI-lea. Eloi le Couvreur îmeșter în acoperișurile de ardezie) din Anvers îl întâlnește pe Luther într-o confruntare a opțiunilor lor mutuale. Preotul excomunicat devenit creatorul Reformei și-a scris deja tezele lui esențiale: Despre libertatea creștinului datează din 1521, Tezele asupra indulgenței din 1517. Desigur, el se răzvrătește împotriva Vaticanului, a papei, a șantierului bazilicii Sfântului Petru și a banilor drenați
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sau de convenții. Existența instituțiilor informale într-o societate oferă un anumit tip de ordine. Convențiile, regulile morale și normele sociale adoptate și impuse de indivizi în societate ajută la creșterea gradului de predictibilitate a comportamentului lor și stabilizează așteptările mutuale ale agenților. Dar este viabilă ordinea instituită doar de instituții informale? Nu! La fel cum teza centralismului legalist (toate disputele individuale sunt cumva rezolvate prin lege) este eronată, la fel este și teza conform căreia în timpurile moderne o societate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
000081419100003</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000081419100003 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Boelhouwer și Stoop, 1999); - ușor interpretabili, mai ales când vor fi folosiți de agenții de dezvoltare locală; - să existe un acord clar și mutual asupra definițiilor acestora. Și Tony Atkinson, autorul indicatorilor de excluziune socială la nivel european, subliniază cerința ca indicatorii să aibă o interpretare clară și normativă, adică să fie recunoscuți ca semnificativi și să pară rezonabili celor care îi folosesc ADDIN
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Parteneriatul este definit ca fiind o relație contractuală legală existentă între două entități considerate ca asociați principali într-o afacere. O definiție mai completă consideră parteneriatul ca fiind constituit din activități realizate în colaborare de către grupuri interesate, bazate pe recunoașterea mutuală a punctelor tari și a celor slabe ale celor doi parteneri, care lucrează pentru îndeplinirea unor obiective stabilite de comun acord și dezvoltate printr-o comunicare eficientă. În cazul p.p--p. relația contractuală se stabilește între un partener din sectorul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acest lucru poate presupune angajarea de consultanță sau împărtășirea de cunoștințe și experiență. Caracteristicile principale ale p.p.- p. sunt următoarele (***, United Nations Foundation, 2003): - sunt voluntare și construite pe respectarea punctelor tari ale partenerilor; - optimizează alocarea de resurse; - obțin beneficii mutuale pe o perioadă stabilită de timp; - presupun angajamente scrise în care sunt specificate scopul și durata parteneriatului, tipul de management și coordonare și procedurile de exit. În cadrul p.p. - p. sunt implicați actori publici - guverne naționale, guverne locale, municipalități, agenții guvernamentale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și impactul r. identificate asupra proiectului și se estimează implicațiile lor asupra obiectivelor proiectului. Se calculează expunerea la r. după formula următoare: Expunerea la risc (ER) = Probabilitatea (R) x Impactul (I). Trebuie luat în considerare faptul că unele evenimente sunt mutual exclusive. De exemplu, o firmă de construcții angajată poate preda lucrarea în avans, la timp sau în întârziere. Fiecare caz poate avea un impact diferit asupra proiectului, dar probabilitățile însumate ale celor trei evenimente trebuie să fie egale cu 1
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
etc. Pierderea avantajului strategic al Statelor Unite în 1948, când URSS dezvoltă și testează bomba nucleară, a condus la o tensionare și mai mare a relațiilor dintre cele două state, însă pe o perioadă relativ scurtă de timp, deoarece principiul distrugerii mutuale asigurate și posibilitatea unui al doilea atac (răspuns) din partea ambelor părți a echilibrat balanța de forțe militare, producând o relaxare treptată a relațiilor dintre cele două părți. De asemenea, această relaxare treptată s-a produs și pe fondul înțelegerii de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lor, perspectivele teoretice principale asupra alianțelor în relațiile internaționale etc. În ceea ce privește definirea alianțelor, aceasta se află încă în centrul unei dispute între autorii din relațiile internaționale. Pe de o parte, Arnold Wolfers definește alianța ca fiind promisiunea unei asistențe militare mutuale între două sau mai multe state suverane (Wolfers, apud Snyder, 1997, p. 35), accentuând importanța angajamentului reciproc al statelor în cadrul alianței prin intermediul promisiunilor pe care și le fac, deci caracterului lor comunicativ. Glen Snyder, pe de altă parte, consideră alianța
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai multor alianțe cunoscute; alianțe multilaterale - sunt mai degrabă coaliții, la care participă un număr relativ mare de membri, fiecare asumându-și angajamente față de toți ceilalți într-o anumită măsură. Putem vorbi în acest caz și de alianțe cu pact mutual, în care toți membrii au exact aceleași obligații față de toți ceilalți membri ai alianței. Puterea relativă a statelor aliate - se referă la tipul de puteri cu posibilitatea de a ne alia; se identifică în acest caz două mari tipuri de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberalii cred în posibilitatea cooperării între state. Ei recunosc importanța factorului militar în relațiile internaționale, dar afirmă că nu numai structura sistemului internațional contează, ci și ideile, adică modul în care este privită lumea. Actorii nu sunt condamnați la neîncredere mutuală, cooperarea fiind posibilă, îmbunătățindu-se astfel dilema securității. Soluția liberală presupune depășirea fricii dintre actori și renunțarea la balanțele de putere printr-o coaliție perpetuă a statelor de statu-quo. Prin recunoașterea reciprocă, actorii se obligă să păstreze pacea și securitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
probabil, cea mai importantă preocupare a statelor. Urmând definiția, pentru ca un regim în acest domeniu să se poată dezvolta, este nevoie ca: două sau mai multe state să constate că securitatea fiecăruia dintre ele depinde de atitudinea celuilalt/celorlalți; recunoașterea mutuală a nevoii de trăi la adăpost de amenințări; reglementarea în comun a unor măsuri de natură să îmbunătățească securitatea fiecărui actor. Motivațiile de participare ale fiecărui stat sunt egoiste, dar mijloacele implicate pentru atingerea obiectivului comun presupun o mare doză
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care se confruntă și modalitățile de a le gestiona cât mai eficient. Regimul nu este panaceul problematicii securității interstatale. În general însă, prin mediul de interacțiune pe care îl asigură, permite o intensificare a contactelor și o creștere a încrederii mutuale. Prin scăderea riscurilor cu care se confruntă participanții, dilema securității se îmbunătățește chiar și în cazul în care unii dintre ei sunt tentați să „trișeze” sau chiar să părăsească o asemenea formulă. Astfel, regimul de securitate este una dintre instituțiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu ar neglija în nici un fel importanța factorilor materiali, dar ar putea găsi și un răspuns la întrebarea de mai sus, constatând dezvoltarea în timp a unei comunități de securitate. Statele din regiune au fost marcate inițial de o neîncredere mutuală firească pentru niște actori abia ieșiți dintr-o confruntare armată distrugătoare, în care se aflaseră în tabere diferite. Măsuri de control reciproc - CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului) este, în definitiv, un organism de verificare a cantității și calității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încredere care să facă imposibilă recurgerea la violență în reglementarea diferendelor (vezi Adler, 1998). Relațiile internaționale bune nu sunt suficiente pentru constituirea unei comunități de securitate. După cum s-a arătat deja, pentru existența unei asemenea instituții este nevoie ca percepțiile mutuale ale societăților să fie bune. În condițiile în care și discursul politic al elitelor încurajează asemenea percepții, popoarele pot dezvolta atitudini care să sprijine dezvoltarea unei identități comune. Dezvoltarea unui sentiment identitar între mai multe popoare este mult ușurat în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai mulți vectori nucleari. Odată ce s-a ajuns însă la o paritate nucleară între cele două superputeri (spre sfârșitul anilor 1960), atât Statele Unite (implicit și NATO), cât și Uniunea Sovietică (deci și toate statele Pactului de la Varșovia) au adoptat doctrina Mutual Assured Destruction (MAD, distrugerea reciproc asigurată) - deoarece, spre deosebire de URSS, care s-a angajat să nu folosească prima arma nucleară, SUA și NATO nu au afirmat niciodată acest lucru. Doctrina consemna două dimensiuni esențiale ale situației internaționale din momentul respectiv: pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
maximum a regulilor în mediul financiar-bancar și reacția în lanț la orice dereglare în această zonă. Principalele trăsături ale statelor post-westfalice sunt: Imposibilitatea operării distincției între afaceri interne și externe; interferență reciprocă în afaceri considerate tradițional interne și supraveghere (surveillance) mutuală; respingerea forței ca mijloc de soluționare a disputelor și, în consecință, codificare normelor de comportament respectate benevol; irelevanța sporită a frontierelor; securitatea este bazată pe transparență, deschidere reciprocă, interdependență și vulnerabilitate mutuală (Cooper, 2002, p. 13). În legătură cu aceste caracteristici se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în afaceri considerate tradițional interne și supraveghere (surveillance) mutuală; respingerea forței ca mijloc de soluționare a disputelor și, în consecință, codificare normelor de comportament respectate benevol; irelevanța sporită a frontierelor; securitatea este bazată pe transparență, deschidere reciprocă, interdependență și vulnerabilitate mutuală (Cooper, 2002, p. 13). În legătură cu aceste caracteristici se impun două precizări: războiul militar clasic a fost înlocuit de războiul vinului, puilor, ciocolatei, oțelului, biscuiților sau de războiul împotriva terorismului; frontierele au devenit aproape inexistente în ceea ce privește circulația bunurilor, capitalurilor și serviciilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Bisericii, care schițează învățătura socială ce are ca esență primatul și demnitatea persoanei, principiul bunului comun, solidaritatea și subsidiaritatea.<footnote Idem. footnote> − Emanuel Riclitev - globalizarea, ca rețea globală, asamblează comunități de pe aceeași planetă (altădată, dispersate și izolate) într-o dependență mutuală și în unitatea unei sigure lumi care ar putea sugera ca obiectiv al globalizării dependența mutuală. − UNESCO: globalizarea presupune proiectarea unui sistem internațional care să preia și caracteristicile mondializării. Acest sistem va cuprinde un Cod de conduită clar pentru comerț
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
solidaritatea și subsidiaritatea.<footnote Idem. footnote> − Emanuel Riclitev - globalizarea, ca rețea globală, asamblează comunități de pe aceeași planetă (altădată, dispersate și izolate) într-o dependență mutuală și în unitatea unei sigure lumi care ar putea sugera ca obiectiv al globalizării dependența mutuală. − UNESCO: globalizarea presupune proiectarea unui sistem internațional care să preia și caracteristicile mondializării. Acest sistem va cuprinde un Cod de conduită clar pentru comerț, impozite, finanțe, politica de investiții, proprietatea intelectuală, piața și schimburile pe piață conforme principiilor neoliberalismului și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
politici interne pot sau nu pot concorda cu interesele celorlalți actori cu putere financiară mai modestă; integrarea piețelor internaționale de capital și diversificarea mijloacelor de integrare cu creșterea volumului investițiilor de portofoliu; investitorii privați s-au înscris acestei tendințe, fondurile mutuale cunoscând cea mai alertă creștere. După anul 1980, emisiile de obligațiuni internaționale au expandat, depășind volumul împrumuturilor bancare internaționale, iar dintre acestea majoritatea reprezintă euroobligațiuni internaționale, din care 90% dintre ele aparțin țărilor dezvoltate. Dacă emisiile de obligațiuni internaționale sunt
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
își arogă spațiul pe o anumită rază de întindere; el generează o arie monumentală, în care totul, spațiu și obiecte, îi îndură dominația. De aceea mai multe monumente nu pot coexista prea apropiat: ariile lor monumentale interferându-se, se neutralizează mutual: Cei șapte cetățeni din Calais ai lui Rodin nefiind un monument unitar, ci un grup de monumente, suferă de acest efect. Monumentul, suspendând devenirea, nu poate fi afectat de nimic tranzitoriu: plastica monumentală nu admite nici pitoresc, nici psihologie. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]